”Niciun profesor singur în fața violenței.”

 

După mult timp, cadrele medicale se bucură de protecția legii împotriva violenței, verbale sau fizice, din partea descreieraților. Profesorii de ce nu?! Sau mai are cineva senzația că părințeii nemulțumiți nu sunt la fel cu pacienții frustrați?!

Petruț Rizea a inițiat o campanie pentru a repara acest lucru: ”Niciun profesor singur în fața violenței.”

Nu mai putem trata amenințările, intimidările, umilințele și agresiunile îndreptate împotriva personalului din educație ca pe niște simple „incidente”. Niciun om nu ar trebui să meargă la serviciu cu teama că poate fi insultat sau sau lovit pentru că și-a făcut datoria.

Nu cerem privilegii. Cerem protecție legală reală, siguranță și instituții care să nu abandoneze cadrul didactic atunci când devine victimă.

Dacă și voi credeți că violența nu are ce căuta în educație, vă rog să semnați și să distribuiți petiția:

https://campaniamea.declic.ro/.../niciun-profesor-singur...

Petiția către Ion- Marcel Ciolacu! Să încercăm și așa!

Vă rog pe cei interesați, care ați trudit în minerit, uraniu și mediu cu radiații, siderurgie, chimie, platforme marine grupele I și II de muncă să vă exprimați adeziunea, aici, printr-un mesaj la această postare sau pe numărul meu de WhatsApp. Cei care ați trimis tabele pentru Avocatul Poporului și pentru plângerea către Comisia Europeană, dacă sunteți de acord, vă rog să-mi transmiteți dacă putem folosi tabele și în acest caz.

Mulțumesc pentru înțelegere. Distribuiți mai departe. Această petiție la cererea dumneavoastră poate suporta modificări.

P E T I Ţ I E

 

Ministerul recunoaște efectele dezastruoase ale închiderii fizice a școlilor

Bună seara tuturor,

La aproape 2 ani de la impunerea (mai întâi în mod ilegal, așa cum am arătat la vremea respectivă, modificările necesare în legea educației fiind adoptate ULTERIOR) a „școlii online”, autoritățile recunosc efectele dezastruoase ale acestui experiment.

https://spotmedia.ro/stiri/educatie/efectele-scolii-online-bullying-tentative-de-suicid-probleme-cu-ochii-si-cresterea-abandondonului

„Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu spune că pierderile educaţionale sunt foarte mari din cauza pandemiei de coronavirus şi că se observă o creştere îngrijorătoare a fenomenului de bullying, dar şi o creştere a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor. 

”Pierderile educaţionale sunt foarte mari, sunt foarte greu de recuperat şi pot fi recuperate doar cu perseverenţă, cu răbdare şi, mai cu seamă, cu efortul fiecărui cadru didactic, efortul şi priceperea fiecărui cadru didactic”, a afirmat ministrul.”

Să ne aducem aminte: prin petiția prezentă, remisă ministerului în vara lui 2020 cu semnăturile a apropae 32.000 de părinți, și prin acțiunile ulterioare - o conferință publică și două audiențe la minster - am insistat că exact acestea vor fi efectele și că ele vor fi greu, dacă nu imposibil, de înlăturat.

Ceea ce nu spune dl ministru, dar noi știm deja, este că beneficiile aduse de această măsură au fost zero, elevii fiind practic chinuiți degeaba.

Cei vinovați trebuie să plătească. Facem apel la părinții copiilor care au fost afectați în mod evident și demonstrabil de închiderea fizică a școlilor să deschidă procese în instanțele de judecată contra ministerelor Sănătății și Educației.

Bogdan Stanciu, tatăl a doi copii minori, din care unul cu cerințe educaționale speciale

COMUNICAT AFR

 

                                                        

                                                                                                                                              15 iunie 2021

 

IUNIE: LUNA IDENTITATII CRESTINE IN ROMANIA - SEMNATI PETITIA

SEMNATI: https://aliantarenastereanationala.ro/petitii/arn-proclama-iunie-luna-identitatii-crestine/

Conștienți de identitatea creștină bogată a poporului român și profund îndurerați de încercările de distrugere a acestei identități prin tot felul de atacuri și propagandă anti-familie, anti-viață, împotriva credinței și valorilor creștine, ARN declara luna Iunie Luna Identitatii Crestine in Romania.

De câteva decenii, în luna iunie secularismul își sărbătorește “identitățile” seculare, punând un accent ciudat și preponderent pe identitățile (sau lipsa acestora) și orientările vieții intime și transformând acest subiect, timp de o lună, în cel mai fierbinte subiect al zilei, atât la nivel național cât și global.

Cu multă generozitate, spațiul public este pus la dispoziția celor care subscriu acestor noi așa numite “identități”. Accentul este pus pe doctrine, manifestări și propagandă, nu doar ne-creștine, dar de multe ori anti-creștine și chiar ostile creștinismului. Secularismul și adepții lui numesc luna iunie “luna diversității” sau “luna mândriei” și își sărbătoresc identitatea prin așa numitele marșuri ale diversității și ale mândriei. Ne sunt vandalizate bisericile și ne este batjocorită credința și închinarea.

Creștinii au și ei identitatea lor, unică, de o valoare inestimabilă și multimilenară, dar care periodic trebuie readusă în atenția publicului, în spațiul public, reafirmată și întărită.

În acest sens, declarăm luna Iunie drept Luna Identității Creștine în România și încurajam toți cetățenii României, indiferent de confesiunea religioasă, să sărbătorească Luna Identității Creștine, în familie, în spațiul public, în mod individual și colectiv.

Luna Identității Creștine nu este o sărbătoare confesională, nu are nuanțe teologice și nu este desemnată să atragă atenția asupra unei confesiuni. Scopul ei este să ne reamintim reciproc și periodic că suntem creștini, că împărtășim valori și convingeri creștine identice, că ne prețuim identitatea creștină și că nu ne este rușine de credință noastră creștină. Este totodată desemnată să atenționeze secularismul și toate instituțiile acestuia că existăm și că avem o identitate proprie care trebuie cunoscută, păstrată, respectată și nediscriminată.

În Luna Identității Creștine ne exprimăm mândria de a fi creștini.

Suntem mândri:

(1)        De identitatea noastră creștină care a rezistat încercărilor peste veacuri;

(2)        De familiile noastre în care ne simțim iubiți și prețuiți;

(3)        De părinții noștri care ne-au crescut și educat;

(4)        De străbunii noștri care au luptat pentru această țară dăruită de Dumnezeu;

(5)        De copiii noștri care sunt daruri de la Dumnezeu;

(6)        De moștenirea noastră spirituală primita de la părinții noștri creștini;

(7)        De valorile creștine pe care le-am primit ca zestre din partea părinților noștri.

(8)        De rolul pe care l-am avut. generație după generație, în păstrarea, protejarea și promovarea identității creștine în Europa;

(9)        De oamenii harnici și cinstiți ai României care duc povara României pe umerii lor;

(10)      De martirii credinței creștine care au rezistat persecuției sau și-au dat viața, închinându-se doar în fața lui Dumnezeu

Recomandări

Vă recomandăm câteva practici specifice pentru a sărbători identitatea noastră creștină în luna Iunie a fiecărui an:

1. Vizitați locurile și obiectivele care atestă identitatea noastră creștină

Vă recomandăm să vizitați locurile și obiectivele care atestă identitatea noastră creștină: mănăstiri, bisericile și catedralele vechi, monumentele istorice creștine, semnificative pentru identitatea noastră creștină.

2. Vizitați locurile istorice unde a fost reafirmată identitatea noastră creștină

Vă recomandăm să vizitați locurile istorice unde a fost reafirmată prin diverse metode și mijloace identitatea noastră creștină, de exemplu clădirile în care au fost tipărite Evangheliile, iar apoi Biblia în limba română, dar și orașele cu o rezonanță creștină deosebită pentru Romania cum ar fi Alba-Iulia, Blaj, Iași, București, Suceava, Voroneț, Putna, Timișoara și multe altele. 

3. Vizitați temnițele comuniste în care au fost torturați și chiar omorâți creștini

Vă recomandăm să vizitați temnițele comuniste în care au fost torturați și chiar omorâți preoți, pastori, intelectuali creștini și creștini de rând care s-au opus procesului de ateizare a României, închiderii bisericilor și a lăcașurilor de închinare. 

4. Citiți cărți și materiale, ori vizionați filme care atestă identitatea noastră creștină

Vă recomandăm să dedicați timp pentru a lectura cărți și materiale, să vizionați filme care atestă identitatea noastră creștină și sacrificiul enorm al părinților noștri pentru a păstra valorile și identitatea creștină, a noastră, a tuturor.

5. Distribuiți online fragmente din materialele duhovnicești ale marilor poeți și scriitori creștini ai României

Vă sugerăm să postați și să distribuiți online fragmente din materialele duhovnicești ale marilor poeți și scriitori creștini ai României, printre care Mihai Eminescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, George Coșbuc, Traian Dorz, Costache Ioanid, Ioan Alexandru și mulți alții.

6. Aduceți în atenția publicului contribuția enormă a creștinilor declarați ai Romaniei

Vă recomandăm să aduceți în atenția publicului contribuția enormă a creștinilor declarați ai României, cum ar fi Traian Vuia ori Constantin Brâncuși, la dezvoltarea științei și culturii europene și mondiale.

7. Participați la slujbele religioase

Vă sugerăm să participați la slujbele religioase în număr cât mai mare la începutul fiecărei veri, împreună cu familia, copiii și nepoții voștri.

8. Organizați seminarii și simpozioane speciale care să discute identitatea noastră creștină

Sugerăm organizarea de seminarii și simpozioane speciale care să discute identitatea noastră creștină, istoria creștinismului, persecuția creștinilor (prezentă ori trecută), relevanța creștinismului pentru democrație, stat de drept, moralitate publică și drepturile omului, relevanța valorilor creștine pentru lumea de azi, relevanța creștinismului pentru știință și pentru marile provocări cu care se confruntă societatea globală contemporană.

9. Întruniri speciale de familie în care să vă reafirmați în fata copiilor voștri identitatea creștină

Vă recomandăm întruniri speciale de familie în care să vă reafirmați în fata copiilor voștri identitatea creștină, la cină, la sfârșitul zilei, într-o atmosfera festivă cu flori și cu Biblia deschisă pe masă.

10. Afișați postere privind Luna Identității Creștine.

Vă recomandăm să puneți pe panouri publicitare și să lipiți pe ușile și ferestrele firmelor voastre și în alte locuri vizibile, postere privind Luna Identității Creștine.

11. Simboluri creștine la vedere

Celor care poartă simboluri creștine le recomandăm să le poarte deasupra hainelor, la vedere.

Luna iunie este luna în care adolescenții și tinerii din întreagă lume sunt ademeniți să îmbrățișeze ideologii, perspective și stiluri de viață contrare creștinismului și valorilor creștine.

Dragi creștini, nu putem fi ori sta nepăsători față de agresiunea anti-valorică la care sunt supuși copiii noștri în luna iunie a fiecărui an. Este practic imposibil să intram pe internet în luna iunie fară că ochii să ne fie izbiți de un nou material de propaganda în favoarea unor identități nenaturale, nesănătoase, imorale și contrare creștinismului. Se impune deci să clarificam și să reconfirmăm în mințile noastre și ale generației tinere importanța, relevanța și actualitatea creștinismului.

Vă chemăm să facem acest lucru de acum înainte în fiecare iunie din an sărbătorind Luna Identității Creștine!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

SEMNATI: https://aliantarenastereanationala.ro/petitii/arn-proclama-iunie-luna-identitatii-crestine/

             ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro

office@alianta-familiilor.ro

SEMNATI PETITIA DE SOLIDARITATE CU FAMILIA FURDUI DIN GERMANIA

 

https://aliantarenastereanationala.ro/petitii/familia-furdui/?fbclid=IwAR2tc6-a1dc3H3gwlrGBOf_oViI5Dbe0VFBqeejovO1rwLC55QNjCczrEIU

Tragedia Familiei Petru si Camelia Furdui este deja bine cunoscuta in tot spatiul romanesc din toata lumea. Confiscarea copiilor lor, pe 26 aprilie, de către statul german, reprezintă o acțiune abuzivă și ilegală. Părinții celor șapte copii minori între un an și 15 ani, familia Furdui se remarca în comunitatea română din Walsrode unde locuiesc, prin modul exemplar în care își duc viața creștină și încercă să-și educe copiii într-un spirit creștin și al valorilor creștine.

Opinam ca familia naturală este sacrosantă iar statul nu își poate aroga autoritatea de a lua acțiuni drastice și ilegale de acest gen la adresa familiei. Conform Declarației Universale a Drepturilor Omului, cât și a Convenției Internaționale a Drepturilor Copilului, statului nu i se permite să dezmembreze familia naturală decât în circumstanțe extreme și pe motive bine întemeiate.

Durerea familiei a fost amplificată și de faptul că minorii au fost dispersați în trei grupuri diferite, inclusiv copilul de un an care a fost dat în plasament. Dezaprobăm și tacticile ilegale pe care autoritățile germane le-au folosit să separe copiii de la părinții lor. Notăm că dezmembrarea familiei a fost făcută fără mandat judecătoresc și deci ilegal.

Ne exprimăm încrederea că autoritățile judecătorești germane, cunoscute pentru competență și imparțialitatea lor, vor elibera cât de curând copiii din custodia ilegală a autorităților germane și îi vor da înapoi părinților lor.

Încurajăm autoritățile romane să intervină pe lângă autoritățile germane pentru eliberarea cât mai grabnică a copiilor. Încurajăm deasemenea românii din toată lumea să rămână solidari cu familia Furdui și să păstreze zilnic familia și copiii în gândurile și discuțiile lor.

LINK: Comunicat de presa: https://aliantarenastereanationala.ro/comunicate-presa/comunicat-de-presa-arn/

SEMNATI PETITIA:

https://aliantarenastereanationala.ro/petitii/familia-furdui/?fbclid=IwAR2tc6-a1dc3H3gwlrGBOf_oViI5Dbe0VFBqeejovO1rwLC55QNjCczrEIU

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

O petiție online care cere președintelui Iohannis să promulge legea care interzice ideologia de gen în școli a strâns peste 55.000 de semnături

O asociație a lansat o petiție online în care îi cere președintelui Klaus Wernner Iohannis să promulge Legea Educației cu amendamentul care interzice activități privind răspândirea teoriei identității de gen. S-au adunat peste 44.500 de semnături, până la această oră, transmite www.activenews.ro, preluat de Romanian Global News.
Asociația „Fight for freedom” consideră că este important ca elevii să fie informați corect, nu manipulați iar activitățile care încalcă normele de moralitate, nu pot fi socotite educative.
„Organizațiile care susțin teoria de gen nu fac decât să instige la un comportament dăunător prin deformarea adevărului și prin distribuirea de informații care pot pune în pericol sănătatea și integritatea psihică a copiilor, adolescenților și tinerilor, respectiv a personalului didactic din unitățile de învățământ și educative”, se arată în petiție.
Inițiatorii cer președintelui României, Klaus Iohannis, să promulge Legea Educației cu amendamentul adoptat de Senatul României, care interzice activități privind răspândirea teoriei identității de gen.
Petiția este aici.
Senatul României a adoptat în 16 iunie 2020 un amendament la Legea Educației, L 87/2020, prin care sunt interzise „activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”.
Amendamentul a fost propus de către senatorul Cristian Lungu.

                                                                                                              RGN

Petitie: "SOLIDARITATE CU RADU GYR. Cerem Primariei Cluj Napoca sa nu schimbe numele strazii Poetului Inchisorilor."

Către: Primăria Municipiului Cluj Napoca 

Domnule Primar, Domnilor Consilieri locali, 

Am luat cunoștință cu surprindere și indignare de proiectul de hotărâre prin care urmează a fi schimbată denumirea străzii Radu Gyr din Municipiul Cluj Napoca, în urma solicitării Ministerului Afacerilor Interne şi intervenţiei Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România “Elie Wiesel”, intervenţie pe care noi o considerăm abuzivă si neîntemeiată. În numele Fundaţiei “Ion Gavrilă Ogoranu”, înfiinţată la iniţiativa luptătorilor anticomunişti care au supraviețuit represiunii, având ca obiect de activitate, conform statutului, “cinstirea şi păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea şi demnitatea naţiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol”, vă comunicăm poziția noastră argumentată, pe care o supunem atenției Consiliului Local privitor la proiectul hotărârii de schimbare a numelui străzii Radu Gyr cu numele artistului maghiar Szervatiusz Jeno. Ne solidarizăm, pe această cale, cu poziţia adoptată în acest caz de preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, dl Octav Bjoza, subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor anticomunişti. Poetul Radu Gyr a intrat deja în conștiința națională ca “poet al pătimirii“ în închisorile comuniste. Opera poetulului Radu Gyr are o valoare artistică incontestabilă, confirmată şi prin faptul că poetul a fost de mai multe ori laureat al Societății Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură și Academiei Române. Dar poate cea mai importantă contribuţie a operei lui Radu Gyr este suportul moral constituit de poeziile sale pentru mii şi mii de deţinuţi politici. Mulţi dintre ei au mărturisit, în volumele de memorialistică publicate, că, în lungii ani de suferinţă şi deznădejde, creaţiile zămislite de Radu Gyr în infernul concentraţionar, transmise din om în om prin viu grau sau prin alfabetul Morse, au constituit hrana sufletească şi sprijinul care i-a ajutat, alături de rugăciune, să supravieţuiască. Intervenţia INSHR-EW pare cu atât mai suprinzătoare, cu cât este de notorietate faptul că poetul Radu Gyr, în calitatea sa de Director General al Teatrelor din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, a dispus înfiinţarea în Bucureşti, în septembrie 1940, a Teatrului Evreiesc Baraşeum, singurul teatru evreiesc din Europa care a funcționat în tot restul anilor celui de-al Doilea Război Mondial. După cum declara şi la procesul din 1945, motivul pentru care Radu Gyr a luat această iniţiativă a fost situaţia deosebit de grea a artiştilor evrei, care - în baza unei decizii a guvernului legionaro-antonescian nu mai puteau fi salariaţi ai teatrelor existente. Astfel, acestor oameni li s-a oferit o posibilitate de trai şi de afirmare a spiritului artistic. Povestea condamnării lui Radu Gyr, împreună cu alţi scriitori şi ziarişti, în procesul intentat în 1945 de guvernarea comunistă instaurată de ocupantul sovietic, constituie subiectul unuia dintre cele mai dramatice episoade din filmul “Memorialul Durerii”, producţie a Televiziunii Române, având ca autoare pe prestigioasa realizatoare TV Lucia Hossu Longin. În filmul documentar „Demonul din calimara” este dezvăluită, în toată monstruozitatea sa, farsa juridică înscenată de comunişti în acest proces politic, un proces al delictului de opinie, montat în contradicţie cu normele legale şi constituţionale din acel moment. O mare parte a vieţii lui Radu Gyr a fost petrecută în închisorile regimurilor totalitare ce au întunecat trecutul recent al României. În 1938-1940 el a fost deţinut politic în lagărul de la Miercurea Ciuc, după care, în 1941, a fost condamnat din nou de regimul lui Ion Antonescu. În 1945, poetul a făcut obiectul unui nou proces politic, alături de alţi scriitori şi jurnalişti acuzaţi de guvernul comunist instaurat de ocupaţia sovietică pentru literatura şi activitatea lor ziaristică. Pentru a putea înţelege mai bine contextul în care s-a desfăşurat acel proces şi caracterul său ilegitim şi abuziv, vom apela la consideraţiile jurnalistului de origine evreiască Teşu Solomovici, publicate în ziarul Ziua, material republicat anii trecuţi pe site-ul Ziarişti Online: “Decretul-lege din 21 aprilie 1945 legifera o invenţie comunistă satanică: “Tribunalul Poporului”. O instanţă specială de judecată, neexistentă până atunci, care va deveni principala armă de exterminare a “elitelor burgheze”. Reputatul istoric Dinu C. Giurescu, în cartea “Uzurpatorii”, arată că acest lucru a fost posibil datorită guvernului impus prin ultimatumul şi şantajul exercitat de A. Vîşinschi în numele lui Stalin. Guvernul Petru Groza, de la 6 martie 1945, a făcut posibil ca administraţia centrală şi teritorială, poliţia, jandarmeria, armata, informaţiile şi comunicaţiile să fie controlate de Partidul Comunist Român. Sarcina trasată de Stalin stipula clar: trei ani pentru comunizarea României şi nimicirea definitivă a “duşmanilor poporului”. (…) “Printre cei dintâi vizaţi de noile organisme au fost ziariştii. Mai ales aceia care, prin scris şi atitudini publice, s-au plasat între factorii de reală influenţă. Aceia care au condus marile cotidiene – «Universul», «Curentul », «Porunca Vremii», «Gândirea » – au fost consideraţi responsabili ai naţionalismului, legionarismului, susţinători ai hitlerismului şi fascismului. Ei au primit etichete de antisemiţi, antisovietici, antidemocraţi şi au fost judecaţi drept criminali de război“, scrie [cercetătorul] Ioan Opriş. Au fost introduse noi principii diriguitoare, între care abolirea prezumţiei de nevinovăţie: de vreme ce erai arestat, erai vinovat. Dreptul la apărare devenise o simplă formalitate, iar sentinţa se hotăra de regulă, înaintea procesului, în timpul anchetei. Astfel, toate principiile de bază ale Justiţiei româneşti, care răspundeau standardelor europene ale vremii, erau răsturnate – scrie Giurescu.”. ( 

Sursa: http://www.ziaristionline.ro/2011/03/27/tesu-solomovici-despre-procesul-ziaristilor-nationalisti/ ) 

În aceste condiţii, considerăm că ar fi aberant ca, în România anului 2017, la 27 de ani de la căderea comunismului, într-o ţară membră NATO şi UE, consiliul local al celui mai mare oraş din Transilvania să ia o decizie pe baza tezelor susţinute, în urmă cu 72 de ani, de reprezentanţii Partidului Comunist Român, la ordinele ocupantului sovietic. De altfel, măsura de înlocuire a numelui poetului Radu Gyr acordat străzii din Cluj Napoca se află în contradicţie flagrantă cu un act normativ (iniţiat de grupul PNL), recent adoptat de Parlament şi promulgat de Preşedintele Klaus Iohannis. Este vorba de Legea nr.127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în a cărei expunere de motive, poetul Radu Gyr este menţionat, alături de Mircea Vulcănescu, Iuliu Maniu, Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrandt şi alte nume mari, ca unul dintre martirii închisorilor politice comuniste cărora le este închinată această zi. (Sursa: https://www.agerpres.ro/politica/2017/05/30/legea-prin-care-14-mai-devine-zi-nationala-de-cinstire-a-martirilor-romani-din-temnitele-comuniste-promulgata-18-28-58 ) Este evident că retragerea numelui lui Radu Gyr acordat străzii din Cluj, sub acuzaţia de a fi fost “criminal de război”, contravine flagrant actului normativ sus menţionat. 

Domnule Primar, Domnilor Consilieri locali, 

Ţinând cont de cele arătate în această petiţie, vă solicităm să nu aprobaţi hotărârea de modificare a denumirii străzii Radu Gyr. Numele celui care a devenit simbolul transfigurării artistice a suferinţei în închisorile politice comuniste trebuie să rămână la locul său, ca un act de dreptate în faţa Istoriei şi a viitorului Naţiunii române. Stă în puterea dumneavoastră să arătaţi că administraţia publică a municipiului Cluj Napoca se află în mâna unor oameni demni, călăuziţi în activitatea lor de respectul pentru Adevăr şi valorile naţionale. Cu deosebită stimă, Coriolan Baciu Preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu S-au alăturat petiţiei, susţinând-o: Dan Puric - actorLucia Hossu Longin - preşedinte Fundaţia Memorialul Durerii Marius Oprea - istoric Zoe Rădulescu - preşedinte de onoare al Asociaţiei Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei,Manuela Hărăbor - actrița

20/06/2017

Autor: Fundatia Ion Gavrila Ogoranu

Destinatar: Primaria si Consiliul Municipal al Municipiului Cluj Napoca

Invitaţie - Pământul trebuie să existe sănătos pentru stră-strănepoţii noştri!

                                                       Dragi prieteni și prietene,

Două treimi dintre animalele sălbatice care trăiesc pe Pământ vor dispărea până în anul 2020. Viața se stinge la fel de repede ca atunci când au dispărut dinozaurii – și asta pentru că omenirea a început practic să taie copacul vieții cu ferăstrăul. 

Dacă nu punem capăt acestei tragedii, s-ar putea ca fragila biodiversitate a Pământului să sufere un colaps complet, lăsând în urmă o planetă ucigător de tăcută și de nelocuit pentru oameni. Totuși, există o speranță:un plan ambițios de a proteja jumătate din planeta noastră, ca să putem trăi din nou în armonie cu propriul cămin. 

Guvernele se întâlnesc în câteva zile ca să discute modurile prin care poate fi evitată distrugerea biodiversității. Dacă ne unim și noi vocile pentru susținerea acestui plan, putem determina guvernele să oprească următoarea extincție în masă. 

Alătură-te corului global, pentru ca Pământul să nu se învăluie în tăcere

Deși punem tot mai mult la încercare capacitatea planetei noastre de a ne susține pe noi și viața, în general, totuși criza biodiversității nu ocupă un loc fruntaș pe agenda politică! Dacă suficienți dintre noi se implică acum, avem șansa de a schimba acest lucru.  

Oamenii de știință susțin că cel mai bun lucru pe care îl putem face ca să salvăm ecosistemele și 80-90% dintre toate speciile de pe Pământ este să le punem la dispoziție suficient spațiu în care să poată prospera și în care natura să-și poată folosi înțelepciunea specifică, pentru a se regenera. Planul de protecție a unei jumătăți de planetă poate părea ambițios, dar de fapt este absolut viabil și reprezintă cea mai bună modalitate de a susține rețeaua complicată a vieții. 

Dar pentru a începe în forță, trebuie să le demonstrăm chiar azi guvernelor că cetățenii lumii sunt în mod covârșitor de acord cu protecția a 50% din planetă în fața defrișărilor, a energiei murdare și a pescuitului și agriculturii industriale. Hai să începem chiar azi cu o petiție masivă ”pentru 50% din planetă", pe care să continuăm să o promovăm până când vom câștiga! 

Alătură-te corului global, pentru ca Pământul să nu se învăluie în tăcere

Pierderea legăturii cu natura este o mare dovadă de lipsă de înțelepciune din partea speciei noastre. Dar nu e totul pierdut. Avem capacitatea să devenim mai înțelepți. Încrederea noastră în schimbare a fost baza pentru crearea acestei mișcări masive și cea care a ajutat la încheierea Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Suntem pe cale să protejăm planeta în proporție de 50%. Uniți, refacem armonia dintre omenire și natură! 

Plini de speranță, semnează: 

Iain, Lisa, Camille, Ana Sofia, Francesco, Alice și întreaga echipă Avaaz 
MAI MULTE INFORMAȚII: 

Lumea e pe cale de a pierde două treimi dintre animalele sălbatice până în 2020, avertizează un raport extins (The Guardian)
https://www.theguardian.com/environment/radical-conservation/2016/jun/15/could-we-set-aside-half-the...

Cum ne atingem scopul? (Nature Needs Half) 
http://natureneedshalf.org/nature-needs-half/how-do-we-achieve-the-goal 

Conservare: Paharul e pe jumătate plin (Nature) 
http://www.nature.com/nature/journal/v531/n7593/full/531170a.html

A șasea extincție în masă a animalelor sălbatice ar putea avea loc în 2020, susțin experții (Nature World News)
http://www.natureworldnews.com/articles/30805/20161027/year-2020-era-wildlife-mass-extinction.htm

Semnaţi petiţia. Pensii nesimţite-Pensii fericite !

Societatea civilă solicită reducerea pensiilor foştilor securişti şi activişti comunişti de rang înalt

Prin această petiţie, readucem în atenţie solicitarea societăţii civile de reducere a pensiilor foştilor activişti comunişti de rang înalt şi a responsabililor din aparatul represiv al Securităţii.

Această cerere a fost formulată de mai multe ori până acum, în forme uşor diferite, de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006), Grupul pentru Dialog Social (2007) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2008). Comisia Prezidenţială, care a declarat regimul comunist ca “ilegitim şi criminal”, recomanda, în Raportul Final, ca “foştii activişti comunişti de frunte, foştii conducători ai Securităţii, ai Miliţiei şi ai Ministerului de Interne, ai «Justiţiei» comuniste, foştii torţionari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populaţiei”. Grupul pentru Dialog Social a cerut, la rându-i, printr-un comunicat, „reducerea cuantumului pensiilor foştilor securişti la nivelul unei pensii medii din sistemul public”. În fine, IICCR a iniţiat un proiect de lege prin care se stabilea ca pensiile responsabililor regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice să fie reduse la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

În prezent, pensiile foştilor activişti comunişti şi angajaţi ai Securităţii sunt de câteva ori mai mari decât pensia medie. Reamintim că angajaţii Securităţii au fost pensionaţi după o lege specială, care i-a favorizat în raport cu restul populaţiei. Activiştii şi securiştii au făcut parte dintr-un sistem de privilegii înainte de 1989 şi au rămas privilegiaţi şi după revoluţie. Considerăm că este profund imoral ca promotorii unui sistem criminal să se bucure de impunitate într-un regim democratic şi, în plus, să beneficieze de favoruri. Orice reformă care vizează modernizarea statului nu poate fi compatibilă cu onorarea acelora care au transformat statul în instrument de represiune politică, în perioada 1948-1989.

În contextul dezbaterilor legate de legea unică a pensiilor, solicităm Guvernului României să găsească, împreună cu societatea civilă şi instituţiile academice care se ocupă de studiul comunismului, o formulă legală, în acord cu Constituţia României, prin care pensiile celor responsabili pentru nelegiuirile regimului comunist să fie reduse. Există precedente şi soluţii legale practicate în alte ţări ieşite de sub dictaturi, înregistrate în literatura de specialitate privind aşa-numita „justiţie de tranziţie”. Reducerea sau chiar eliminarea pensiilor s-au numărat printre măsurile luate în Europa după 1945 împotriva responsabililor nazişti şi a colaboratorilor acestora din ţările aliate. Câteva din statele est-europene post-comuniste au recurs, de asemenea, la sancţionarea celor responsabili de abuzurile comunismului prin reducerea pensiilor. Germania este cel mai cunoscut exemplu, iar Polonia, cel mai recent. De la 1 ianuarie 2010, pensiile a peste 24.000 de oficiali comunişti şi ofiţeri ai poliţiei politice din Polonia au fost diminuate cu peste 50%.

În condiţiile în care România a condamnat oficial regimul comunist, a venit vremea ca măsurile concrete de decomunizare să fie puse în practică. Este nevoie de acestea ca semn reparatoriu faţă de victimele comunismului şi pentru a arăta că încălcarea drepturilor omului, a legilor şi normelor democratice nu rămâne nesancţionată.

                                               PENTRU A SEMNA PETIŢIA ACCESAŢI http://www.petitieonline.com/v/44458677/UDP9VR

                         The Romanian Society for Historical Studies

Membrii Societăţii de Studii Istorice din România: Dorin Dobrincu, Bogdan Maleon, Florea Ioncioaia, Adrian Cioflâncă, Andrei Muraru, Ovidiu Buruiană, Leonidas Rados, Liviu Brătescu, Mihai Chiper, Arcadie Bodale, Cătălin Botoşineanu.Gabriel Liiceanu (filosof, Bucureşti), Nicolae Manolescu (critic literar, Bucureşti), Norman Manea (scriitor, New York), Dumitru Ţepeneag (scriitor, Paris), Ana Blandiana (poetă, Bucureşti), Romulus Rusan (scriitor, Bucureşti), Dan Petrescu (scriitor, Iaşi), Dan Lungu (scriitor, Iaşi), Caius Dobrescu (scriitor, prof. univ., Braşov), Mircea Mihăieş (scriitor şi jurnalist, Bucureşti/Timişoara), Ruxandra Cesereanu (scriitoare, Cluj), Doina Jela (scriitoare, Bucureşti), Liviu Antonesei (scriitor, Iaşi), Ion Zubaşcu (scriitor, Bucureşti), Chris Tănăsescu (poet, prof. univ., Bucureşti), Radu Negrescu-Suţu (jurnalist, scriitor, Paris), Traian Ştef (scriitor, Oradea), Radu Ulmeanu (scriitor, editor, Satu Mare), Vasile Baghiu (scriitor, Piatra Neamţ), Şerban Foarţă (scriitor, Timişoara), Tania Radu (scriitoare, Bucureşti), Dan Sociu (scriitor, Bucureşti), Daniel Vighi (scriitor, Timişoara), Cassian Maria Spiridon (scriitor, Iaşi), Ioan Muslea (scriitor, Cluj), Virgil Diaconu (poet, Piteşti), Viorel Padina (poet, blogger, Corabia), Roxana Ghita (scriitor, Craiova), Cătălin Ghita (scriitor, Craiova), Florin Toma (scriitor), Aurel Ion Brumaru (scriitor, Codlea), Ioana Orleanu (scriitoare, Augsburg, Germania), Radu Vancu (scriitor, Sibiu), Dan Dănila (poet, Ludwigsburg, Germania), Ruslan Carţa (poet, traducator, Bucureşti), Cristina Comanescu (scriitor, Berlin, Germania), Paul Tumanian (scriitor, Bucureşti), Victoria Milescu (scriitor, Bucureşti), Dumitru-Mircea Buda (scriitor, Târgu Mureş), Gheorghe Istrate (poet, Bucureşti), Radu Barbulescu (scriitor, jurnalist, Munchen, Germania), Titu Popescu (scriitor, prof. univ., Karlsfeld, Germania), Pavel Chihaia (scriitor, istoric de artă medievală, München, Germania), Ion Milos (scriitor, Malmo, Suedia), Silvia Butnaru (poetă, Norheim, Germania), Ion Murgeanu (scriitor, Bucureşti), Paul Spirescu (poet, Adjud), Honorina Chitic (poet, medic, Malmo, Suedia), Ion Dragomir (poet, Constanţa).

Orest Onofrei (senator, Suceava), Cristian Preda (prof. univ., deputat european, Bucureşti), Monica Macovei (parlamentar european, Bucureşti), Alexandru Herlea (fost ministru, prof. univ., Montbéliard, Franţa), Cristian Zăinescu (dr. inginer, fost deputat, Iaşi), Florea Sorin (viceprimar, Miroslava – Iaşi), George Calalb (fost vicepreşedinte Acţiunea Populară, medic, Bucureşti).

Mihai Şora (filosof, Bucureşti), Luiza Palanciuc (cercetător, Paris, Franţa), Cătălin Popa (filosof, Oradea).

Victor Rebengiuc (actor, Bucureşti), Ion Caramitru (actor, regizor, Bucureşti), Alexandru Solomon (cineast, Bucureşti), Marin Marian-Balaşa (muzicolog, Bucureşti), Anca Măniuţiu (conf. univ., Cluj), Mihai Măniuţiu (regizor, prof. univ., Cluj), Sorin Ilieşiu (regizor, scenarist, Bucureşti), Devis Grebu (artist plastic, Bucureşti), Anca Similar (asist. univ., Cluj), Nick Sava (artist, Iaşi), Ioana Voicu-Arnăuţoiu (conf. univ., Bucureşti), Cornel Ţăranu (compozitor, Cluj), Maria Felicia Becker-Brindea (coregraf, Luxembourg), Alexandru Fronea (designer, Bucureşti), Corneliu Cojocaru (operator imagine, Bucureşti), Claudia Maru Hanghiuc (solistă opera, scriitoare, Bucureşti), Liana Saxone-Horodi (pictor, publicist, Haifa-Israel), Despina Petecel (muzicolog, Bucureşti), Gabriel Lascar Mindrila (director muzical), Michaela Istrate (artist plastic, Bucureşti), Maria Eliza Istrate (designer modă, Bucureşti), Andreiana Mihail (director galerie de artă, Bucureşti).

Ioan T. Morar (scriitor, jurnalist, Bucureşti), Dan Tapalagă (jurnalist, Bucureşti), Andreea Pora (jurnalist, Bucureşti), Horaţiu Pepine (jurnalist, Bucureşti), Liviu Cangeopol (ziarist, Atlanta, SUA), Radu Călin Cristea (jurnalist, Bucureşti), Dragoş Aligică (publicist, Bucureşti), Gelu Trandafir (jurnalist, Bucureşti), Nestor Ratesh (jurnalist pensionar, Bucureşti), Carmen Muşat (publicist, Bucureşti), Mirela Corlăţan (jurnalist, Bucureşti), Hannelore Baier (jurnalist, Sibiu), Toni Hriţac (jurnalist, Iaşi), Ovidiu Şimonca (jurnalist, Bucureşti), Emilia Chiscop (jurnalist, Iaşi), Alin Fumurescu (publicist, Bloomington, IN, SUA), Grigore L. Culian (editor, New York, SUA), Liviu Tofan (jurnalist, Bucureşti), Cristi Ţepeş (redactor tv, Bucureşti), Vera J.Luchian Patton (editor media, Los Angeles, CA-USA), Dwight Luchian-Patton (publisher, Los Angeles, CA-USA), Decebal Constantin Nicolae (jurnalist, Piteşti), Lucian George Rotaru (director sucursală radio, Constanţa), Bogdan Enache (jurnalist, Bucureşti), Ştefana Bianu (membră a Comitetului de onoare al IICCR, Paris), Elek Szokoly (publicist, Târgu Mureş), Neculai Popa (CMR, Los Angeles, CA-USA), Cristian Curte (jurnalist, Bucureşti), Domnica Macri (jurnalist, Bucureşti), Delia Enescu (ziarist, Bucureşti), Otilia Ţeposu (ziarist, Bucureşti), Steliu Lambru (jurnalist, Bucureşti), Andrei Chirmiciu (ziarist, Deva), Virgil Burla (jurnalist, Bucureşti), Mojoiu Elena Antoanela (redactor şef, Bucureşti), Mihai-Cristian Ştirbu (jurnalist, Bucureşti), Mihai Mitrica (jurnalist, Bucureşti), Siegfried Woratsch (redactor RTL Luxemburg), Ţicu Goldstein (publicist, traducător, Bucureşti), Tudor Bogdan (jurnalist, Bucureşti), Werner Kremm (ziarist, traducător, Resiţa), Cerasela Rădulescu (jurnalist, Bruxelles, Belgia), Alexandru Constantin Istrate (producator tv., Bucureşti), Mihai Rogobete (publicist, Drobeta Turnu Severin).

Dan Rădulescu (membru titular al Academiei Române, prof. univ. pensionar, Bucureşti), Octav Popescu (activist pentru drepturile omului, Bucureşti).Teodor Stanca (fost deţinut politic, inginer, Timişoara), Toma Kassovitz (supraveţuitor al Holocaustului, Piteşti), Constantin Geangu (director, fost deţinut politic), Olga Ursu Ştefan (fiica disidentului Gheorghe Ursu), Dan Mlădinoiu (inginer, fost deţinut politic, Galaţi), Mircea Bozan (fost deţinut politic, grafician, Jagstzell, Germania), Mircea Sevaciuc (fondator Mişcarea 15 Noiembrie 1987, Braşov), Nicolai Tănase (deportat politic, cercetător pensionar, Ploieşti), George Popescu-Glogoveanu (fost deţinut politic, Craiova), Viorica Călinescu (fost deţinut politic, inginer, Sibiu), Jean Cojocaru (fost deţinut politic, Bucureşti),Vladimir Tismăneanu (prof. univ., Washington, D.C., SUA), Cătălin Avramescu (politolog, Bucureşti), Michael Shafir (prof. univ., Cluj), Daniel Barbu (prof. univ., Bucureşti), Cristian Pîrvulescu (politolog, Bucureşti), Gabriel Andreescu (conf. univ. SNSPA, Bucureşti), Lucian-Dumitru Dîrdală (politolog, Iaşi), Raluca Grosescu (politolog, Bucureşti), Claudiu-Laurenţiu Tabrea (analist relaţii internaţionale, Cluj),Sanda Golopenţia (prof. univ., Providence – Rhode Island, SUA), Constantin Eretescu (etnolog, Providence, Rhode Island, SUA), Katherine Verdery (prof. univ., New York, SUA), Gail Kligman (prof. univ., Los Angeles, SUA), Lavinia Stan (prof. univ. asociat, Antigonish – Nova Scotia, Canada), Smaranda Vultur (conf. univ., Timişoara), Cătălin Augustin Stoica (lect. univ., sociolog, Bucureşti), Monica Ciobanu (sociolog, Plattsburgh – New York, SUA), Viorel Rogoz (prof. univ., Baia Mare), Cristina-Rodica Poponete (sociolog, Tilburg, Olanda), Bruno Ştefan (sociolog, presedinte BCS), Ioana Popescu (etnolog, Bucureşti).Andrei Pippidi (istoric, Bucureşti), Mihnea Berindei (istoric, Paris), Leon Volovici (istoric, Ierusalim), Dennis Deletant (istoric, Londra), Andrei Oişteanu (cercetător, Bucureşti), Marius Oprea (istoric, Bucureşti), Stejărel Olaru (istoric, Bucureşti), Cristian Vasile (istoric, Bucureşti), Antal Lukacs (prof. univ., Bucureşti), Armand Goşu (istoric, Bucureşti), Cristian Luca (conf. univ., Galaţi), Felicia Waldman (istoric, Bucureşti), Alexandru Barnea (istoric, Bucureşti), Alexandru-Florin Platon (prof. univ., Iaşi), Florin Ţurcanu (istoric, Bucureşti), Lucian Nastasă-Kovacs (istoric, Cluj), Ştefano Bottoni (istoric, Bologna, Italia), Cristina Petrescu (istoric, Bucureşti), Dragoş Petrescu (istoric, Bucureşti), Virgiliu Ţârău (istoric, Cluj), Ottmar Traşcă, (cercetător ştiinţific, Cluj), Mihail Neamţu (istoric al ideilor, Arad), Alina Pavelescu (istoric, Bucureşti), Igor Caşu (istoric, Chişinău), Ioana Boca (istoric, Bucureşti), Şerban Marin (medievist, Bucureşti), Germina Nagâţ (specialist CNSAS, Bucureşti), Flori Bălănescu (istoric, Bucureşti), Dinu Zamfirescu (istoric, Bucureşti), Andi Mihalache (istoric, Iaşi), Robert Fürtös (muzeograf, Sighet), Novak Zoltan (istoric, Târgu Mureş), Cătălina Mihalache (istoric, Iaşi), Irina Nastasă (istoric, Cluj/München), Clara Mareş (cercetător, Bucureşti), Anca Şincan (istoric, Târgu Mureş), Florin Cîntic (prof. univ., Iaşi), Mircea Munteanu (istoric, Washington, D.C., SUA), Gabriel Catalan (istoric, arhivist, Bucureşti), Frans Adriaen van Helsdingen (istoric, Leiden, Olanda), Daniel Nazare (istoric, Braşov), Dan-Tudor Ionescu (cercetător, Bucureşti), Constanţa Vintilă-Ghiţulescu (cercetător, Bucureşti), Şerban-Liviu Pavelescu (istoric, Bucureşti), Gina Pană (istoric, Bucureşti), Mircea Stănescu (istoric, Bucureşti), Liviu Pleşa (istoric, Bucureşti), Elisabeta Neagoe-Pleşa (istoric, Bucureşti), Iuliu Cracană (cercetător, Bucureşti), Mihaela Sitariu (doctorand, London-Ontario, Canada), Nicolae Ursulescu (prof. univ., Iaşi), Paul Nistor (istoric, Iaşi), Cristian Sandache (istoric, Iaşi), Adrian Viţalaru (prep. univ., Iaşi), Maria Mureşan (prof. univ., Bucureşti), Viorel Achim (istoric, Bucureşti), Laurenţiu Rădvan (conf. univ., Iaşi), Dan Lazăr (istoric, Iaşi), Claudiu Topor (istoric, Iaşi), Mirela Vernescu (arheolog, Brăila), Radu Stancu (arhivist, Bucureşti), Laura Dumitru (arhivistă, Bucureşti), Nicolae Mihai (istoric, Craiova), Dumitru-Cătălin Rogojanu (istoric, Cluj), Adrian Teleaba (licenţiat în istorie, Mannheim, Germania), Marius Tanasescu (istoric de artă, Montreal, Canada), Ion Motoi-Chicideanu (arheolog, Bucureşti), Andrea Fürtos (muzeograf, Sighet), Carmed Brad (istoric de arta, Bucureşti), Marius Diaconescu (istoric, Bucureşti), Cornel-Florin Seracin (istoric, Timişoara), Dumitru Lăcătuşu (cercetător, Bucureşti), Nicolae Videnie (istoric, Bucureşti), Gaston Cosma (istoric de artă, Darmstadt, Germania).Adrian Poruciuc (prof. univ., Iaşi), Petru Ursache (prof. univ., Iaşi), Edit Szegedi (conf.univ., Cluj), Lidia Bodea (filolog, Bucureşti), Lidia Gheorghiu Bradley (filolog si publicist, München), Smaranda Enache (filolog, Târgu Mureş), Mircea Păduraru (prep. univ., Iaşi), Sveta Cazanaru (bibliograf, Bucureşti), Romaniţa Constantinescu (romanistă, Heidelberg, Germania),Adrian Neculau (prof. univ., Iaşi), Mihai Dinu (prof. univ., Bucureşti), Dorin Popa (prof. univ., Iaşi), Dănuţ Jemna (conf. univ., Iaşi), Leon Stan (cercetător, London, Canada), Florin Oprea (profesor dr., Ploieşti), Radu Nechita (conf. univ., Cluj), Andreea Mihaela Marin (cercetător, Bucureşti), Cornelia Sarbu (fizician cercetător, Bucureşti), Gabriel Staicu (lect. univ. dr., Bucureşti), Livia Coroi (profesor dr., Brad), Victor Ciubotariu (prof. univ. pensionar, Montreal, Canada), Marian Gheorghe (profesor asociat, Sheffield, Marea Britanie), Mihail Grecea (cercetător, Leiden, Olanda), Ionuţ-Ovidiu Toma (asist. univ., dr. ing., Iaşi), Emil Roşu (prof. univ., Galaţi), Iulius Rostaş (cercetător, Budapesta), Aurel Mihai Demian (prof. univ. pens., Bucureşti), Adrian Prescornita (conf. univ. pensionar, Braşov), Camil Constantin Ungureanu (prof. univ., Barcelona, Spania), Adrian Lăcătuş (conf. univ., Braşov), Ştefania Marin, (cercetător, München, Germania), Georgeta Condur (lect. univ., jurnalist, Iaşi), Mioara Tumanian (cercetător, Bucureşti), Koos Eniko (cercetător, Cluj), Răzvan Teodorescu (profesor asistent, Tampa, Florida, SUA), Gregoriu Ciortea (cercetător pensionar, Bucureşti), Silviu Bors (lect. univ., Sibiu), Doina Condrea Derer (prof. univ., Bucureşti), Monica Vasileanu (asistent cercetare, Bucureşti), Roxana Utale (conf. univ., Bucureşti), Marius Cîrlan (profesor universitar pensionar, Iaşi), Diana Margarit (prep. univ, drd., Iaşi),Ştefan Nistor (traducător, Bruxelles, Belgia), Ioana Daje (traducator, Campulung-Muscel), Marius Cosmin Petrus (traducator, Cluj). Daniel-Sorin Farcaş (editor, Oradea), Iuliana Vatui (redactor editură, Bucureşti), Mihaela Cartiş (corector, Bucureşti), Mihai Niţă (tehnoredactor, Brăila), Giani Popescu (redactor, Bucureşti), Vily Auerbach (editor, Bucureşti), Mirela DeLong (editor, Cluj). Ligia Taloş (bibliotecară, Sibiu), Ildiko Csoke (bibliotecară, Timişoara), Monica Munteanu (bibliotecară, Timişoara) Ioana Patriche (bibliotecar, Bucureşti), Ana Antoneta Guran (bibliotecară, Baile Herculane), Ioan Dume (librar, Timişoara). Emil Bartoş (conf. univ., Timişoara), Lucian Turcescu (prof. univ. asociat, Montreal, Canada), Kilian Dörr (preot luteran, Sibiu), Corneliu Constantineanu (conf. univ., Timişoara), Dănuţ Mănăstireanu (teolog, Iaşi), Marius David Cruceru (conf. univ., pastor, Oradea), Alexandru Nădăban (teolog, Arad), Emil Meştereagă (lect. univ., Bucureşti), Emanuel Conţac (asist. univ., Bucureşti), Vasilică Croitor (pastor, Medgidia), Cojocea Gabriel (licenţiat Teologie, Constanţa), John Fleter Tipei (conf. univ. pastor, Bucureşti), Ioan S. Pop (reverend, Cluj). Dumitru Mureşan (matematician, Bucureşti), Rucsandra M. Corbeanu (geolog, Doha, Qatar), Raul Cotfas (topograf, Topliţa). Radu Chiriţă (lect. univ., Cluj), Dragoş Marcu (avocat, Bucureşti), Eugenia Crângariu (avocat, Bucureşti), Ion Beuca (jurist, Poienile de sub Munte, jud. Maramureş), Narcisa-Anamaria Bona (jurist, Timişoara), Adela Zoica (jurist, Londra, Marea Britania), Andrei Moroianu (avocat, Bucureşti), Elena Vlăsceanu (avocat, Bucureşti), Gheorghe Călin (jurist, Bucureşti), Sergiu Dan Iugulescu (avocat, Bucureşti), Dorin C. Domuta (jurist, Cluj), Sorin Andreica (jurist, Oradea), Anca Maria Prescornita (juristă pensionară, Braşov), Cristian Şoimaru (jurist, director ONG, Bucureşti), Camelia Jinaru (avocat, Bucureşti), Carmen Olariu (juristă, Bucureşti). Dan L. Duşleag (medic, prof. univ., Bloomington, Indiana, SUA), Florentina Bocioc (psihoterapeut, Bucureşti), Lucia Duşleag (medic pensionar, Toronto, Canada), Adriana Panaitescu (medic, Iaşi), Daniela Nadaban (psiholog clinician, psihoterapeut, Arad), Camelia Doru (director ICAR, Bucureşti), Mihnea Chiuia (medic, Hastings, Marea Britanie), Miron Oana (farmacist, Bucureşti), Elena Filip (psiholog, Bucureşti), Mihai Picior (paramedic/asistent medical, Modena, Italia), Florica Sabadas (asistent Wolverhampton, Marea Britanie), Daniel Dobrea (chirurg, Iaşi), Daniela Stoica (medic, Bucureşti), Gabriel Popescu (medic, Târgu Mureş), Dan Poraicu (medic, Strasbourg, Franţa), Adriana Cârstea (medic pensionar, SUA), Alexandru Bozan (medic stomatolog, Sibiu, Romania), Sorinel Mocanu (psihoterapeut, Bucureşti), Irina Stanescu (medic pensionar, Bucureşti), Daniel Borteanu (medic dentist, Bucureşti), Mircea Razvan Stan (fizio-terapeut, Bucureşti), Ana Maria Stan (fizio-terapeut, Bucureşti), Otilia Nutu, Paula Trandafirescu (medic stomatolog, Constanţa), Adrian Ilie (medic, Tulcea), Mircea Barnaure (medic, scriitor, Augsburg, Germania), Georgeta Brumaru (psiholog, Codlea), Raluca-Gabriela Tudor (psiholog, Bucureşti), Ioan Botiz (dr., Ruscova, Maramures), Volia Kenig (medic, Bucureşti), Petru Turcu (medic pensionar, Petrosani), Andreia Jennings (psihoterapeut, Londra, Marea Britanie), Mircea Căpuşan (dr., Cluj), Ioan Pîrvulescu (medic, Iaşi), Bogdan Cojocaru (medic stomatolog, Bucureşti), Mădălina Cojocaru (tehnician dentar, Bucureşti), Steluţa Diaconu (farmacistă, Bucureşti), Sanda Dragulin (medic dentist, Bucureşti), Nicolae Felicia (asistentă medicală, Cluj). Viorel Ion Pîslaru (medic veterinar, Bucureşti), Ion Gheorghe Brumaru (medic veterinar, Codlea), Nicolae Bona (medic veterinar, Timişoara). Siminica Aurelia Dragomir (asistent social, Arad), Elisabeta Mojoiu (asistent social, Bucureşti). Camelia Gavrilă (director liceu, Iaşi), Emil Moise (profesor, Buzău), Elena Ilie (profesor, Brăila), Valentin Teodorescu (profesor, Frankfurt am Main), Daniela Ţăranu (profesor, Cluj), Ghiuner Acmola (profesoară pensionară, Constanţa), Florin Chivoci (profesor, Piteşti), Ileana-Cătălina David (profesoară, Bucureşti), Genelica Enache (profesor , Codlea, jud. Braşov), Koós Tiberiu (profesor, Bucureşti), Elena Deleanu (profesor, Fălticeni), Maria Hulber (profesoară, Oradea), Ioan Neacsu (profesor, Bacău), Ruben Schiper (profesor, Iaşi), Sorin Marius Corduneanu (profesor, Botoşani), Bogdan Liciniu Blaga (profesor, Cluj), Florin Stanescu (profesor, Găeşti), Constantin Dragos Sdrobis (profesor, Dej), Nina Tintar (profesor, Sfantu Gheorghe), Marius Turza (profesor, Sighetu Marmatiei), Daniela Carstea (profesor, Bucureşti), Mihail Rusu (profesor pensionar, Târgu Mureş), Magda Negrea (profesoară, Iaşi), Radu Copăceanu (profesor, Iaşi), Doina Copăceanu (profesoară, Iaşi), Christian Căpinaru (profesor, Bucureşti), Constantin Mihai (profesor, Râmnicu Vâlcea), Gheorghe Slujitoru (profesor pensionar, Focşni), Monica Salvan (profesoară, Trouville, Franţa), Tudor Pamfil (profesor, comuna Ciorogarla), Tudor Dumitra (profesoară, comuna Ciorogarla), Mark Bucuci (profesor, Iaşi), Ileana Mlădinoiu (profesor, Galaţi), Aurora Turcu (profesor pensionar, Petroşani), Dania-Ariana Moisa (profesor, Craiova), Dana Ioanescu-Lefter (profesor, Montreal, Canada), Anca Aurelia Popescu (profesoară pensionară, Iaşi), Roxana Trofin (profesor, Bucureşti), Luminiţa Cana (profesor, Bucureşti), Fevronia Spirescu (profesoară, Adjud), Lucian Sava (profesor, Vaslui), Gelu Dragoş (profesor, Maramureş), Nicolae Pană (profesor, Braşov),Elena Cărunta (învăţătoare, Ocna Mureş, jud. Alba), Gheorghe Floriana (învăţătoare, Comuna Mănăstire – Călăraşi). Marius Suiugan (inginer, Constanţa), Ilie Popa (prof. univ., Piteşti), Nicolae Constantinescu (prof.dr., Bucureşti), Constantin Pătrăşcoiu (lect. univ., Craiova), Daniela Ştefania Drăgoi (dr. inginer, Braşov), Mihaela Horea (inginer IT, Cluj), George Onofrei (inginer, Galaţi), Aurel Vlad (inginer, New York), Virgil Ciucă (inginer, New York), Despina Vestea (inginer chimist, Bucureşti), Ioan Andone (inginer şi economist, Bacău), Emanuel Fedur (inginer, Sighetu Marmaţiei), Simion Barbu-Pârvu (inginer, Bucureşti), Radu Filipescu (inginer, Bucureşti), Carmen Alexandrescu (inginer pensionar, Bucureşti), Radu Dănăilă (inginer, Iaşi), Tudorel Moga (inginer programator, Iaşi), Gabriela Hilcu (inginer, Ploieşti), Ştefan Talamba (inginer, Bacău), Ecaterina Chiuia (inginer pensionar, Bucureşti), Adrian Cioloca (inginer IT, Sibiu), Tudor Simion (inginer, Giurgiu), Florin Mihu (inginer proiectant, Galaţi), Marius Onofrei (inginer programator, Botoşani), Ionel Dobra (subinginer, Bucureşti), Mihail Iacovici (inginer pensionar, Bucureşti), Cornel Foltea, (inginer, Manchester, Marea Britanie), Tudor Lucian Miron (inginer, Galaţi), Filip Marius Romeo (inginer, Constanţa), Emilia Voicu (inginer, Timişoara), Constantin Ghirvu (inginer, Iaşi), Bogdan Alexandrescu (inginer IT, Iaşi), Virgiliu Călmăţuianu (inginer si matematician pensionar, Iaşi), Iuliu Vlaic (inginer, Erlangen, Germania), Sebastian Taus (inginer, Braşov), Ioan-Victor Dragan (inginer, Bucureşti), Dan Plesoianu (inginer, Windsor – Ontario, Canada), Neculai Cotovanu (inginer, Iaşi), Sorin Crăciun (inginer, Suceava), Ştefan Robert Udrea (inginer mecanic, Onesti), Mihai Florian (subinginer, Curtea de Arges), Luminiţa Fota (inginer, Craiova), Daniela Dumitru (inginer, Bucureşti), Vasile Vîrtosu (inginer, Galaţi), Adrian Sîrbu (inginer, Deva), Constantin Marcu (inginer, Campina), Ana Rotaru (inginer, Arad), Ovidiu Taus (inginer, Braşov), Gabriel-Emilian Muresanu (inginer, Bucureşti), Marin Craciun (inginer, Bucureşti), Cristian Pavaluca (inginer, Trier, Germania), Adrian Stanescu (inginer, Bucureşti), Dan Chicu (inginer pensionar, Bucureşti), Alecsandru Gheorghe Cojocaru (inginer pensionar, Ploieşti), Marcel Florin Boboc (inginer, Deva), Ovidiu Gugiuman (inginer, Bucureşti), Alexandru Anghelache (inginer construcţii, Bucureşti), Marian Iordache (inginer, Bucureşti), Angela Scaueru (inginer, Bucureşti), Marcel Tanase (inginer, Bucureşti), Valentin A. Cantor (inginer pensionar, Bucureşti), Ştefan Voiculescu (inginer, Bucureşti), Viorel Neacşu (inginer, Toronto, Canada), Eugen Savin (inginer, Timişoara), Coriolan Conia (inginer, Timişoara), Gheorghe Mihuţ (inginer silvic, Forli, Italia), Mihai Bădescu (inginer cercetător, Bucureşti), Florin Mihuţ (inginer IT, Drobeta Turnu Severin), Roman Clement (inginer, Zalau), Constantin Tiba (inginer, London, Ontario, Canada), Bădica Marin (licenţiat al Institutului Politehnic, Bucureşti), Adrian Rusu (inginer, Bucureşti), Adrian Piscureanu (inginer, Montreal, Canada), Stelian Năstase (inginer, Leiden, Olanda), Iulian Codescu (inginer IT, Brooklyn, NY, SUA), Marian Teican (inginer, Bucureşti), Alexandru Cojocaru (proiectant pensionar, Piatra Neamţ), Eugen Marius Badauta (inginer, Bucureşti), Aurel Rotaru (dr. inginer, Bucureşti), Costache Murgoci (inginer pensionar, Onesti), Ilona Gadiuta (inginer, Bucureşti), Mircea Gadiuta (inginer, Bucureşti), Mihai Cojocar (inginer constructor, Bucureşti), Viorica Bologa (inginer pensionar, Bucureşti), Maria Koller (inginer pensionar, Focşani), Liviu Fota (inginer, Craiova), Sorin Popescu (inginer, Bucureşti), George Petrineanu (inginer, Stockholm), Dan Bocancea (inginer, Denver, SUA), Remus Stanciu (inginer pensionar, Constanţa), Lucia Stanciu (inginer pensionar, Constanţa), Ileana Mona Georgescu (inginer, Constanţa), Vlad Trofin (inginer, Bucureşti), Cristian Pelerini (inginer), Lucian Lauritz (inginer, Timişoara), Corneliu Boiangiu (inginer, Sibiu), Lucreţia Neamtu (inginer, Iaşi), Lazar Victor (inginer, Petroşani), Carmen Stancu (inginer, Bucureşti), Simina Teodora Dragomirescu (inginer pensionar, Bucureşti).

Ildiko Baranyi (informatician, Timişoara), Cătălin Nicolaescu (informatician, New York, SUA), Daniel Vuescu (IT Manager, Reşiţa), Vasile Tomoiagă (programator, Cluj), Barbu George Alexandru (programator, Satu Mare), Andi Ariton (programator, Bucureşti), Liviu Leleu (programator, Bucureşti), Alexandru Savin (programator, Galaţi), Adrian Purcar (programator, Cluj), Oana Dochie (programator, Klagenfurt, Austria), Laura Ion (operator calculator, Piteşti), Ion Nicolae Grigorescu (programator, Ploieşti), Viorel Cretu (informatician, Alba Iulia), George Baciu (informatician, Bucureşti), Mircea Motogna (manager IT, Cluj), Toma Andrei Mojoiu (achiziţii, logistică IT, Bucureşti), Felix Dragan (programator, Blackburn with Darwen, Marea Britanie), Petru Burac (programator, Suceava), Floricel Andrei (programator, Cluj), Eduard Koller (programator, Seattle, SUA), Paul-Liviu Petruş (programator, Alsbach, Germania), Gabriela Marinescu (support IT, Montreal, Canada),Ana Branga (tehnician, Sibiu), Nicolaie Branga (tehnician, Sibiu).

Ileana Patriche (grafician, Bucureşti), Nicolae Damian (grafician, Lörach, Germania), Traian Gligor (grafician, Uni-Klinik Tübingen, Germania).Carmen Gache (biolog, Iaşi), Ştefan Simion (biolog, informatician pensionar, Alexandria),Marius Alexa (om de afaceri, Iaşi), Marian Acasandrei (întreprinzător, Bucureşti), Constantin Marta (om de afaceri, Bucureşti), Gheorghe Rus (antreprenor, Cluj), Ileana Lal (intreprinzator, Poiana Sibiului), Ana Sufana (întreprinzator privat, Poiana Sibiului), Ion Sufana (întreprinzator privat, Poiana Sibiului),Paula Pescaru (economist, Costanţa), Vera Cîmpeanu (consultant şi trainer ONG, Bucureşti), Gheorghe Câmpeanu (consultant financiar, Washington, D.C., SUA), Cezar Pesclevei (director vânzări, Gura Humorului), Horaţiu Călinescu (economist, Bucureşti), Theodor Nicola Fronea (manager turism, Bucureşti), George Acasandrei (economist, Iaşi), Victoria Mozacu (economist, Bucureşti), Georgeta Dăbuleanu (economist pensionar, Craiova), Cristian Miu (economist, Bucureşti), Silviu Cătălin Blăjuţ (analist financiar, Bacău), Eugen Roşca (economist, Bucureşti), Florin Rugină (economist, Bucureşti), Alin Duhnea (economist, Bucureşti), Bogdan Vlaicu (economist, Bucureşti), Felix Rusu (consilier comercial, Iaşi), Costinel Mitan (specialist Renault, Bucureşti), Cătălin Petrea (consilier de probaţiune, Iaşi), Ana Cojocaru (asistent marketing), Aurora Burducea (analist de piaţă, Bucureşti), Viorel Mateescu (economist, Bucureşti), Panin Milorad (asistent vânzări), Marian Ghionu (consultant, Brăila), Dan Masca (economist, Târgu Mureş), Daniela Marin (economist, Ploieşti), Ioan Sabău (economist, Corunca – Mureş), George Bogdan Ionita (economist, Bucureşti), Marius Seceleanu (economist, Slobozia), Radu Ghenea (economist, Tulcea), Adrian Nagy (economist, Iaşi), Vadim Aroneanu (economist pensionar, Bucureşti), Camelia Grecea (economistă, Iaşi), Marieta Gheorghe (economist, Bucureşti), Camelia Acasandrei (economist, Bucureşti), Alexandru Dumitru Brumaru (broker, Codlea), Ştefania Rusu (contabil pensionar, Târgu Mureş), Anghel Burghilă (director asigurari agricole, Bucureşti), Genunea Burlea (economist, Bucureşti), Giorgia Dragnea (economist, Bucureşti), Mihail Stoica (bancher, Nicosia, Cipru), Mihaela Lungu (economist, Bucureşti), Cristina Daniela Puiu (contabil, Bucureşti), Daniel Buzea (economist, Bucureşti), Silvia Danciu (contabil, Braşov), Marius Tabacu (manager, Cluj), Laura Marcu (economist, Bucureşti), Marius Marcu (economist, Bucureşti), Lavinia Lupescu-Anastasescu-Ghica (economist, Bucureşti), Ileana Boiangiu (economist, Sibiu), Maria Bogheanu (contabil, Sibiu), Dan Calinescu (manager, Toronto, Canada), Delia Nicoleta Griguta (consultant financiar, Bucureşti), Anca Albu (economist, Bucureşti), Teodor-Cristian Dinescu (agent contractor, Bucureşti).

Gabriela Petrescu (arhitectă, Bucureşti), Alexandru Mafteiu (arhitect, Bucureşti), Cătălina Chiricuta (arhitect, Bucureşti), Dan Rusu (arhitect, Aachen, Germania), Mihaela Butacu (arhitect, Bucureşti), Jeana Maibach (arhitect), Peter Derer (dr., arhitect, Bucureşti).

Daniel Creţu (liber profesionist, Germania), Corneliu Vaida (Lion Club, Timişoara), Eduard Baraitaru (liber profesionist, Bucureşti).Mircea Gherbovet (specialist in comunicare, Bucureşti), Dorin Burcus Coman (PR organizator, Cluj),Alexandru Teodoreanu (ofiţer pensionar, Sighişoara), Cătălin Vasile (cadru militar, Galaţi), Florin Adrian Marginean (funcţionar public, Cluj), Ştefan Miron (funcţionar, Stokie, Illinois, SUA),George Tudorie (doctorand în filosofie, Budapesta), Ovidiu Cocieru (bursier Fulbright, Amherst, SUA), Natanael Mladin (doctorand, Belfast, Marea Britanie), Emilian Margarit (doctorand, Iaşi), Alin Cuc (masterand, Cluj-Napoca), Teodor-Emil Ulieru (student masterand, Paris), Mircea Tebrean (masterand, Iaşi), Adrian Călin (student, Constanţa), Luca Vlad (student, Cluj-Napoca), Mihai Ciucanu (student, Bucureşti), Bogdan Emanuel Răduţ (student, Craiova), Darius Blaj (student, Sânmihaiu German, jud. Timiş), Nicolae Ciocan (student, Făgăraş şi Zurich, Elveţia), Mihaela Penca (studentă, Cernavodă), Radu Gheorghe Bujoreanu (student, Iaşi), Adrian Merfu (student, Montreal, Canada), Călin Bogdan (sudent, Bucureşti), Cristina Preutu (studentă, Iaşi), Andrei Mosoiu (student, Constanţa), Marius Cheta (student, Cluj), Marian Dumitrache (student, München, Germania), Cătălin Timofciuc (student, Iaşi), Eduard Manoliu (student, Bârlad), Andrei Patrick (student, Iaşi), Iulia Hrostea (student, Iaşi), Andrei Răzvan Placinta (student, Bucureşti), Emanuel Condria (student, Bucureşti), Cristian Purel (student, Cluj), Vicenţiu Horia Vidoni (student, Bruxelles, Belgia).Cosmin Constantin Cîmpanu (elev, Fălticeni), Gheorghe Alexandru Handru (elev, Braşov), Matei Trofin (elev, Bucureşti), Evelina Olariu (elevă, Cluj).Ionuţ Androne (referent, Făgăraş), Iulia Iordan (referent, Bucureşti), Gabriel Jarnea (referent ICR, Berlin, Germania), Amalia Străvoiu (referent, Bucureşti).Corneliu Rotar (muncitor, Arad), Sică Spoială (maistru instructor, Braşov), Dorel Gui (instalator, Arad), Constantin Tapus (electrician, Targu Jiu), Andrei Mojoiu (şofer, Bucureşti),Bogdan Belcig (bodyguard, Bucureşti), Aurel Ionuţ Odoroaga (operator amenajări, Bucureşti), Marcel Daniel Borlovan (inspector, Arad), Camelia Alexandrescu (consultant parlamentar la Senat, Bucureşti), Dumitru Nutu (salariat Institutul Oncologic, Bucureşti), Helmuth Toma (DMG, Köln, Germania), Antoaneta Roman (asistentă executivă, Montreal, Canada), Stelian Brad (designer industrial, Arad), Mariean (tehnician constructor, Focşni), Aldo-Cristinel Hanek (proiectant, Villingen-Schwenningen, Germania), Victor Brosser (şef departament, Bucureşti), Mihaela Jarvi (cosmeticiană, Espoo, Finlanda). N. Popa (pensionar, Los Angeles), Constantin Chirilă (pensionar, Iaşi), Livius Butura (pensionar, New-York), Corneliu Constantinescu (pensionar, Benglen, Elveţia), Dinu Mariana (pensionară, Sighetu Marmatiei), Lucia-Magdalena Daje (pensionară, Campulung-Muscel), Eugen Daje (pensionar, Campulung-Muscel), Petru Guran (pensionar, Baile Herculane), Leon Curtean (pensionar, Baia Sprie), Eugeniu Gheorghita (pensionar, Bucureşti), Niculae Niculescu (pensionar, Bucureşti), Elisabeta Niculescu (pensionar, Bucureşti), Ioachim Dumitrescu (pensionar, Bucureşti), Mariana Tanase (pensionar, Bucureşti), Sorina Aurelia Woinaroski (pensionar, Bucureşti), Mihai Spiridon Woinaroski (pensionar, Bucureşti), Andriadi Maria Andriescu (pensionară, Bucureşti), Liliana Anca Tinca Fuhn (pensionară, Bucureşti), Ruxandra Alina Simian (pensionară, Bucureşti), Georgeta Radulescu (pensionară, Bucureşti), Ligia Kozak (pensionară, Bucureşti), Andrei Alexandru (pensionar, Bucureşti), Liliana Ursu (pensionară, Bucureşti), Constantin Cana (pensionar, Pitesti), Jenica Cana (pensionar, Piteşti), Laura Cojocaru (pensionar, Bucureşti), Niculina Cojocaru (pensionară, Piatra Neamţ), Constantin-Nicu Mihai (pensionar, Râmnicu Vâlcea), Georgeta Mihai (pensionar, Râmnicu Vâlcea), Eugenia Taus (pensionară, Braşov), Gheorghe Taus (pensionar, Braşov), Ana Danciu (pensionar, Braşov), Gheorghe Danciu (pensionar, Braşov), Doina Popescu (pensionar, Bucureşti), Ilie Popescu (pensionar, Bucureşti), Victoria Marcu (pensionar, Bucureşti), Sergiu Negrea (pensionar, Iaşi), Alexandrina Negrea (pensionară, Iaşi), Aurel Varga (pensionar, Elkhart, USA), Aurora Dragulin (pensionară, Braşov), Nicolae Bacaitan (pensionar, Braşov), Ionela Belcic (casnică, Bucureşti), Elisabeta Ciortea (casnică, Bucureşti).

Stela Iusco (Satu Mare), Gabriela Mitru (Baia Mare), Georgeta Iusco (Dragomireşti, jud Maramureş), Gheorghe Neagu (Bucureşti), Ana Ciucan Ţuţuianu (Bucureşti), Lucian Toderaş, Ion Lazu, Lidia Lazu, Sandu Buraga (Iaşi), Cristian Vicol (Bucureşti), Sorin Şerb (Bucureşti), Livia Gherasim (Bucureşti), Gelu Robitu, Nicolae Comănescu, Angela Surariu, Cătălin Moga, Victor Şerban, Cristian Dumitrescu, Marin Bădică, Mihaela Lungu, Lucia Chiriţă, Radu Anghel (Bucureşti), Mircea Vlad, Florin Preduchin, Ruben Buturca (Alesd – Bihor), Gheorghe Mihut, Gaber Dinu (Ploieşti), Michel Bucos (Haut du Bois – Thanvillé, Franţa), Marius Baloş (Satu Mare), Simona Tănăsescu (Montreal, Canada), Alexandru Leonte, Radu Mihăilescu (Bucureşti), Rodica Boconcios, Edmund Fota (Siegen, Germania), Viorel Costea, Raluca Ciupercă (Bucureşti), Ilie Chirculescu, Radu Munteanu-Ramnic (Stockholm, Suedia), Jenica Basoc (Bucureşti), Lucian Armeanca, Mihaela-Liliana Mares (Hanau, Germania), Adrian Popic, Tothpal Tunde (Timişoara), Virgil Ulmeanu.

Notă. Se alătură şi 135 de membri ai Fundaţiei Naţionale a Revoluţiei din Decembrie 1989.