Se încearcă remedierea unei nedreptăți colosale făcută pentru pensionari de către pelticul Valeriu Stoica

 Nu cred până ce văd! Coaliția a decis că nu se mai poate cumula pensia cu salariul la stat, cu o mică excepție în cazul magistraților!

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord de principiu privind interdicția cumulului pensiei cu salariul în sistemul public, potrivit unor surse politice.

Decizia a fost luată în cadrul aceleiași ședințe în care s-au discutat reformele privind reducerea personalului bugetar și scăderea numărului de parlamentari din 2028.

Potrivit discuțiilor, regulile generale vor interzice ca un pensionar să mai poată cumula pensia cu un salariu plătit din fonduri publice, însă va fi introdusă o excepție limitată pentru anumite categorii profesionale.

Sursele citate afirmă că singura derogare convenită vizează magistrații și alte funcții esențiale în sistemul judiciar, unde Guvernul vrea să evite un exod suplimentar de personal calificat. În aceste cazuri, pensionarii speciali care continuă să lucreze în sistem vor putea păstra 15% din pensia de serviciu, pe lângă salariul încasat.

Pentru toate celelalte categorii de pensionari, cumulul va fi interzis. Măsura are scopul declarat de a elimina inechitățile și dublările de venituri din sistemul public, dar și de a elibera posturi pentru angajați tineri, în contextul reducerilor de personal anunțate pentru 2026.

Textele de lege care vor transpune aceste decizii urmează să fie prezentate în coaliție săptămâna viitoare, iar ulterior să fie incluse în pachetul legislativ asupra căruia Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament. Procedura asigură adoptarea rapidă, fără dezbateri prelungite, dar și asumarea politică integrală a reformei de către Executiv.

Excepția pentru sistemul judiciar, justificată prin lipsa de personal

Potrivit surselor, argumentul principal pentru menținerea unei forme de cumul limitat în cazul magistraților este riscul de colaps instituțional dacă o parte semnificativă dintre judecători și procurori ar ieși simultan la pensie. În ultimele luni, Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat asupra unei presiuni masive generate de valul de pensionări, mai ales după deciziile privind pensiile speciale și plafonarea acestora.

Problema este că mai sunt și alte domenii, cum ar fi învățământul și sănătate, unde o asemenea interdicție ar crea mari probleme.

Măsura vine după ani întregi de dispute publice privind cumulul pensiei cu salariul, temă care a reapărut constant în campaniile electorale, dar care nu a fost niciodată reglementată ferm. În 2021 și 2023 au existat tentative legislative similare, însă au fost blocate fie de Curtea Constituțională, fie de lipsa unui acord politic în coaliție.

C.L.

Și cu asta, ce-am făcut?!

 

Bună ziua!

,,Și cu asta ,ce-am făcut?" celebra întrebare ,din monologul marelui Constantin Tanase ,rămasă de actualitate pina azi!

Este vorba de pensiile speciale!

Multa agitație (mai bine zis balamuc) ,fara sa se rezolve nimic!

Pachetul asta doi ,mi-e teama ,că nu va rezolva nici 10% din ceea ce s-ar propus; tot jumătăți de măsură și tergiversări ,campion absolut la aceste ,,tactici" PSD!

La pachetul unu, in doi timpi și trei mișcări au fost toți de acord; cînd vine vorba de ei și de cei care îi au la mina ,cu dosare grele, li se ia suflul, nu mai au putere.

Voi ,pensionarii ce votați PSD, va place politică asta social democrata?

Dar, sa revin la început:

- pensiile magistraților și cele asimilate ,,specialilor" se vor transpune în fapt peste 15 ani! Și cu asta ce-am făcut?

Calculul pensiei 75%din ultimul salariu net !!!

Și cu asta ce-am făcut?

Unde-i echitatea și legea aia supremă ,unde se stipulează că ,,nimeni ,nu este mai presus de lege"?

Virsta de pensionare, la 65 de ani tot, peste 15 ani se va aplica, sa nu-i stresam!

Și cu asta ce-am făcut?

Și cu ăștia am dat-o in bara!

Onor Președinte, in acest timp umbla brambura prin țară și prin Moldova, la mare.

Și-a găsit timp să meargă la Guvern, 30 de minute, tocmai cînd ăștia erau în ședința!

Ce ,,ardea" așa tare de a făcut gestul asta?!

O persiflare la adresa electoratului, dar poate mai viețuiesc pina la viitoarele alegeri! O sa vezi tu ,,ce n-a văzut Parisul" ți-o spune un liberal.

In concluzie, abia peste 15 ani pensiile speciale vor deveni constituționale, că de calculat, tot pe linga lege se va face!

Dragi romani, nu v-ar conveni și vouă sa primiți pensie 75% din salariul net din ultima luna?!

,,Aia hoți ,ăștia hoți ,mama lor la toți!"

Sănătate!

Vasile DRAGOȘ

Declarația zilei - Augustin ZEGREAN

 

Justiția română nu-i „oarbă”, e cum vrea „mușchii” ei...

 

Antonescu nu-i de acord cu pensiile speciale și pensionarea magistraților la 48 de ani! Nici noi nu suntem de acord, dar nu putem face nimic! Ca și el de altfel...

Candidatul coaliţiei de guvernare la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, critică dur pensiile speciale ale magistraților și afirmă că ieșirea din sistem la vârsta de 48 de ani reprezintă „un gest imoral” într-o societate în care cetățenii așteaptă ani întregi ca justiția să-și facă datoria.

Antonescu a transmis că, din cauza acestor pensionări premature, sistemul judiciar românesc se confruntă cu o criză de personal perpetuă, ceea ce duce la întârzieri grave în soluționarea proceselor și la „umilirea” cetățenilor în instanțe.

„Să ţii cu dinţii să ieşi la pensie la 48 de ani, ca magistrat, este un gest imoral. Magistraţii care intră în sistem trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, nu la 48 ca acum. Din cauza acestor pensionări aberante, suntem într-o permanentă criză de personal, iar românii aşteaptă cu anii în procese să li se facă dreptate”, a declarat Antonescu.

El a criticat totodată Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru lipsa de reacție în fața abuzurilor din justiție și a problemelor reale cu care se confruntă oamenii de rând, subliniind că instituția reacționează rapid doar atunci când este vorba de interesele financiare ale magistraților.

„Nu am văzut CSM să reacţioneze atunci când românii sunt umiliţi prin tribunale sau când se comit abuzuri în justiţie. În schimb, sar ca arşi atunci când vine vorba de ei şi de banii lor. Oamenii nu mai pot tolera astfel de nedreptăţi”, a spus Crin Antonescu.

Candidatul coaliției a mai precizat că, deși are respect pentru profesia de magistrat și consideră că o justiție puternică este esențială pentru o democrație funcțională, nu poate susține menținerea unui sistem de privilegii care afectează direct bugetul și echitatea socială.

„Respect foarte mult magistraţii. Consider că justiţia este esenţială pentru un stat democratic, dar nu pot fi de acord ca ţara mea să piardă la nesfârşit bani. Voi merge până la capăt cu modificările la pensiile speciale ale magistraţilor”, a subliniat Crin Antonescu.

C.L.

Declarația zilei - Cristian Pătrășconiu

 

”Ce spun cei de la CCR? Că e interzis să se recalcuzele pensiile? (inclusiv cele speciale). Nesimțire mai perversă greu să existe! Dar când li se adaugă, nu e tot recalculare?! Nu ar trebui și atunci să fie interzise măririle, de vreme ce tot recalculări sunt și acestea?!”

România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale! Cel mai mult din lume!

România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,7% din PIB, a declarat, miercuri,25 ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’.

El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%.

Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că „ne fură banii” sunt „încremenite într-un proiect de acum 40 de ani” şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale.

„Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională”, a afirmat Eugen Rădulescu.

Sursa: AGERPRES 

Un conflict mocnit

 

Una dintre cele mai mari înşelăciuni pe care guvernul le face, desigur din considerente electorale, este asigurarea că nu se vor mări taxele. Primul ministru, ministrul de finanţe, liderii şi comunicatorii partidelor de la guvernare, parlamentarii PNL şi PSD, susţin cu toată convingerea că taxele nu cresc. Nu-i crede nimeni. Nu ştim dacă ei înşişi cred ceea ce spun.

Adevărul nu poate fi ascuns. Preţurile continuă să crească, printr-o formă sau alta cresc şi dările la stat.

Guvernul Ciucă încearcă să scoată bani şi din piatră seacă. Uită că o găină moartă nu mai face ouă. Firmele, mari şi mici, sunt sleite. Deopotrivă patroni şi salariaţi sunt dezorientaţi.

Până la un moment dat bugetarii păreau să fie la adăpost. Criza loveşte şi instituţiile de stat. Cresc cheltuielile de întreţinere, primăriile nu mai au fonduri pentru a susţine investiţiile.

Un semn că lucrurile merg prost este şi faptul că numărul persoanelor care îşi petrec concediul la mare este la cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani. De ce încearcă guvernul să ascundă adevărata situaţie socială şi economică din ţară? Aşa sunt obişnuite toate guvernele, indiferent de culoarea politică. Văd mereu numai partea plină a paharului. Numai că acum paharul riscă să se golească complet.

Pe lângă prăbuşirea economiilor provocată de criza energetică, de război, şi-a făcut apariţia şi seceta. Se vorbeşte despre raţionalizarea apei, iar la iarnă despre raţionalizarea gazului.

Ca şi când nu ar fi destule aceste nenorociri, resimţite de fiecare cetăţean, revine şi pandemia. Numărul infectărilor este în creştere, de asemenea şi decedaţii.

Cu toate nenorocirile, guvernul nu poate fi acuzat de rea intenţie. Încearcă să împace şi capra şi varza. Adică să nu mărească taxele, dar să aducă mai mulţi bani la buget. Ceea ce guvernul ar putea face, dar nu face este reducerea cheltuielilor. Nu echilibrează veniturile diverselor categorii sociale. De pensiile speciale nu se atinge nimeni, dar nici de privilegiile mascate sub diferite forme, uniforme, plata chiriilor, asistenţă medicală gratuită etc. Acordarea de tichete de vacanţă numai pentru bugetari nu este cumva o discriminare? Salariatul de la privat nu plăteşte dări la stat?

La ce privilegii au renunţat parlamentarii şi europarlamentarii, de exemplu? Sau înalţii funcţionari ai statului.

Sau pensionarii de lux. Inegalităţile, privilegiile, supraimpozitarea unor categorii sociale, cum ar fi cei care prestează muncă part-time, sunt la ordinea zilei.

Se produce o ruptură între clasa de jos, tot mai oropsită, şi clasa superpusă, care-şi oferă singură privilegii. Războiul, creşterea continuă, de necontrolat a preţurilor, criza energetică, inegalităţile sociale, tratamentul discriminatoriu este deseori mai greu de suportat decât veniturile prea mici pentru un trai decent. Toate acestea, şi multe altele, sunt cunoscute de guvern, de preşedinte, de parlamentari. Tragedia este că nu pot face nimic altceva decât să escamoteze adevărul, să prezinte realitatea în culori cât mai deschise.

Soluţia de compromis este minciuna acceptată de toată lumea. Cei de la etajele superioare ale stratificării sociale se prefac că muncesc pentru a găsi soluţii, cei de la parterul şi subsolul societăţii îşi ascund nemulţumirile.

Adevărul este că sunt întrunite aproape toate condiţiile pentru izbucnirea unei revolte sociale de proporţii. Auzi tot mai multe persoane care spun că aşa nu se mai poate. Un conflict inerent este gata să se producă. Liderii sindicali sunt în expectativă, asociaţiile civice, militanţii pentru drepturile omului sunt în aşteptarea unei scântei care să adune oamenii în stradă.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Satu-Mare

Românii vor lucra până la 67 de ani ca să susțină regimul pensiilor speciale!

 Guvernul prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat oficial la Bruxelles, vrea reforma sistemului de pensii din România, precum și pașii care urmează să fie parcurși. Potrivit documentului aprobat de Comisia Europeană, creșterea vârstei de pensionare va fi voluntară, va fi propusă o nouă formulă de indexare a pensiilor și va fi modificată pensionarea anticipată. Astfel, vor putea ieși la pensie cei care au realizat un stagiu complet de cotizare de 43 de ani, cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard de pensionare. Legea ar urma să intre în vigoare la finalul anului 2023. Noua lege a pensiilor ar urma să fie finalizată la nivelul guvernului în prima parte a anului viitor, urmând ca mai apoi să fie trimisă în Parlament. Sigur se dorește, în timp, creșterea vârstei de pensionare până la 67 de ani. Desigur la început doar ”voluntar”, asta în timp ce regimul pensiilor speciale nu va fi desfiiințat, iar magistrații, polițiștii, sereiștii, militarii speciali se pot pensiona la 48 de ani pe sume uriașe, unii până la 30.000 lei pe lună, pentru a se putea bucura de tineri scufundați în deliciile unei vieți cu chef la trecerea în rezervă. În rest, tot poporul va trage din greu până la 67 de ani, unii fără să mai apuce să se bucure nici de pensia mizeră pe care o oferă statul român. Și chiar dacă apucă pensia, după 43 de ani de muncă cetățeanul care nu este din regimul pensiilor speciale este atât de uzat, obosit și stors de energie, că mai are timp doar de spitale și banii îi ajung abia de medicamente, nu de vacanțe de lux ca tinerii pensionari speciali. Trăim perfect un nou ev mediu, un popor întreg muncește până la epuizare și la o vârstă înaintată pentru ca o elită subțire să-și trăiască viața cu pensii de lux în vacanțe scumpe. Chiar și Rise Project a observat această anomalie a sistemlui de pensii din România.

Rise Project a publicat o analiză interesantă care demască acest sistem militarizat al pensiilor speciale din România: ”Cetățeanul român – unul dintre cei mai săraci și mai furați cetățeni ai Uniunii Europene – îi plătește salariul celui mai bogat magistrat al Uniunii Europene. Apoi, îl pensionează anticipat, cu 10-15 ani înainte de a ieși el însuși la pensie, și îl plătește cu și mai mulți bani decât îl plătea în perioada activă. Aceasta este, în rezumat, relația financiară dintre contribuabilii României și reprezentanții celei de-a treia puteri în stat a României. Și acesta este, pe scurt, mecanismul de funcționare a celebrei pensii speciale din magistratură. O pensie care, în termeni efectivi, este de aproape 30 de ori mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii. Și o pensie în contul căreia, în ultimii 10 ani, cetățenii români au virat o sumă de bani cu care s-ar fi putut construi clădirile a peste 100 de tribunale! RISE Project nu a reușit să găsească nici o altă țară din Uniunea Europeană în care pensia oferită magistraților să presupună mai multe beneficii decât cea care le este oferită judecătorilor și procurorilor din România. Această țară nu poate fi găsită nici într-un raport publicat recent de Comisia Europeană, referitor la pensiile speciale care se plăteau, la nivelul anilor 2017-2018, în statele UE. Raportul respectiv spulberă mitul care se bucură de o foarte mare trecere în România, legat de o presupusă practică uniformă în Europa, în privința instituirii pensiilor speciale în magistratură. Potrivit analizei lui, numărul țărilor comunitare în care magistrații nu primesc pensii speciale este mai mare decât numărul țărilor în care magistrații primesc pensii speciale. Deși legea din care emană beneficiile acestei pensii speciale se află, în momentul de față, în dezbatere publică, în vederea unor modificări promovate de Ministerul Justiție, niciunul dintre principalele elemente care îi asigură exotismul european nu este pus în discuție. Propriu-zis, guvernul PNL, care, la începutul anului, a jucat comedia eliminării pensiei speciale din magistratură, știut fiind faptul că această eliminare era imposibilă, nu face nimic notabil în direcția micșorării beneficiilor ei, deși, pe această linie, nu există niciun fel de jurisprudență potrivnică din partea Curții Constituționale.” De fapt, cred că, în România, niciodată nu se va desființa sistemul privilegiat al pensiilor speciale pentru că este unul dintre pilonii fundamentali de susținere a actualului stat de tip neo-polițienesc, care a protejat inegalitățile și discriminările strigătoare la cer din 1990 încoace și susține rotația cadrelor din actuala clasă politică, cam aceeași. În România pare că funcționează, mai degrabă, un singur partid politic care-și schimbă pionii: expresia politică a regimului pensiilor speciale. Așa că, noi, ceilalți cetățeni simpli, suntem numai buni de muncă până la 67 de ani ca să suținem o ”castă medievală” care trăiește bine mersi în lux de la 48/49 de ani. Sunt prea mari diferențele dintre cetățenii simpli și cei speciali pentru ca să nu crape într-o zi regimul militarizat al pensiilor de lux. În primul rând, se vor termina banii și, în al doilea rând, românii nu vor mai suporta discriminările și diferențele prea mari de vârstă și de pensie ca să nu se revolte într-o bună zi.

Ionuț Țene

Cine ar fi cei mai indreptatiti sa primeasca aceste pensii speciale sau de serviciu?!

Nu îmi permit sa judec pe nimeni dar militarii si politistii ar trebui sa primească salarii bune şi decente după care sa plateasca orice salariat taxe si impozite la stat iar pensiile lor sa fie rezultatul contributivitatii dupa aceste salarii si nu pensii de serviciu sau pensii speciale,asta numai ca asa sa procedat de pe vremea lui ,, Burebista".
 Noi cei din sectorul minier am avut înainte de anii 90 cam aceleasi facilitati cu cei din armata si politie,20-25 de ani vechime necesari pensionarii,noi am luat acea masa calda în niste cantine mizerabile in vârf de munte ei o luau la popota, noi primeam cizme, salopeta si casca ei primeau costume,salariile noastre erau apropiate de ale lor cotizim dupa lege, ei cotizau in jur de 5% sau de loc,noi eram incadrati in grupa I a de munca devenita mai târziu grupa speciala cotizind in cota corespunzatoare acestei grupe si totusi nu avem pensii speciale sau de serviciu. Ne mai vorbim de conditiile de munca si bolile care ne invadau,care n-au existat si nu exista in niciuna din activitatile desfasurate de beneficiarii actuali ai pensiilor speciale sau de serviciu. Si atunci se pune intrebarea cine ar fi cei mai indreptatiti sa primeasca aceste pensii speciale sau de serviciu ,nu cumva cei ce au si lucrat in astfel de conditii?
 NOROC BUN Sa auzim numai de bine!

Vasile LEŞ

Pensii speciale şi şmecherii prosteşti

Votul din Camera Deputaţilor ne afundă şi mai tare în dispute, scandal şi confuzie. Proiectul de Lege înaintat de PNL a trecut nu pentru că ar fi conţinut o rezolvare înţeleaptă, ci pentru că era o prostie. Iar prostia a fost votată de PSD nu pentru că ar fi reprezentat o soluţie, ci pentru că ar putea avea rolul unui bolovan în capul liberalilor.

Reacţia PSD-ului este un fel de „dinte pentru dinte” sau de „cui pe cui se scoate”. De mai bine de un an şi jumătate, tot ce ar fi mers în România a fost blocat pentru a nu trece cumva în contul PSD şi tot ce arăta prost a fost gonflat pe toate căile pentru a grăbi „moartea PSD-ului”. Pe cale de consecinţă, fiind şi la mare înghesuială, PSD-ul s-a grăbit să le întoarcă liberalilor o lovitură pregătită tocmai de aceştia.

Liberalii au încropit proiectul votat acum în Camera Deputaţilor pentru a arăta poporului că ei sunt cinstiţi, echitabili şi că pregătesc o egalitate onorabilă între români, mai ales între parlamentari şi oamenii simpli. De ce? Ca să cîştige mai multe voturi, să facă PNL guvernul şi apoi să treacă şi ei la jumulit ce a mai rămas de luat de pe ciolanele statului şi ale cetăţeanului.

S-ar putea ca trecerea Legii privind desfiinţarea unor pensii speciale să nu aducă atîta beneficiu politic şi de imagine pe cît au crezut liderii PSD. Ce dreptate socială s-a produs dacă parlamentarii nu mai au pensii speciale? Și nici judecătorii şi procurori, nici personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor, nici funcţionarii publici cu statut special, nici funcţionari parlamentari şi nici membrii corpului diplomatic şi consular al României! Tot aşa ar urma să se producă lucrurile şi cu membrii Curţii Constituţionale. La fel, conform legii iniţiate de un PNL populist şi votate marţi de un PSD intrat la revanşă, Legea elimină de la pensiile speciale şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Exact oamenii care le meritau.

Încercînd să judec după cunoştiinţele mele de Dreptul muncii dar și cu bun simţ, toate categoriile eliminate de actuala lege meritau pensii speciale, mai mici sau mai mari. Semnele de întrebare şi iritarea care a stîrnit dezbaterea au venit doar de la procurori, cei care au pensii speciale, salarii speciale, drepturi speciale şi, în plus, sunt recunoscuţi pentru „beneficii” suplimentare. Mai mult, ei sunt singurii protejaţi de CSM şi cei care care refuză zgomotos orice formă de control profesional. Toate acestea îi urcă în vîrful clăii româneşti de privilegiaţi.

Ce se întîmplă mai departe? Vom trece de la infrastructura rutieră şi de cale ferată la războiul fără sfîrşit al pensiilor speciale. Legea va fi contestată la CCR, va fi repinsă, integral sau în parte, şi circoteca va continua la mare distanţă de problemele dure şi grave ale României.

Mai mult, scapă cu pensii speciale, neatinse şi neimpozitate, miliţienii şi ofiţerii SRI. Adică exact principalii beneficiari ai banilor cu sacoşa şi ai programului după ureche. Nu miliţienii au lansat pe piaţă pensionarea la 40-45 de ani pe un purcoi de bani? Nu tot ei s-au angajat la MAI sau la alte ministere ca experţi sau super mahări pe super-salarii? Cam aceeaşi procedură au folosit-o şi oameni din SRI, mai puţini, dar şi ei beneficiari de pensii speciale, de salarii umflate şi de nenumărate profituri colaterale.

PSD-ul a votat Legea anulării pensiilor speciale ca să dea un şut PNL-ului. Două-trei zile, ţine. Peste cîteva săptămîni, românii vor înţelege că pensiile speciale au rămas aceleaşi în cazul celor care meritau să le piardă sau să rămînă cu ele serios impozitate.

Din păcate, Legea liberalilor votată de pesedişti a trecut fără a vedea afacerea ziariştilor şi a artiştilor cu jumătatea de pensie în plus. Probabil că e nevoie să ne prăbuşim în fiecare zi cu tot soiul de ştiri bombă despre avioane întîrziate sau în pericol, în vreme ce piloţii rămîn cu pensii de secretară.

Mă tem că într-o bună zi Ludovic Orban şi Violeta Alexandru vor ajunge să conducă şi ei cîte un avion TAROM, în vreme ce piloţii români le vor face cu mîna de la bordul avioanelor aparţinînd companiilor străine. Și ceva mai serioase!

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: Cotidianul

Marea conspirație a pensiilor speciale

Pensiile speciale reprezintă scutul de protecție al unei categorii privilegiate de români. Militarii din Armată, Poliție (căci la sfârșit de carieră, cu ocazia ieșirii la pensie, și polițaii devin militari), servicii secrete (toate), judecătorii și procurorii au pus la cale un set de privilegii care să le asigure o viață liniștită. Pentru menținerea lor, controlează țara. Ei spun că o conduc. Au făcut și spitale și policlinici și restaurante și case de asigurări de odihnă. Și au perfecționat și mecanismele prin care urmașii lor pot să le urmeze în salba de avantaje. Ca printr-o jonglerie de iluzionist, apartamentele de serviciu ale magistraților pot fi preluate de copiii acestora. Probabil că același lucru se întâmplă cu cele ale ofițerilor din servicii. Ca un făcut, urmașii polițiștilor și ai ofițerilor din servicii își urmează părinții.

Nu știu dacă ați văzut ce înghesuială nebună este întotdeauna la admiterea în Academiile de Informații și de Poliție? Pentru făcut bulevardul și păzit intersecțiile? Sau pentru avantajele asigurate de stat? Nu cumva, ei luptă ca orbii și sunt gata ca la comandă să-i calce în picioare pe ceilalți, zicând că așa apără legea și ordinea!! Și pentru celelalte beneficii, inclusiv pentru afaceri la secret, acoperite tot prin lege, pe căile corupției, pe care nu le inventariază nimeni și prin care ei își sporesc puterea și bunăstarea? Sunt convins că decizia CCR de a proteja pensiile magistraților ascunde același lucru. O protecție a privilegiilor pentru cei care decid. Ei sunt mai importanți, mai valoroși, mai utili democrației, mai patrioți, mai români decât ceilalți români!

Restul populației din România trebuie să se zbată să supraviețuiască între 1.000 și 3.000 de lei. Și să nu protesteze, să nu facă greve, să muncească pe schimburi sau să alerge între două joburi dacă vrea să-și trimită copiii la școli mai bune.

Nu observă nimeni că ne aflăm în fața unui sistem de privilegii construit de cei care au preluat și dețin puterea? Și nu mă refer doar la cei care au preluat puterea politică, ci la cei care o dețin în mod efectiv, cu arma și bastonul, cu cătușele și cu sentințele! Parlamentarii n-au făcut decât să se agațe la coada acestui lung șir de privilegiați și privilegii. În cele din urmă, parlamentarii cei mai huliți pentru pensiile lor au început să strâmbe din nas.
-De ce coloneii și generalii, procurorii și judecătorii și noi nu?
Pe cale de consecință, le-au gonflat și pe ale lor. Au mai rămas, pe lângă, doar primarii de orașe și de comune! De la 1 ianuarie vor avea și ei. S-au ridicat și ei. Adică, toți cu pensii majorate sau speciale și noi le dăm pâine și să rămânem cu buzele umflate?

Pe nesimțite, România s-a împărțit în două categorii. Comuniștii le ziceau clase. Deasupra, lumea privilegiaților și dedesubt,„cei fără dinți”, proletariatul agricol, talpa țării, lumea lui nea Gheorghe contribuabilul, omul cu salariu de două și rar-de trei-patru mii de lei (foarte rar) și care plătește taxe de-i ies ochii. Dacă mai vrea bani, n-are decât să muncească în străinătate sau să se înscrie în armată și să lupte pe fronturile de la dracu’ pe care România s-a obligat să trimită oameni pe gratis. Și, atunci, românul este plătit ceva mai bine, dar tot din taxele plătite de el și de părinții săi!

Nu demult, o caricatură de politician, pe numele ei Rareș Bogdan, anunța că nu se va lăsa până nu taie pensiile speciale, el cu mâna lui. Și dușmanii săi de moarte și de spectacol,„pesedei”, s-au dat în stambă cu promisiunea că vor tăia sau tunde pensiile speciale. Și s-au dus în groapă fără să poată face nimic. Acum, din deruta în care se află, pesediștii, partidul celor necăjiți, promit din nou că vor susține orice măsură menită a diminua pensiile speciale.

„Biroul Permanent Naţional a decis, prin vot, ca PSD să nu susţină în continuare pensiile speciale şi că vom vota orice propunere a oricărui partid politic pentru abrogarea pensiilor speciale din România. Vom demonstra acest lucru prin vot, inclusiv în această săptămână, am înţeles că vor fi în cadrul comisiilor parlamentare de specialitate discuţii pentru anumite propuneri legislative, iar PSD va vota pentru. Sunt în discuţii în această perioadă pensiile militare, pensiile de serviciu, care nu vor fi afectate, nu vor fi abrogate şi PSD va susţine aceste propuneri”, a spus Zetea.

Zetea este o marcă de țuică, iar parlamentarul Zetea trebuie să fie unul și același cu producătorul de alcool sau cu urmașul acestuia. De ce nu s-a luptat domnul Zetea pentru rezolvarea grosolăniei cu pensiile speciale cât au avut majoritatea în Parlament și guvernarea? De ce nu-și mai smulge părul Rareș Bogdan? De ce nu mai aude Klaus Iohannis gemetele sărăciei în care se chinuie „românii mei“?

Lucrurile vor rămâne așa pentru că pensiile speciale reprezintă un privilegiu al păturii care deține puterea. Iar când o grupare, oricare ar fi ea, va încerca să umble serios la privilegiile păturii de sus, aceasta va pune dinamita socială și politică plus diversiunea serviciilor în subsolul Guvernului și al majorității parlamentare și va răsturna puterea, îngropând orice încercare de îndreptare a lucrurilor.

În treizeci de ani, am izbutit să croim o Românie aparent democratică (pe hârtie) și alta strâmbă în esența ei. Călare pe țară, o pătură de privilegiați își apără ierarhiile, avantajele, beneficiile și privilegiile iar una nedreptățită, călărită, jumulită și alergată se zbate dedesubt și nu mai crede nici în promisiuni, nici în progres. Nici măcar în noroc!

De aici se trage toată lipsa de dinamism a țării noastre și toată lipsa de încredere și de  speranță!

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: Cotidianul

Editorial. Vara sfidării

Cum ne petrecem vara? Unii, sufocaţi de căldură, aşteptăm răcoarea. Alţii pe ogoare, alţii prin birouri. Mai puţini în Grecia şi la Monte Carlo. Cei care am rămas în ţară vrem să ştim ce se mai întâmplă cu noi. Dacă ne luăm după ştiri, constatăm că de câteva zile este o trudă teribilă a guvernanţilor de a ne sfida. În primul rând, ne-au făcut din cap calendar prin felul esopic de a face bine unora dintre demnitari. Şi unor şefi din structurile de putere. Ne aducem aminte că în campania electorală s-au promis creşteri de salarii şi pensii. S-a făcut ceva. La cei mulţi mărunţiş, la cei mari dublări ori triplări de venituri. Aud că Guvernul se confruntă cu o creştere alarmantă a deficitului bugetar. Pe primele şase luni ar fi un deficit de 6,3 miliarde lei. Pentru anul viitor se anunţă o situaţie şi mai dificilă. Se vântură foarte multe zvonuri. Rezultatul că de la Interne au ieşit la pensie 3.200 de persoane. De teamă să nu prindă legi care le-ar diminua pensia. Te cruceşti să auzi că s-au făcut lăsări la vatră la vârste incredibil de mici. La 40 de ani pensionar cu o pensie care te intimidează, când auzi la cât se ridică. Trec oamenii în civilie şi a doua zi sunt nou-născuţi pentru un alt front al muncii. Dacă ar mai trăi mama, i-aş fi spus: Mamă, de ce nu m-ai făcut general? Ori magistrat? Băteam pas pe front, împărţeam dreptatea şi acum nu mă jeluiam uitându-mă la alţii. Ea mi-ar fi răspuns părinteşte: Dragul meu, cum ţi-ai aşternut, aşa dormi. Nu ştiu de ce m-am pus pe mine în această ecuaţie, că fac parte dintre cei care (obligatoriu) se mulţumesc cu cât le-a dat soarta. Numai că soarta nu este dreaptă cu toţi. Oricum este extrem de dificil să pătrundem noi, oamenii de rând, în mecanismul împărţirii veniturilor. Care profesii sunt foarte importante pentru ţară, pentru oameni, pentru a fi răsplătite cu bani mulţi? Numai că cine împarte, parte îşi face. Îmi aduc aminte că o cunoştinţă care a fost în primul Parlament al ţării, jurist de meserie, mi-a spus o poveste într-o seară de fericire personală. Îmi zice amicul: după ce am ajuns în Parlament, ne-am adunat toţi juriştii şi ne-am înţeles că este momentul să ne respectăm profesia prin răsplata bănească. Şi au făcut legi pentru ei, atât de bune, că nici acum nu pot fi clintite. Aşa că magistraţii au cu ce să trăiască. Mă gândeam dacă această ideea le-ar fi venit medicilor ori profesorilor, care au rămas după aproape trei decenii de râsul societăţii. Educaţia încă nu şi-a găsit cadenţa. Poate va face antrenament după manualul de educaţie fizică al ministrului din Maramureş. Doctorii măcar au căutare în lume. Cei buni, rămaşi în preajmă, sunt extrem de solicitaţi. Au venit militarii la rând. De anul trecut sistemul de pensii militare de stat nu mai face parte din sistemul public de pensii. Acolo nu te bagi. Fotografiatul interzis! Numai că o serie de pensii speciale au ajuns să se dubleze, chiar să se tripleze în mai puţin de zece ani, datorită legislaţiei avantajoase. Bulucul la pensii s-a datorat adoptării unei ordonanţe de urgenţă de modificare a pensiilor speciale. Penitenciarele critică proiectul. Mă întreb: Ce a făcut acel cetăţean din sistemul public să aibă 24.232 lei ori un magistrat 40.000 lei? Aşa am ajuns la concluzia că România este împărţită în cetăţeni speciali şi cei fără importanţă. O să fiu învinuit că nu pricep lumea în care trăiesc. Ba sunt dumirit că altfel nu aş scrie despre ea. În această vară am aflat că parlamentarii sunt speciali şi ei (unii sunt). Cei mai stranii sunt tinerii pensionari. Un sindicalist constată: au lăsat şmecherii din Ministerul de Interne să se pensioneze la 42 de ani cu pensii de 130 de milioane, apoi i-au reangajat pe post de consilieri. Mă gândesc la cei care au depus jurământ pentru ţară: Nu sunt capabili de sacrificii? Recunosc şi eu că nu e moral, dar e legal. Au apărut patrioţii cu bani mulţi. Un agricultor are o pensie medie de 381 lei. Dreptate-i asta?!

Autor: Gheorghe Pârja

Sursa: Graiul Maramureşului

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi !

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din surse sigure că vor avea loc modificări la legea pensiilor militare.

Pentru a nu se trezi cu pensii mai mici în cazul că bugetul nu va rezista în fața profundei inechități sociale, cei care îndeplinesc toate condițiile pentru trecerea în rezervă și-au depus cererile cu luni bune înainte ca ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, să confirme, duminică seara, că se pregătesc unele modificări legislative.

Astfel de valuri de pensionare au mai existat, așa cum au existat și privilegiați care au reușit să revină pe post imediat după pensionare.

Ținând cont că pensiile unora dintre înregimentați ajung la peste 100% din veniturile media veniturilor obținute înainte de trecerea în rezervă, ei sunt acum fericiții beneficiari a două salarii pe lună, pentru aceeași muncă prestată.

Legea permite acest lucru, deoarece PSD a eliminat în urmă cu doi ani și jumătate prevederea ce le interzicea bugetarilor să cumuleze pensia cu salariul.

Prezentăm câteva cazuri de bugetari din MAI care s-au pensionat preventiv și apoi au fost reangajați de ministrul de Interne, Carmen Dan.

Cu precizarea că numărul celor din structura centrală care au făcut deja această mișcare a ajuns la circa 30 de persoane.

1. Cornel Ciocoiu, secretar de stat în Ministerul de Interne

Cetățeanul de mai sus se numește Cornel Ciocoiu Gabriel (45 de ani) a terminat Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza în 1991 și, după 26 de ani de activitate, a ajuns, în 2017, pe funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne.

În urmă cu o lună, a trecut în rezervă cu grad de general și o pensie de peste 13.000 lei. Nu-i este rușine,de vreme ce spoliază sistemul de pensii la care a contribuit puțin.

Dl. Corneliu Ciocoiu nu a dispărut însă din MAI decât câteva zile (era obosit de ceilalți cetățeni ai României), timp în care s-au desfășurat fulgerător două procedee: de pensionare și de reîncadrare în funcție.

La 45 de ani pensionar, cu o pensie de 12 ori mai mare decât pensia celor care muncesc de-adevăratelea ca să-i plătească domniei sale pensie, s-a reîncadrat și are și salariu. Salariu cu tot tacâmul.

Cronologia, așa cum o arată Monitorul Oficial:

29 martie 2017 – este numit secretar de stat în MAI pentru a se ocupa de Managementul activităților de ordine și siguranță publică

20 iunie – pleacă din poziția de secretar de stat – premierul Sorin Grindeanu semnează eliberarea din funcție

29 iunie – președintele Klaus Iohannis semnează trecerea în rezervă a chestorului (echivalent general) Cornel Ciocoiu

30 iunie, a doua zi după ce s-a pensionat – premierul Mihai Tudose semnează decretul de numire în funcția de secretar de stat în MAI a lui Corneliu Ciocoiu, adică revenirea pe poziția avută înainte de pensionare

Anul trecut, când era doar director general al Direcției Generale Managemnt Operațional din MAI (funcție deținută din 2015), Corneliu Ciocoiu a câștigat în total 143.490 lei:

    124.987 lei – salariu

      11.757 – normă de hrană

      4.290 – bani pentru echipament

      2.456 – primă de vacanță

De acum înainte, chestorul în rezervă va câștiga lunar cel puțin 10.000 de lei, salariu, și o pensie de circa 13.000 de lei, ceea ce înseamnă că, anual, el va obține, cu tot cu celelalte venituri (norma de hrană, echipamentul etc) aproape 300.000 de lei, adică trei miliarde de lei vechi.

2. Alina Popescu – consilier al ministrului de Interne, Carmen Dan

Alina Popescu (nu a împlinit 45 de ani), șefa de cabinet a șefului IPJ Olt, a fost adusă din Slatina la București pentru a fi consilieră a ministrului Carmen Dan, începând cu 13 ianuarie 2017.

La fel ca și Ciocoiu, Popescu a fost eliberată din funcţie în luna iunie, a trecut în rezervă, iar în luna iulie a revenit. Tot consilier al ministrului Carmen Dan.

3. Cătălin Breazu – fost director general adjunct în MAI, Direcția Generală de Management Resurse Umane

S-a pensionat anul trecut, din această funcție, dar a revenit în MAI, la scurt timp, pe functția de consilier în cabinetul secretarului de stat.

Pensii care cresc cu mii de lei pe an

Ministrul Muncii a confirmat până acum o singură modificare la pensiile militarilor – indexarea anuală a acestor drepturi nu se va mai face cu 100%  din rata medie anuală a inflaţiei, plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Va rămâne doar indexarea cu 100% din rata medie anuală a inflației, măsură ce ar urma să aplice tuturor pensiilor speciale.

În acest moment, cea mai mare pensie aflată în plată la MAI este de 22.023 lei.

Modul de indexare a făcut ca pensii ce se ridicau la numai 7.400 de lei, să ajungă acum 20 000 de lei, potrivit Liei Olguța Vasilescu.

“Foarte mulți dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece în pensie la o vârstă foarte mică, se întâmplă chiar la vârste de 40 de ani.

Acest lucru se întâmplă din cauză că așa cum arată legislația la ora actuală, poți ieși cu o pensie de 120 % față de salariu, după care se actualizează pensia respectivă în funcție de creșterile salariale pe care le au cei care sunt activi. Se ia 85 % din brut, la care se adaugă sporurile și iese cu pensie mai mare decât salariul net,” a explicat ministrul Muncii, referindu-se la pensiile speciale.

Cumulul pensii – salariu, reintrodus în 2014, de guvernul Ponta-Dragnea-Tăriceanu

În 2009, pentru a reduce cheltuielile bugetare, Emil Boc a interzis cumulul pensiei cu salariul, dacă salariul depășea media pe economia, în cazul angajaților din sistemul public.

Criza a trecut și, în 2014, Parlamentul a votat eliminarea acestei interdicții, ceea ce a dus la posibilitatea apariției situațiilor de mai sus.

A fost vorba de o inițiativă PSD, iar printre semnatarii acesteia s-a numărat și actualul premieri, Mihai Tudose.

Semnatarii susțineau că este vorba de o discriminare și că România are nevoie de expertiza persoanelor cu înaltă pregătire și experiență “greu de înlocuit”.

Situația de mai sus e valabilă în cadrul guvernării PSD-ALDE, preocupată de echitatea socială și de bunăstarea celor mulți. Cei doi conducători ai coaliției majoritatre sunt, ambii, urmăriți penal.

Autor: Mariana Bechir

 Preluare http://cursdeguvernare.ro/trei-exemple-socante-din-guvernarea-psd-alde-un-fenomen-infractional-care-contamineaza-echitatea-sociala-pensiile-din-junta-militara-urmate-de-angajarile-de-a-doua-zi.html

Dacă nu se schimbă nimic, de ce se modifică?

O dezbatere cu adevărat serioasă este cea pe marginea pensiilor. România a învăţat să se pensioneze destul de repede după căderea regimului comunist. Se punea atunci problema scoaterii din viaţa socială şi publică a ceea ce se numea „nomenclatură comunistă”. S-a început cu foştii demnitari comunişti, s-a continuat cu lucrătorii din fosta Securitate. Dar pensiile cu adevărat uriaşe au început să vină mai târziu, când s-au dat câteva legi de care au profitat cei care erau la curent cu ele.

Momentul în care pensia s-a stabilit la un procent din veniturile pe ultimele trei luni poate fi considerat momentul zero al pensiilor neruşinate. Cei care au profitat de momentul acela ştiu foarte bine despre ce este vorba. La o adică ei pot fi incluşi în categoria profitorilor, în categoria corupţilor. Până la urmă tot despre furt este vorba.

S-a ajuns, ca nicăieri în lume, la pensii de peste 30 000 de lei. Odată cu creşterea punctelor de pensii, ele avertizează ministrul Muncii, ar putea creşte în timp la peste 60 000 de lei. În acelaşi timp sunt persoane care au pensii de 400-500 de lei. Diferenţele sunt enorme, în multe cazuri contribuţiile la fondul de pensii fiind aproximativ egal. La fel şi prestaţia şi valoarea socială a muncii. Aici se impune o comparaţie cu pensiile fostelor cadre didactice.

Trecând peste pensiile speciale, adică pensii primite fără o contribuţie la fondul de pensii, ajungem la nişte sume uriaşe. Cei care îi amendează pe cei care plătesc asigurări sociale când trec pe roşu, au pensii speciale. Militarii au pensii speciale. Nu se prea vorbeşte despre sume, însă nu sunt foarte mici.

Cert este că guvernul, văzând că sacul este din ce în ce mai gol, în raport cu promisiunile electorale, vrea să dreagă busuiocul. Evident, în stilul caracteristic, actualii guvernanţi afirmă că nicio pensie nu va scădea. Dacă nu se schimbă nimic de ce se modifică? S-a găsit un termen mai social democrat: pensiile se vor reaşeza.

Dreapta taie, stânga reaşează. Important este să se restabilească ordinea în sistemul de pensii. O ordine bazată pe contribuţie, nu pe interese politice. Lupta împotriva pensiilor nemeritate este la fel de importantă ca lupta împotriva corupţiei. Cu diferenţa că la pensii se consumă mai mulţi bani adunaţi din muncă.

Nu doar pensiile nesimţite sunt o povară fiscală greu de suportat. Sunt multe salarii atât de mari încât celor în cauză le este şi ruşine de ele. Ei înşişi simt că nu le merită.

Cu o populaţie îmbătrânită, cu câteva milioane de cetăţeni buni de muncă plecaţi din ţară, România se zbate să ajungă din urmă ţările dezvoltate. Mai exact acele ţări în care muncesc câteva milioane de români, fără să contribuie la fondul de pensii din România.

Dar ei au profitat de sistemul de şcolarizare, de sistemul de Sănătate, de sistemul de apărare, au fost apăraţi de hoţi de către poliţiştii români. Sigur, se spune că trimit bani în ţară. Tot mai puţini, pentru că mulţi şi-au dus toată familia cu ei.

România nu mai funcţionează ca o ţară normală.

Cele aproximativ trei milioane de persoane care produc nu pot întreţine un milion şi jumătate de bugetari şi peste cinci milioane şi jumătate de pensionari. Mai trebuie să adăugăm şi copiii, elevii, studenţii, şomerii şi avem un tablou cu totul distorsionat.

Ce modificări trebuie făcute pentru a se schimba în bine situaţia? Realitatea este mai tare decât orice program electoral. PSD, partid pentru care demagogia este un mod de a fi, o adevărată biblie, nu are nicio rezervă din a face promisiuni. Adevărul este că ar da şi salarii mai mari şi pensii uriaşe, şi stimulente pentru clientela politică, însă nu mai are de unde.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Semnaţi petiţia. Pensii nesimţite-Pensii fericite !

Societatea civilă solicită reducerea pensiilor foştilor securişti şi activişti comunişti de rang înalt

Prin această petiţie, readucem în atenţie solicitarea societăţii civile de reducere a pensiilor foştilor activişti comunişti de rang înalt şi a responsabililor din aparatul represiv al Securităţii.

Această cerere a fost formulată de mai multe ori până acum, în forme uşor diferite, de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006), Grupul pentru Dialog Social (2007) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2008). Comisia Prezidenţială, care a declarat regimul comunist ca “ilegitim şi criminal”, recomanda, în Raportul Final, ca “foştii activişti comunişti de frunte, foştii conducători ai Securităţii, ai Miliţiei şi ai Ministerului de Interne, ai «Justiţiei» comuniste, foştii torţionari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populaţiei”. Grupul pentru Dialog Social a cerut, la rându-i, printr-un comunicat, „reducerea cuantumului pensiilor foştilor securişti la nivelul unei pensii medii din sistemul public”. În fine, IICCR a iniţiat un proiect de lege prin care se stabilea ca pensiile responsabililor regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice să fie reduse la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

În prezent, pensiile foştilor activişti comunişti şi angajaţi ai Securităţii sunt de câteva ori mai mari decât pensia medie. Reamintim că angajaţii Securităţii au fost pensionaţi după o lege specială, care i-a favorizat în raport cu restul populaţiei. Activiştii şi securiştii au făcut parte dintr-un sistem de privilegii înainte de 1989 şi au rămas privilegiaţi şi după revoluţie. Considerăm că este profund imoral ca promotorii unui sistem criminal să se bucure de impunitate într-un regim democratic şi, în plus, să beneficieze de favoruri. Orice reformă care vizează modernizarea statului nu poate fi compatibilă cu onorarea acelora care au transformat statul în instrument de represiune politică, în perioada 1948-1989.

În contextul dezbaterilor legate de legea unică a pensiilor, solicităm Guvernului României să găsească, împreună cu societatea civilă şi instituţiile academice care se ocupă de studiul comunismului, o formulă legală, în acord cu Constituţia României, prin care pensiile celor responsabili pentru nelegiuirile regimului comunist să fie reduse. Există precedente şi soluţii legale practicate în alte ţări ieşite de sub dictaturi, înregistrate în literatura de specialitate privind aşa-numita „justiţie de tranziţie”. Reducerea sau chiar eliminarea pensiilor s-au numărat printre măsurile luate în Europa după 1945 împotriva responsabililor nazişti şi a colaboratorilor acestora din ţările aliate. Câteva din statele est-europene post-comuniste au recurs, de asemenea, la sancţionarea celor responsabili de abuzurile comunismului prin reducerea pensiilor. Germania este cel mai cunoscut exemplu, iar Polonia, cel mai recent. De la 1 ianuarie 2010, pensiile a peste 24.000 de oficiali comunişti şi ofiţeri ai poliţiei politice din Polonia au fost diminuate cu peste 50%.

În condiţiile în care România a condamnat oficial regimul comunist, a venit vremea ca măsurile concrete de decomunizare să fie puse în practică. Este nevoie de acestea ca semn reparatoriu faţă de victimele comunismului şi pentru a arăta că încălcarea drepturilor omului, a legilor şi normelor democratice nu rămâne nesancţionată.

                                               PENTRU A SEMNA PETIŢIA ACCESAŢI http://www.petitieonline.com/v/44458677/UDP9VR

                         The Romanian Society for Historical Studies

Membrii Societăţii de Studii Istorice din România: Dorin Dobrincu, Bogdan Maleon, Florea Ioncioaia, Adrian Cioflâncă, Andrei Muraru, Ovidiu Buruiană, Leonidas Rados, Liviu Brătescu, Mihai Chiper, Arcadie Bodale, Cătălin Botoşineanu.Gabriel Liiceanu (filosof, Bucureşti), Nicolae Manolescu (critic literar, Bucureşti), Norman Manea (scriitor, New York), Dumitru Ţepeneag (scriitor, Paris), Ana Blandiana (poetă, Bucureşti), Romulus Rusan (scriitor, Bucureşti), Dan Petrescu (scriitor, Iaşi), Dan Lungu (scriitor, Iaşi), Caius Dobrescu (scriitor, prof. univ., Braşov), Mircea Mihăieş (scriitor şi jurnalist, Bucureşti/Timişoara), Ruxandra Cesereanu (scriitoare, Cluj), Doina Jela (scriitoare, Bucureşti), Liviu Antonesei (scriitor, Iaşi), Ion Zubaşcu (scriitor, Bucureşti), Chris Tănăsescu (poet, prof. univ., Bucureşti), Radu Negrescu-Suţu (jurnalist, scriitor, Paris), Traian Ştef (scriitor, Oradea), Radu Ulmeanu (scriitor, editor, Satu Mare), Vasile Baghiu (scriitor, Piatra Neamţ), Şerban Foarţă (scriitor, Timişoara), Tania Radu (scriitoare, Bucureşti), Dan Sociu (scriitor, Bucureşti), Daniel Vighi (scriitor, Timişoara), Cassian Maria Spiridon (scriitor, Iaşi), Ioan Muslea (scriitor, Cluj), Virgil Diaconu (poet, Piteşti), Viorel Padina (poet, blogger, Corabia), Roxana Ghita (scriitor, Craiova), Cătălin Ghita (scriitor, Craiova), Florin Toma (scriitor), Aurel Ion Brumaru (scriitor, Codlea), Ioana Orleanu (scriitoare, Augsburg, Germania), Radu Vancu (scriitor, Sibiu), Dan Dănila (poet, Ludwigsburg, Germania), Ruslan Carţa (poet, traducator, Bucureşti), Cristina Comanescu (scriitor, Berlin, Germania), Paul Tumanian (scriitor, Bucureşti), Victoria Milescu (scriitor, Bucureşti), Dumitru-Mircea Buda (scriitor, Târgu Mureş), Gheorghe Istrate (poet, Bucureşti), Radu Barbulescu (scriitor, jurnalist, Munchen, Germania), Titu Popescu (scriitor, prof. univ., Karlsfeld, Germania), Pavel Chihaia (scriitor, istoric de artă medievală, München, Germania), Ion Milos (scriitor, Malmo, Suedia), Silvia Butnaru (poetă, Norheim, Germania), Ion Murgeanu (scriitor, Bucureşti), Paul Spirescu (poet, Adjud), Honorina Chitic (poet, medic, Malmo, Suedia), Ion Dragomir (poet, Constanţa).

Orest Onofrei (senator, Suceava), Cristian Preda (prof. univ., deputat european, Bucureşti), Monica Macovei (parlamentar european, Bucureşti), Alexandru Herlea (fost ministru, prof. univ., Montbéliard, Franţa), Cristian Zăinescu (dr. inginer, fost deputat, Iaşi), Florea Sorin (viceprimar, Miroslava – Iaşi), George Calalb (fost vicepreşedinte Acţiunea Populară, medic, Bucureşti).

Mihai Şora (filosof, Bucureşti), Luiza Palanciuc (cercetător, Paris, Franţa), Cătălin Popa (filosof, Oradea).

Victor Rebengiuc (actor, Bucureşti), Ion Caramitru (actor, regizor, Bucureşti), Alexandru Solomon (cineast, Bucureşti), Marin Marian-Balaşa (muzicolog, Bucureşti), Anca Măniuţiu (conf. univ., Cluj), Mihai Măniuţiu (regizor, prof. univ., Cluj), Sorin Ilieşiu (regizor, scenarist, Bucureşti), Devis Grebu (artist plastic, Bucureşti), Anca Similar (asist. univ., Cluj), Nick Sava (artist, Iaşi), Ioana Voicu-Arnăuţoiu (conf. univ., Bucureşti), Cornel Ţăranu (compozitor, Cluj), Maria Felicia Becker-Brindea (coregraf, Luxembourg), Alexandru Fronea (designer, Bucureşti), Corneliu Cojocaru (operator imagine, Bucureşti), Claudia Maru Hanghiuc (solistă opera, scriitoare, Bucureşti), Liana Saxone-Horodi (pictor, publicist, Haifa-Israel), Despina Petecel (muzicolog, Bucureşti), Gabriel Lascar Mindrila (director muzical), Michaela Istrate (artist plastic, Bucureşti), Maria Eliza Istrate (designer modă, Bucureşti), Andreiana Mihail (director galerie de artă, Bucureşti).

Ioan T. Morar (scriitor, jurnalist, Bucureşti), Dan Tapalagă (jurnalist, Bucureşti), Andreea Pora (jurnalist, Bucureşti), Horaţiu Pepine (jurnalist, Bucureşti), Liviu Cangeopol (ziarist, Atlanta, SUA), Radu Călin Cristea (jurnalist, Bucureşti), Dragoş Aligică (publicist, Bucureşti), Gelu Trandafir (jurnalist, Bucureşti), Nestor Ratesh (jurnalist pensionar, Bucureşti), Carmen Muşat (publicist, Bucureşti), Mirela Corlăţan (jurnalist, Bucureşti), Hannelore Baier (jurnalist, Sibiu), Toni Hriţac (jurnalist, Iaşi), Ovidiu Şimonca (jurnalist, Bucureşti), Emilia Chiscop (jurnalist, Iaşi), Alin Fumurescu (publicist, Bloomington, IN, SUA), Grigore L. Culian (editor, New York, SUA), Liviu Tofan (jurnalist, Bucureşti), Cristi Ţepeş (redactor tv, Bucureşti), Vera J.Luchian Patton (editor media, Los Angeles, CA-USA), Dwight Luchian-Patton (publisher, Los Angeles, CA-USA), Decebal Constantin Nicolae (jurnalist, Piteşti), Lucian George Rotaru (director sucursală radio, Constanţa), Bogdan Enache (jurnalist, Bucureşti), Ştefana Bianu (membră a Comitetului de onoare al IICCR, Paris), Elek Szokoly (publicist, Târgu Mureş), Neculai Popa (CMR, Los Angeles, CA-USA), Cristian Curte (jurnalist, Bucureşti), Domnica Macri (jurnalist, Bucureşti), Delia Enescu (ziarist, Bucureşti), Otilia Ţeposu (ziarist, Bucureşti), Steliu Lambru (jurnalist, Bucureşti), Andrei Chirmiciu (ziarist, Deva), Virgil Burla (jurnalist, Bucureşti), Mojoiu Elena Antoanela (redactor şef, Bucureşti), Mihai-Cristian Ştirbu (jurnalist, Bucureşti), Mihai Mitrica (jurnalist, Bucureşti), Siegfried Woratsch (redactor RTL Luxemburg), Ţicu Goldstein (publicist, traducător, Bucureşti), Tudor Bogdan (jurnalist, Bucureşti), Werner Kremm (ziarist, traducător, Resiţa), Cerasela Rădulescu (jurnalist, Bruxelles, Belgia), Alexandru Constantin Istrate (producator tv., Bucureşti), Mihai Rogobete (publicist, Drobeta Turnu Severin).

Dan Rădulescu (membru titular al Academiei Române, prof. univ. pensionar, Bucureşti), Octav Popescu (activist pentru drepturile omului, Bucureşti).Teodor Stanca (fost deţinut politic, inginer, Timişoara), Toma Kassovitz (supraveţuitor al Holocaustului, Piteşti), Constantin Geangu (director, fost deţinut politic), Olga Ursu Ştefan (fiica disidentului Gheorghe Ursu), Dan Mlădinoiu (inginer, fost deţinut politic, Galaţi), Mircea Bozan (fost deţinut politic, grafician, Jagstzell, Germania), Mircea Sevaciuc (fondator Mişcarea 15 Noiembrie 1987, Braşov), Nicolai Tănase (deportat politic, cercetător pensionar, Ploieşti), George Popescu-Glogoveanu (fost deţinut politic, Craiova), Viorica Călinescu (fost deţinut politic, inginer, Sibiu), Jean Cojocaru (fost deţinut politic, Bucureşti),Vladimir Tismăneanu (prof. univ., Washington, D.C., SUA), Cătălin Avramescu (politolog, Bucureşti), Michael Shafir (prof. univ., Cluj), Daniel Barbu (prof. univ., Bucureşti), Cristian Pîrvulescu (politolog, Bucureşti), Gabriel Andreescu (conf. univ. SNSPA, Bucureşti), Lucian-Dumitru Dîrdală (politolog, Iaşi), Raluca Grosescu (politolog, Bucureşti), Claudiu-Laurenţiu Tabrea (analist relaţii internaţionale, Cluj),Sanda Golopenţia (prof. univ., Providence – Rhode Island, SUA), Constantin Eretescu (etnolog, Providence, Rhode Island, SUA), Katherine Verdery (prof. univ., New York, SUA), Gail Kligman (prof. univ., Los Angeles, SUA), Lavinia Stan (prof. univ. asociat, Antigonish – Nova Scotia, Canada), Smaranda Vultur (conf. univ., Timişoara), Cătălin Augustin Stoica (lect. univ., sociolog, Bucureşti), Monica Ciobanu (sociolog, Plattsburgh – New York, SUA), Viorel Rogoz (prof. univ., Baia Mare), Cristina-Rodica Poponete (sociolog, Tilburg, Olanda), Bruno Ştefan (sociolog, presedinte BCS), Ioana Popescu (etnolog, Bucureşti).Andrei Pippidi (istoric, Bucureşti), Mihnea Berindei (istoric, Paris), Leon Volovici (istoric, Ierusalim), Dennis Deletant (istoric, Londra), Andrei Oişteanu (cercetător, Bucureşti), Marius Oprea (istoric, Bucureşti), Stejărel Olaru (istoric, Bucureşti), Cristian Vasile (istoric, Bucureşti), Antal Lukacs (prof. univ., Bucureşti), Armand Goşu (istoric, Bucureşti), Cristian Luca (conf. univ., Galaţi), Felicia Waldman (istoric, Bucureşti), Alexandru Barnea (istoric, Bucureşti), Alexandru-Florin Platon (prof. univ., Iaşi), Florin Ţurcanu (istoric, Bucureşti), Lucian Nastasă-Kovacs (istoric, Cluj), Ştefano Bottoni (istoric, Bologna, Italia), Cristina Petrescu (istoric, Bucureşti), Dragoş Petrescu (istoric, Bucureşti), Virgiliu Ţârău (istoric, Cluj), Ottmar Traşcă, (cercetător ştiinţific, Cluj), Mihail Neamţu (istoric al ideilor, Arad), Alina Pavelescu (istoric, Bucureşti), Igor Caşu (istoric, Chişinău), Ioana Boca (istoric, Bucureşti), Şerban Marin (medievist, Bucureşti), Germina Nagâţ (specialist CNSAS, Bucureşti), Flori Bălănescu (istoric, Bucureşti), Dinu Zamfirescu (istoric, Bucureşti), Andi Mihalache (istoric, Iaşi), Robert Fürtös (muzeograf, Sighet), Novak Zoltan (istoric, Târgu Mureş), Cătălina Mihalache (istoric, Iaşi), Irina Nastasă (istoric, Cluj/München), Clara Mareş (cercetător, Bucureşti), Anca Şincan (istoric, Târgu Mureş), Florin Cîntic (prof. univ., Iaşi), Mircea Munteanu (istoric, Washington, D.C., SUA), Gabriel Catalan (istoric, arhivist, Bucureşti), Frans Adriaen van Helsdingen (istoric, Leiden, Olanda), Daniel Nazare (istoric, Braşov), Dan-Tudor Ionescu (cercetător, Bucureşti), Constanţa Vintilă-Ghiţulescu (cercetător, Bucureşti), Şerban-Liviu Pavelescu (istoric, Bucureşti), Gina Pană (istoric, Bucureşti), Mircea Stănescu (istoric, Bucureşti), Liviu Pleşa (istoric, Bucureşti), Elisabeta Neagoe-Pleşa (istoric, Bucureşti), Iuliu Cracană (cercetător, Bucureşti), Mihaela Sitariu (doctorand, London-Ontario, Canada), Nicolae Ursulescu (prof. univ., Iaşi), Paul Nistor (istoric, Iaşi), Cristian Sandache (istoric, Iaşi), Adrian Viţalaru (prep. univ., Iaşi), Maria Mureşan (prof. univ., Bucureşti), Viorel Achim (istoric, Bucureşti), Laurenţiu Rădvan (conf. univ., Iaşi), Dan Lazăr (istoric, Iaşi), Claudiu Topor (istoric, Iaşi), Mirela Vernescu (arheolog, Brăila), Radu Stancu (arhivist, Bucureşti), Laura Dumitru (arhivistă, Bucureşti), Nicolae Mihai (istoric, Craiova), Dumitru-Cătălin Rogojanu (istoric, Cluj), Adrian Teleaba (licenţiat în istorie, Mannheim, Germania), Marius Tanasescu (istoric de artă, Montreal, Canada), Ion Motoi-Chicideanu (arheolog, Bucureşti), Andrea Fürtos (muzeograf, Sighet), Carmed Brad (istoric de arta, Bucureşti), Marius Diaconescu (istoric, Bucureşti), Cornel-Florin Seracin (istoric, Timişoara), Dumitru Lăcătuşu (cercetător, Bucureşti), Nicolae Videnie (istoric, Bucureşti), Gaston Cosma (istoric de artă, Darmstadt, Germania).Adrian Poruciuc (prof. univ., Iaşi), Petru Ursache (prof. univ., Iaşi), Edit Szegedi (conf.univ., Cluj), Lidia Bodea (filolog, Bucureşti), Lidia Gheorghiu Bradley (filolog si publicist, München), Smaranda Enache (filolog, Târgu Mureş), Mircea Păduraru (prep. univ., Iaşi), Sveta Cazanaru (bibliograf, Bucureşti), Romaniţa Constantinescu (romanistă, Heidelberg, Germania),Adrian Neculau (prof. univ., Iaşi), Mihai Dinu (prof. univ., Bucureşti), Dorin Popa (prof. univ., Iaşi), Dănuţ Jemna (conf. univ., Iaşi), Leon Stan (cercetător, London, Canada), Florin Oprea (profesor dr., Ploieşti), Radu Nechita (conf. univ., Cluj), Andreea Mihaela Marin (cercetător, Bucureşti), Cornelia Sarbu (fizician cercetător, Bucureşti), Gabriel Staicu (lect. univ. dr., Bucureşti), Livia Coroi (profesor dr., Brad), Victor Ciubotariu (prof. univ. pensionar, Montreal, Canada), Marian Gheorghe (profesor asociat, Sheffield, Marea Britanie), Mihail Grecea (cercetător, Leiden, Olanda), Ionuţ-Ovidiu Toma (asist. univ., dr. ing., Iaşi), Emil Roşu (prof. univ., Galaţi), Iulius Rostaş (cercetător, Budapesta), Aurel Mihai Demian (prof. univ. pens., Bucureşti), Adrian Prescornita (conf. univ. pensionar, Braşov), Camil Constantin Ungureanu (prof. univ., Barcelona, Spania), Adrian Lăcătuş (conf. univ., Braşov), Ştefania Marin, (cercetător, München, Germania), Georgeta Condur (lect. univ., jurnalist, Iaşi), Mioara Tumanian (cercetător, Bucureşti), Koos Eniko (cercetător, Cluj), Răzvan Teodorescu (profesor asistent, Tampa, Florida, SUA), Gregoriu Ciortea (cercetător pensionar, Bucureşti), Silviu Bors (lect. univ., Sibiu), Doina Condrea Derer (prof. univ., Bucureşti), Monica Vasileanu (asistent cercetare, Bucureşti), Roxana Utale (conf. univ., Bucureşti), Marius Cîrlan (profesor universitar pensionar, Iaşi), Diana Margarit (prep. univ, drd., Iaşi),Ştefan Nistor (traducător, Bruxelles, Belgia), Ioana Daje (traducator, Campulung-Muscel), Marius Cosmin Petrus (traducator, Cluj). Daniel-Sorin Farcaş (editor, Oradea), Iuliana Vatui (redactor editură, Bucureşti), Mihaela Cartiş (corector, Bucureşti), Mihai Niţă (tehnoredactor, Brăila), Giani Popescu (redactor, Bucureşti), Vily Auerbach (editor, Bucureşti), Mirela DeLong (editor, Cluj). Ligia Taloş (bibliotecară, Sibiu), Ildiko Csoke (bibliotecară, Timişoara), Monica Munteanu (bibliotecară, Timişoara) Ioana Patriche (bibliotecar, Bucureşti), Ana Antoneta Guran (bibliotecară, Baile Herculane), Ioan Dume (librar, Timişoara). Emil Bartoş (conf. univ., Timişoara), Lucian Turcescu (prof. univ. asociat, Montreal, Canada), Kilian Dörr (preot luteran, Sibiu), Corneliu Constantineanu (conf. univ., Timişoara), Dănuţ Mănăstireanu (teolog, Iaşi), Marius David Cruceru (conf. univ., pastor, Oradea), Alexandru Nădăban (teolog, Arad), Emil Meştereagă (lect. univ., Bucureşti), Emanuel Conţac (asist. univ., Bucureşti), Vasilică Croitor (pastor, Medgidia), Cojocea Gabriel (licenţiat Teologie, Constanţa), John Fleter Tipei (conf. univ. pastor, Bucureşti), Ioan S. Pop (reverend, Cluj). Dumitru Mureşan (matematician, Bucureşti), Rucsandra M. Corbeanu (geolog, Doha, Qatar), Raul Cotfas (topograf, Topliţa). Radu Chiriţă (lect. univ., Cluj), Dragoş Marcu (avocat, Bucureşti), Eugenia Crângariu (avocat, Bucureşti), Ion Beuca (jurist, Poienile de sub Munte, jud. Maramureş), Narcisa-Anamaria Bona (jurist, Timişoara), Adela Zoica (jurist, Londra, Marea Britania), Andrei Moroianu (avocat, Bucureşti), Elena Vlăsceanu (avocat, Bucureşti), Gheorghe Călin (jurist, Bucureşti), Sergiu Dan Iugulescu (avocat, Bucureşti), Dorin C. Domuta (jurist, Cluj), Sorin Andreica (jurist, Oradea), Anca Maria Prescornita (juristă pensionară, Braşov), Cristian Şoimaru (jurist, director ONG, Bucureşti), Camelia Jinaru (avocat, Bucureşti), Carmen Olariu (juristă, Bucureşti). Dan L. Duşleag (medic, prof. univ., Bloomington, Indiana, SUA), Florentina Bocioc (psihoterapeut, Bucureşti), Lucia Duşleag (medic pensionar, Toronto, Canada), Adriana Panaitescu (medic, Iaşi), Daniela Nadaban (psiholog clinician, psihoterapeut, Arad), Camelia Doru (director ICAR, Bucureşti), Mihnea Chiuia (medic, Hastings, Marea Britanie), Miron Oana (farmacist, Bucureşti), Elena Filip (psiholog, Bucureşti), Mihai Picior (paramedic/asistent medical, Modena, Italia), Florica Sabadas (asistent Wolverhampton, Marea Britanie), Daniel Dobrea (chirurg, Iaşi), Daniela Stoica (medic, Bucureşti), Gabriel Popescu (medic, Târgu Mureş), Dan Poraicu (medic, Strasbourg, Franţa), Adriana Cârstea (medic pensionar, SUA), Alexandru Bozan (medic stomatolog, Sibiu, Romania), Sorinel Mocanu (psihoterapeut, Bucureşti), Irina Stanescu (medic pensionar, Bucureşti), Daniel Borteanu (medic dentist, Bucureşti), Mircea Razvan Stan (fizio-terapeut, Bucureşti), Ana Maria Stan (fizio-terapeut, Bucureşti), Otilia Nutu, Paula Trandafirescu (medic stomatolog, Constanţa), Adrian Ilie (medic, Tulcea), Mircea Barnaure (medic, scriitor, Augsburg, Germania), Georgeta Brumaru (psiholog, Codlea), Raluca-Gabriela Tudor (psiholog, Bucureşti), Ioan Botiz (dr., Ruscova, Maramures), Volia Kenig (medic, Bucureşti), Petru Turcu (medic pensionar, Petrosani), Andreia Jennings (psihoterapeut, Londra, Marea Britanie), Mircea Căpuşan (dr., Cluj), Ioan Pîrvulescu (medic, Iaşi), Bogdan Cojocaru (medic stomatolog, Bucureşti), Mădălina Cojocaru (tehnician dentar, Bucureşti), Steluţa Diaconu (farmacistă, Bucureşti), Sanda Dragulin (medic dentist, Bucureşti), Nicolae Felicia (asistentă medicală, Cluj). Viorel Ion Pîslaru (medic veterinar, Bucureşti), Ion Gheorghe Brumaru (medic veterinar, Codlea), Nicolae Bona (medic veterinar, Timişoara). Siminica Aurelia Dragomir (asistent social, Arad), Elisabeta Mojoiu (asistent social, Bucureşti). Camelia Gavrilă (director liceu, Iaşi), Emil Moise (profesor, Buzău), Elena Ilie (profesor, Brăila), Valentin Teodorescu (profesor, Frankfurt am Main), Daniela Ţăranu (profesor, Cluj), Ghiuner Acmola (profesoară pensionară, Constanţa), Florin Chivoci (profesor, Piteşti), Ileana-Cătălina David (profesoară, Bucureşti), Genelica Enache (profesor , Codlea, jud. Braşov), Koós Tiberiu (profesor, Bucureşti), Elena Deleanu (profesor, Fălticeni), Maria Hulber (profesoară, Oradea), Ioan Neacsu (profesor, Bacău), Ruben Schiper (profesor, Iaşi), Sorin Marius Corduneanu (profesor, Botoşani), Bogdan Liciniu Blaga (profesor, Cluj), Florin Stanescu (profesor, Găeşti), Constantin Dragos Sdrobis (profesor, Dej), Nina Tintar (profesor, Sfantu Gheorghe), Marius Turza (profesor, Sighetu Marmatiei), Daniela Carstea (profesor, Bucureşti), Mihail Rusu (profesor pensionar, Târgu Mureş), Magda Negrea (profesoară, Iaşi), Radu Copăceanu (profesor, Iaşi), Doina Copăceanu (profesoară, Iaşi), Christian Căpinaru (profesor, Bucureşti), Constantin Mihai (profesor, Râmnicu Vâlcea), Gheorghe Slujitoru (profesor pensionar, Focşni), Monica Salvan (profesoară, Trouville, Franţa), Tudor Pamfil (profesor, comuna Ciorogarla), Tudor Dumitra (profesoară, comuna Ciorogarla), Mark Bucuci (profesor, Iaşi), Ileana Mlădinoiu (profesor, Galaţi), Aurora Turcu (profesor pensionar, Petroşani), Dania-Ariana Moisa (profesor, Craiova), Dana Ioanescu-Lefter (profesor, Montreal, Canada), Anca Aurelia Popescu (profesoară pensionară, Iaşi), Roxana Trofin (profesor, Bucureşti), Luminiţa Cana (profesor, Bucureşti), Fevronia Spirescu (profesoară, Adjud), Lucian Sava (profesor, Vaslui), Gelu Dragoş (profesor, Maramureş), Nicolae Pană (profesor, Braşov),Elena Cărunta (învăţătoare, Ocna Mureş, jud. Alba), Gheorghe Floriana (învăţătoare, Comuna Mănăstire – Călăraşi). Marius Suiugan (inginer, Constanţa), Ilie Popa (prof. univ., Piteşti), Nicolae Constantinescu (prof.dr., Bucureşti), Constantin Pătrăşcoiu (lect. univ., Craiova), Daniela Ştefania Drăgoi (dr. inginer, Braşov), Mihaela Horea (inginer IT, Cluj), George Onofrei (inginer, Galaţi), Aurel Vlad (inginer, New York), Virgil Ciucă (inginer, New York), Despina Vestea (inginer chimist, Bucureşti), Ioan Andone (inginer şi economist, Bacău), Emanuel Fedur (inginer, Sighetu Marmaţiei), Simion Barbu-Pârvu (inginer, Bucureşti), Radu Filipescu (inginer, Bucureşti), Carmen Alexandrescu (inginer pensionar, Bucureşti), Radu Dănăilă (inginer, Iaşi), Tudorel Moga (inginer programator, Iaşi), Gabriela Hilcu (inginer, Ploieşti), Ştefan Talamba (inginer, Bacău), Ecaterina Chiuia (inginer pensionar, Bucureşti), Adrian Cioloca (inginer IT, Sibiu), Tudor Simion (inginer, Giurgiu), Florin Mihu (inginer proiectant, Galaţi), Marius Onofrei (inginer programator, Botoşani), Ionel Dobra (subinginer, Bucureşti), Mihail Iacovici (inginer pensionar, Bucureşti), Cornel Foltea, (inginer, Manchester, Marea Britanie), Tudor Lucian Miron (inginer, Galaţi), Filip Marius Romeo (inginer, Constanţa), Emilia Voicu (inginer, Timişoara), Constantin Ghirvu (inginer, Iaşi), Bogdan Alexandrescu (inginer IT, Iaşi), Virgiliu Călmăţuianu (inginer si matematician pensionar, Iaşi), Iuliu Vlaic (inginer, Erlangen, Germania), Sebastian Taus (inginer, Braşov), Ioan-Victor Dragan (inginer, Bucureşti), Dan Plesoianu (inginer, Windsor – Ontario, Canada), Neculai Cotovanu (inginer, Iaşi), Sorin Crăciun (inginer, Suceava), Ştefan Robert Udrea (inginer mecanic, Onesti), Mihai Florian (subinginer, Curtea de Arges), Luminiţa Fota (inginer, Craiova), Daniela Dumitru (inginer, Bucureşti), Vasile Vîrtosu (inginer, Galaţi), Adrian Sîrbu (inginer, Deva), Constantin Marcu (inginer, Campina), Ana Rotaru (inginer, Arad), Ovidiu Taus (inginer, Braşov), Gabriel-Emilian Muresanu (inginer, Bucureşti), Marin Craciun (inginer, Bucureşti), Cristian Pavaluca (inginer, Trier, Germania), Adrian Stanescu (inginer, Bucureşti), Dan Chicu (inginer pensionar, Bucureşti), Alecsandru Gheorghe Cojocaru (inginer pensionar, Ploieşti), Marcel Florin Boboc (inginer, Deva), Ovidiu Gugiuman (inginer, Bucureşti), Alexandru Anghelache (inginer construcţii, Bucureşti), Marian Iordache (inginer, Bucureşti), Angela Scaueru (inginer, Bucureşti), Marcel Tanase (inginer, Bucureşti), Valentin A. Cantor (inginer pensionar, Bucureşti), Ştefan Voiculescu (inginer, Bucureşti), Viorel Neacşu (inginer, Toronto, Canada), Eugen Savin (inginer, Timişoara), Coriolan Conia (inginer, Timişoara), Gheorghe Mihuţ (inginer silvic, Forli, Italia), Mihai Bădescu (inginer cercetător, Bucureşti), Florin Mihuţ (inginer IT, Drobeta Turnu Severin), Roman Clement (inginer, Zalau), Constantin Tiba (inginer, London, Ontario, Canada), Bădica Marin (licenţiat al Institutului Politehnic, Bucureşti), Adrian Rusu (inginer, Bucureşti), Adrian Piscureanu (inginer, Montreal, Canada), Stelian Năstase (inginer, Leiden, Olanda), Iulian Codescu (inginer IT, Brooklyn, NY, SUA), Marian Teican (inginer, Bucureşti), Alexandru Cojocaru (proiectant pensionar, Piatra Neamţ), Eugen Marius Badauta (inginer, Bucureşti), Aurel Rotaru (dr. inginer, Bucureşti), Costache Murgoci (inginer pensionar, Onesti), Ilona Gadiuta (inginer, Bucureşti), Mircea Gadiuta (inginer, Bucureşti), Mihai Cojocar (inginer constructor, Bucureşti), Viorica Bologa (inginer pensionar, Bucureşti), Maria Koller (inginer pensionar, Focşani), Liviu Fota (inginer, Craiova), Sorin Popescu (inginer, Bucureşti), George Petrineanu (inginer, Stockholm), Dan Bocancea (inginer, Denver, SUA), Remus Stanciu (inginer pensionar, Constanţa), Lucia Stanciu (inginer pensionar, Constanţa), Ileana Mona Georgescu (inginer, Constanţa), Vlad Trofin (inginer, Bucureşti), Cristian Pelerini (inginer), Lucian Lauritz (inginer, Timişoara), Corneliu Boiangiu (inginer, Sibiu), Lucreţia Neamtu (inginer, Iaşi), Lazar Victor (inginer, Petroşani), Carmen Stancu (inginer, Bucureşti), Simina Teodora Dragomirescu (inginer pensionar, Bucureşti).

Ildiko Baranyi (informatician, Timişoara), Cătălin Nicolaescu (informatician, New York, SUA), Daniel Vuescu (IT Manager, Reşiţa), Vasile Tomoiagă (programator, Cluj), Barbu George Alexandru (programator, Satu Mare), Andi Ariton (programator, Bucureşti), Liviu Leleu (programator, Bucureşti), Alexandru Savin (programator, Galaţi), Adrian Purcar (programator, Cluj), Oana Dochie (programator, Klagenfurt, Austria), Laura Ion (operator calculator, Piteşti), Ion Nicolae Grigorescu (programator, Ploieşti), Viorel Cretu (informatician, Alba Iulia), George Baciu (informatician, Bucureşti), Mircea Motogna (manager IT, Cluj), Toma Andrei Mojoiu (achiziţii, logistică IT, Bucureşti), Felix Dragan (programator, Blackburn with Darwen, Marea Britanie), Petru Burac (programator, Suceava), Floricel Andrei (programator, Cluj), Eduard Koller (programator, Seattle, SUA), Paul-Liviu Petruş (programator, Alsbach, Germania), Gabriela Marinescu (support IT, Montreal, Canada),Ana Branga (tehnician, Sibiu), Nicolaie Branga (tehnician, Sibiu).

Ileana Patriche (grafician, Bucureşti), Nicolae Damian (grafician, Lörach, Germania), Traian Gligor (grafician, Uni-Klinik Tübingen, Germania).Carmen Gache (biolog, Iaşi), Ştefan Simion (biolog, informatician pensionar, Alexandria),Marius Alexa (om de afaceri, Iaşi), Marian Acasandrei (întreprinzător, Bucureşti), Constantin Marta (om de afaceri, Bucureşti), Gheorghe Rus (antreprenor, Cluj), Ileana Lal (intreprinzator, Poiana Sibiului), Ana Sufana (întreprinzator privat, Poiana Sibiului), Ion Sufana (întreprinzator privat, Poiana Sibiului),Paula Pescaru (economist, Costanţa), Vera Cîmpeanu (consultant şi trainer ONG, Bucureşti), Gheorghe Câmpeanu (consultant financiar, Washington, D.C., SUA), Cezar Pesclevei (director vânzări, Gura Humorului), Horaţiu Călinescu (economist, Bucureşti), Theodor Nicola Fronea (manager turism, Bucureşti), George Acasandrei (economist, Iaşi), Victoria Mozacu (economist, Bucureşti), Georgeta Dăbuleanu (economist pensionar, Craiova), Cristian Miu (economist, Bucureşti), Silviu Cătălin Blăjuţ (analist financiar, Bacău), Eugen Roşca (economist, Bucureşti), Florin Rugină (economist, Bucureşti), Alin Duhnea (economist, Bucureşti), Bogdan Vlaicu (economist, Bucureşti), Felix Rusu (consilier comercial, Iaşi), Costinel Mitan (specialist Renault, Bucureşti), Cătălin Petrea (consilier de probaţiune, Iaşi), Ana Cojocaru (asistent marketing), Aurora Burducea (analist de piaţă, Bucureşti), Viorel Mateescu (economist, Bucureşti), Panin Milorad (asistent vânzări), Marian Ghionu (consultant, Brăila), Dan Masca (economist, Târgu Mureş), Daniela Marin (economist, Ploieşti), Ioan Sabău (economist, Corunca – Mureş), George Bogdan Ionita (economist, Bucureşti), Marius Seceleanu (economist, Slobozia), Radu Ghenea (economist, Tulcea), Adrian Nagy (economist, Iaşi), Vadim Aroneanu (economist pensionar, Bucureşti), Camelia Grecea (economistă, Iaşi), Marieta Gheorghe (economist, Bucureşti), Camelia Acasandrei (economist, Bucureşti), Alexandru Dumitru Brumaru (broker, Codlea), Ştefania Rusu (contabil pensionar, Târgu Mureş), Anghel Burghilă (director asigurari agricole, Bucureşti), Genunea Burlea (economist, Bucureşti), Giorgia Dragnea (economist, Bucureşti), Mihail Stoica (bancher, Nicosia, Cipru), Mihaela Lungu (economist, Bucureşti), Cristina Daniela Puiu (contabil, Bucureşti), Daniel Buzea (economist, Bucureşti), Silvia Danciu (contabil, Braşov), Marius Tabacu (manager, Cluj), Laura Marcu (economist, Bucureşti), Marius Marcu (economist, Bucureşti), Lavinia Lupescu-Anastasescu-Ghica (economist, Bucureşti), Ileana Boiangiu (economist, Sibiu), Maria Bogheanu (contabil, Sibiu), Dan Calinescu (manager, Toronto, Canada), Delia Nicoleta Griguta (consultant financiar, Bucureşti), Anca Albu (economist, Bucureşti), Teodor-Cristian Dinescu (agent contractor, Bucureşti).

Gabriela Petrescu (arhitectă, Bucureşti), Alexandru Mafteiu (arhitect, Bucureşti), Cătălina Chiricuta (arhitect, Bucureşti), Dan Rusu (arhitect, Aachen, Germania), Mihaela Butacu (arhitect, Bucureşti), Jeana Maibach (arhitect), Peter Derer (dr., arhitect, Bucureşti).

Daniel Creţu (liber profesionist, Germania), Corneliu Vaida (Lion Club, Timişoara), Eduard Baraitaru (liber profesionist, Bucureşti).Mircea Gherbovet (specialist in comunicare, Bucureşti), Dorin Burcus Coman (PR organizator, Cluj),Alexandru Teodoreanu (ofiţer pensionar, Sighişoara), Cătălin Vasile (cadru militar, Galaţi), Florin Adrian Marginean (funcţionar public, Cluj), Ştefan Miron (funcţionar, Stokie, Illinois, SUA),George Tudorie (doctorand în filosofie, Budapesta), Ovidiu Cocieru (bursier Fulbright, Amherst, SUA), Natanael Mladin (doctorand, Belfast, Marea Britanie), Emilian Margarit (doctorand, Iaşi), Alin Cuc (masterand, Cluj-Napoca), Teodor-Emil Ulieru (student masterand, Paris), Mircea Tebrean (masterand, Iaşi), Adrian Călin (student, Constanţa), Luca Vlad (student, Cluj-Napoca), Mihai Ciucanu (student, Bucureşti), Bogdan Emanuel Răduţ (student, Craiova), Darius Blaj (student, Sânmihaiu German, jud. Timiş), Nicolae Ciocan (student, Făgăraş şi Zurich, Elveţia), Mihaela Penca (studentă, Cernavodă), Radu Gheorghe Bujoreanu (student, Iaşi), Adrian Merfu (student, Montreal, Canada), Călin Bogdan (sudent, Bucureşti), Cristina Preutu (studentă, Iaşi), Andrei Mosoiu (student, Constanţa), Marius Cheta (student, Cluj), Marian Dumitrache (student, München, Germania), Cătălin Timofciuc (student, Iaşi), Eduard Manoliu (student, Bârlad), Andrei Patrick (student, Iaşi), Iulia Hrostea (student, Iaşi), Andrei Răzvan Placinta (student, Bucureşti), Emanuel Condria (student, Bucureşti), Cristian Purel (student, Cluj), Vicenţiu Horia Vidoni (student, Bruxelles, Belgia).Cosmin Constantin Cîmpanu (elev, Fălticeni), Gheorghe Alexandru Handru (elev, Braşov), Matei Trofin (elev, Bucureşti), Evelina Olariu (elevă, Cluj).Ionuţ Androne (referent, Făgăraş), Iulia Iordan (referent, Bucureşti), Gabriel Jarnea (referent ICR, Berlin, Germania), Amalia Străvoiu (referent, Bucureşti).Corneliu Rotar (muncitor, Arad), Sică Spoială (maistru instructor, Braşov), Dorel Gui (instalator, Arad), Constantin Tapus (electrician, Targu Jiu), Andrei Mojoiu (şofer, Bucureşti),Bogdan Belcig (bodyguard, Bucureşti), Aurel Ionuţ Odoroaga (operator amenajări, Bucureşti), Marcel Daniel Borlovan (inspector, Arad), Camelia Alexandrescu (consultant parlamentar la Senat, Bucureşti), Dumitru Nutu (salariat Institutul Oncologic, Bucureşti), Helmuth Toma (DMG, Köln, Germania), Antoaneta Roman (asistentă executivă, Montreal, Canada), Stelian Brad (designer industrial, Arad), Mariean (tehnician constructor, Focşni), Aldo-Cristinel Hanek (proiectant, Villingen-Schwenningen, Germania), Victor Brosser (şef departament, Bucureşti), Mihaela Jarvi (cosmeticiană, Espoo, Finlanda). N. Popa (pensionar, Los Angeles), Constantin Chirilă (pensionar, Iaşi), Livius Butura (pensionar, New-York), Corneliu Constantinescu (pensionar, Benglen, Elveţia), Dinu Mariana (pensionară, Sighetu Marmatiei), Lucia-Magdalena Daje (pensionară, Campulung-Muscel), Eugen Daje (pensionar, Campulung-Muscel), Petru Guran (pensionar, Baile Herculane), Leon Curtean (pensionar, Baia Sprie), Eugeniu Gheorghita (pensionar, Bucureşti), Niculae Niculescu (pensionar, Bucureşti), Elisabeta Niculescu (pensionar, Bucureşti), Ioachim Dumitrescu (pensionar, Bucureşti), Mariana Tanase (pensionar, Bucureşti), Sorina Aurelia Woinaroski (pensionar, Bucureşti), Mihai Spiridon Woinaroski (pensionar, Bucureşti), Andriadi Maria Andriescu (pensionară, Bucureşti), Liliana Anca Tinca Fuhn (pensionară, Bucureşti), Ruxandra Alina Simian (pensionară, Bucureşti), Georgeta Radulescu (pensionară, Bucureşti), Ligia Kozak (pensionară, Bucureşti), Andrei Alexandru (pensionar, Bucureşti), Liliana Ursu (pensionară, Bucureşti), Constantin Cana (pensionar, Pitesti), Jenica Cana (pensionar, Piteşti), Laura Cojocaru (pensionar, Bucureşti), Niculina Cojocaru (pensionară, Piatra Neamţ), Constantin-Nicu Mihai (pensionar, Râmnicu Vâlcea), Georgeta Mihai (pensionar, Râmnicu Vâlcea), Eugenia Taus (pensionară, Braşov), Gheorghe Taus (pensionar, Braşov), Ana Danciu (pensionar, Braşov), Gheorghe Danciu (pensionar, Braşov), Doina Popescu (pensionar, Bucureşti), Ilie Popescu (pensionar, Bucureşti), Victoria Marcu (pensionar, Bucureşti), Sergiu Negrea (pensionar, Iaşi), Alexandrina Negrea (pensionară, Iaşi), Aurel Varga (pensionar, Elkhart, USA), Aurora Dragulin (pensionară, Braşov), Nicolae Bacaitan (pensionar, Braşov), Ionela Belcic (casnică, Bucureşti), Elisabeta Ciortea (casnică, Bucureşti).

Stela Iusco (Satu Mare), Gabriela Mitru (Baia Mare), Georgeta Iusco (Dragomireşti, jud Maramureş), Gheorghe Neagu (Bucureşti), Ana Ciucan Ţuţuianu (Bucureşti), Lucian Toderaş, Ion Lazu, Lidia Lazu, Sandu Buraga (Iaşi), Cristian Vicol (Bucureşti), Sorin Şerb (Bucureşti), Livia Gherasim (Bucureşti), Gelu Robitu, Nicolae Comănescu, Angela Surariu, Cătălin Moga, Victor Şerban, Cristian Dumitrescu, Marin Bădică, Mihaela Lungu, Lucia Chiriţă, Radu Anghel (Bucureşti), Mircea Vlad, Florin Preduchin, Ruben Buturca (Alesd – Bihor), Gheorghe Mihut, Gaber Dinu (Ploieşti), Michel Bucos (Haut du Bois – Thanvillé, Franţa), Marius Baloş (Satu Mare), Simona Tănăsescu (Montreal, Canada), Alexandru Leonte, Radu Mihăilescu (Bucureşti), Rodica Boconcios, Edmund Fota (Siegen, Germania), Viorel Costea, Raluca Ciupercă (Bucureşti), Ilie Chirculescu, Radu Munteanu-Ramnic (Stockholm, Suedia), Jenica Basoc (Bucureşti), Lucian Armeanca, Mihaela-Liliana Mares (Hanau, Germania), Adrian Popic, Tothpal Tunde (Timişoara), Virgil Ulmeanu.

Notă. Se alătură şi 135 de membri ai Fundaţiei Naţionale a Revoluţiei din Decembrie 1989.