Semnal editorial - A apărut un nou număr al revistei „ROMA” – cultură, memorie și identitate românească, manager dr. Nicoară MIHALI

La Baia Sprie, oraș situat la poalele Munților Gutâi și pe valea râului Săsar, a apărut un nou număr al revistei „ROMA”, publicație de cultură și educație editată de Editura Cetatea Romei, sub coordonarea scriitorului dr. Nicoară Mihali. Numărul 12, 13, 14, aferent anilor 2025–2026, continuă proiectul unei reviste care și-a propus să pună în dialog Maramureșul cu lumea, cultura română cu spațiul european și memoria locurilor cu experiența românilor plecați în diaspora.

În pagina de deschidere se precizează că „Revista s-a născut după o călătorie la Roma, susținută de elevul meu, Mihai Ofimiaș”. Astfel, numele revistei nu este întâmplător: Roma devine un simbol al întâlnirii dintre cultura europeană, istorie și identitatea românească. Publicația se adresează, deopotrivă, cititorilor din România și românilor din diaspora.

„ROMA” nu este o revistă cu apariție rigidă, fixată într-un calendar editorial strict, ea apare  când temele propuse sunt acoperite și când materialele trimise de colaboratori ajung la nivelul de calitate urmărit de redacție. Este, într-un fel, o revistă care își permite să aștepte. Să adune. Să verifice. Să construiască. Într-un material publicat în paginile revistei se subliniază că „ROMA” nu are o periodicitate strictă, apropiindu-se mai degrabă de formula unui anuar cultural.

 Colectivul editorial reunește scriitori, profesori universitari, filosofi, istorici, artiști, filologi și oameni de cultură din țară și din diaspora. Redactor-șef este dr. Nicoară Mihali, iar între redactori se regăsesc nume precum: Valentina Todoran, Lazăr Năsui, Delia Muntean, Nicu Ciobanu, Nicolae Georgescu, Nadia Roman, Manuela Pintea, Dana Oprica, Ștefan Marinca, Ștefan Petra, Viorel Ciubotă și mulți alții.

Numerele anterioare au reunit aproape o mie de pagini și și-au adus contribuția un număr mare de istorici, filosofi, scriitori, artiști plastici, psihologi, filologi și profesori universitari. Printre colaboratori se numără: Viorel Ciubotă, Viorel Igna, Marcel Țop, Ștefan Petra, Ioan Țiplea, dr. Ioan Marchiș, dr. Alexandru Baboș și Nicu Ciobanu. Prin această diversitate, revista „ROMA” devine și o arhivă culturală a unei lumi românești aflate într-o continuă mișcare.

O caracteristică importantă a revistei „ROMA” este preocuparea pentru recuperarea unor personalități, destine și momente care riscă să se piardă din memoria colectivă. În acest sens, secțiunea „In Memoriam” îl readuce în atenție pe scriitorul maramureșean Marian Ilea. Sunt recuperate mărturii, dialoguri și amintiri despre lumea literară, despre întâlniri și despre Școala de vară „Gheorghe Crăciun” de la Ipotești. Numărul dedică un grupaj consistent lui Mihai Eminescu și relației sale cu Maramureșul, prin articole precum „Eminescu și Maramureșul”, „Portretul din scrisoare”, „Prohodul unui om viu” și studiul despre școala „cea aievea” în viziunea publicistului Eminescu.

Revista continuă apoi cu o amplă secțiune dedicată lui Iancu, cu studii despre ascensiunea și căderea personajului istoric, despre drama „Iancu”, despre lumea ritualică din care acesta a apărut, precum și despre spectacole și evenimente culturale legate de această temă.

Un capitol distinct este consacrat lui Mircea Eliade, prin materiale despre scriitorul camuflat în propria operă și despre ultimele zile din viața sa. Urmează o secțiune dedicată nașterii filmului documentar, care prezintă experiența realizării filmelor documentare, prima gală de film documentar din Maramureș și povești despre drumul spre celebritate.

 Un loc important în noul număr îl ocupă călătoria și întâlnirea civilizațiilor. Secțiunea editorială se deschide cu amplul studiu „Marco Polo, aventurierul Renașterii”, semnat de dr. Nicoară Mihali, urmat de materiale despre exploratori, diplomați și Drumul Mătăsii. În aceeași zonă tematică apare articolul „Roma – tot mai aproape de noi”, semnat de jurnalistul Mircea Crișan, care rememorează evoluția revistei și rolul său în peisajul cultural românesc.

Istoria ocupă un spațiu larg. Sunt abordate personalitatea lui Vasile Pârvan, istoria Borșei în secolul al XVIII-lea, Unirea religioasă din 1700, tentativa Ucrainei de anexare a Maramureșului, istoria pădurilor și vânatului în Europa și familia Vlașin din Moisei.

Literatura este reprezentată printr-o amplă secțiune de critică literară, urmată de „Literatura Lumii”, unde apar materiale despre Louis-Ferdinand Céline, Balzac, Michel Foucault, bibliotecile secrete ale lumii și alte teme ale culturii universale.

Un punct forte al revistei îl constituie seria de interviuri. Cititorii îi pot întâlni pe: Varujan Vosganian, Jonathan Franzen, Maria del Pilar Martinez Nandin, Gabriela Adameșteanu, Nicoară Mihali, dirijorul Cristian Sandu, compozitorul și dirijorul Ladislau Roth, Paula Hriscu, Cristina Șoloc și tehnoredactorul Ada Fonai. Interviurile urmăresc nu doar activitatea invitaților, ci și raportul lor cu literatura, muzica, cultura și locul de origine.

Secțiunea de proză aduce texte semnate de; dr. Nicoară Mihali, Nadia Roman, Dana Oprica, Nicu Ciobanu, Mihai Pătrașcu, Mirel Taloș și Lazăr Năsui, iar partea de folclor readuce în atenție tradiții și practici rituale maramureșene, între care Focurile din Joia Mare de la Borșa și focurile rituale din cultura populară maramureșeană și românească.

Finalul sumarului este dedicat unor rubrici precum „Promoție și Emoție”, „Poezia deschide ferestre”, „Cronică de Teatru și Film” și „Scrisoarea unui Haiduc”. Sunt reunite aici evocări, poezie, cronici de spectacole și filme, precum și documente și mărturii cu valoare memorialistică.

Să spunem că una dintre particularitățile publicației ROMA este deschiderea sa către românii din diaspora. În paginile revistei se întâlnesc autori din România cu intelectuali și oameni de cultură stabiliți în Italia, Germania, Norvegia, Grecia, Voivodina sau în alte spații europene. Povestea ei frumoasă, începută cu o călătorie la Roma, continuă la Baia Sprie, acolo unde cultura română își găsește încă oameni dispuși să o adune, să o păstreze și să o ducă mai departe, într-o țară în care Ministerul Culturii îți întoarce spatele, ba mai mult, îți pune bețe în roate. De aceea demersul editoralistului, scriitorului și omului de cultură dr. Nicoară Mihali este salutar și merită apreciat la justa valoare!

Sumarul numărului 12–14 revista „ROMA/AMOR”

·        Editoriale: Marco Polo și Drumul Mătăsii; călătorii și diplomați; Roma și apropierea ei de spațiul românesc; Constanța Dunca; Benedict Corlaciu și corespondența sa;

·        Eminescu: Eminescu și Maramureșul; documente și portrete; studiul despre școala în viziunea publicistului Eminescu;

·        Cu Iancu la Viena: studii istorice și literare, teatru și evenimente culturale dedicate lui Iancu;

·        Despre Eliade: Mircea Eliade, opera și ultimele sale zile;

·        Nașterea filmului documentar: experiența realizării filmului documentar și începuturile galei de film documentar în Maramureș;

·        Pârvan și Istoria: Vasile Pârvan și cercetarea istorică;

·        Istorie și Călătorii: Borșa secolului al XVIII-lea, Unirea religioasă din 1700, istoria Maramureșului, pădurile și vânatul, familia Vlașin;

·        Critică Literară: cronici și interpretări ale unor volume și autori contemporani;

·        Literatura Lumii: Céline, Balzac, Foucault, biblioteci secrete și teme ale culturii universale;

·        Interviuri: Varujan Vosganian, Jonathan Franzen, Maria del Pilar Martinez Nandin, Gabriela Adameșteanu, Nicoară Mihali, Cristian Sandu, Ladislau Roth, Paula Hriscu, Cristina Șoloc și Ada Fonai;

·        Filosofie/Teologie: nihilismul și interpretări teologice;

·        Tineri Scriitori: texte și perspective ale noii generații;

·        In Memoriam – Marian Ilea: evocări, interviuri și texte despre scriitorul maramureșean;

·        Proză: fragmente de roman, memorialistică și proză contemporană;

·        Folclor: tradiții, ritualuri și comunități etnologice din Maramureș;

·        Promoție și Emoție: întâlniri și recuperări ale memoriei generațiilor;

·        Poezia deschide ferestre: poezie și reflecții asupra literaturii;

·        Cronică de Teatru și Film: teatru, film și operă;

·        Scrisoarea unui Haiduc: mărturii și documente epistolare.

Așadar, prin amploarea și prin diversitatea temelor, noul număr al revistei „ROMA” construită în jurul ideii că memoria, literatura și cultura pot păstra legătura dintre oameni și locurile din care provin devine o punte de legătură vizibilă între românii din țară și cei din  diaspora. Dr. Nicoară Mihali a reușit un demers editorial de substanță, în care memoria culturală, cercetarea interdisciplinară și dialogul dintre spațiul românesc și cel european contribuie la consolidarea unei autentice conștiințe identitare și patrimoniale. Felicitări!

Dr. Gelu DRAGOȘ, UZPR