Declarația zilei - Augustin ZEGREAN

 

Fost președinte al CCR, convins că Georgescu nu poate fi oprit legal să candideze!

Augustin Zegrean, fost președinte al Curţii Constituţionale afirmă că pentru ca CCR să poată lua în considerare acuzaţiile grave împotriva lui Călin Georgescu ar trebui să existe o condamnare definitivă. Zegrean nu crede că va fi o mare problemă dacă Georgescu va fi lăsat să candideze.

„Curtea Constituţională nu judecă oameni, Curtea judecă legi. Nu are ce să se pronunţe Curtea dacă acest om a făcut într-adevăr, nu ştiu, înaltă trădare sau ce-l acuză ei, instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Asta este o infracţiune foarte gravă, poate primi chiar închisoare pe viaţă. Nu poţi să te joci cu aşa ceva, astea sunt lucruri care trebuie dovedite.

Şi ca să poată Curtea să ia în considerare o astfel de acuzaţie ar trebui să fie condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Nu cred că până în 4 mai sau mai devreme de 4 mai e posibil aşa ceva.

Măsura controlului judiciar se ia la hoţii de găini. Şi se mai poate lua după ce (n.red. inculpatul) a fost o dată arestat preventiv şase luni şi abia după aceea îi dă măsura aceasta, nu înainte. Păi dacă el pune la cale răsturnarea ordinii constituţionale, îl laşi liber? Eu nu ştiu ce măsură ar fi trebuit luată, asta e în funcţie de probele pe care le au acolo.

Nu poţi pe acuzaţii, pe ce spune presa, pe ce spun oamenii în piaţă, nu poţi să iei o astfel de hotărâre atât de gravă împotriva unui om. Dreptul de a fi ales este un drept fundamental. În România, articolul 2 din Constituţie spune că suveranitatea apartine poporului, care o exercită prin organele sale reprezentantive, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, alegeri care se exercită la urne, nu la judecată, nu la tribunal.

Nu cred că va fi o mare problemă dacă el, Călin Georgescu, va fi lăsat de candideze. Pentru că faptele care i se impută nu-s de acum, sunt de 4- 5 ani. Păi până acum nu s-a ştiut că el vrea să răstoarne ordinea constituţională?”, a declarat Augustin Zegrean la Digi24.

Călin Georgescu a fost audiat, miercuri, aproape cinci ore la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi inculpat pentru şase infracţiuni. Georgescu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, având mai multe interdicţii.

C.L.

Află ce salariu are un judecător CCR

După două zile de deliberări, cei nouă magistraţi ai Curţii Constituţionale nu au reuşit să ia o decizie privind validarea sau invalidarea referendumului din 29 iulie, aceştia amânând verdictul cu 40 de zile, până pe 12 septembrie, când se vor întoarce din vacanţă.

Până ce greii judecăţii româneşti vor da verdictul, românii vor trăi în incertitudine, neştiind cine e preşedintele ţării, leul o va lua razna, iar preţurile vor urca împovărător pentru noi toţi. Cei nouă magistraţi au amânat luarea unei decizii ferme, ei dorind să fie siguri că datele pe care le-au primit de la Biroul Electoral Central sunt cele reale, adică, la referendumul din 29 iulie, pe listele electorale au fost înscrise 18.292.514 persoane cu drept de vot, din care s-au prezentat la scrutin 46,24 la sută dintre acestea.

CCR a cerut date de la Ministerul de Interne şi de la Institutul de Statistică, urmând ca până pe 12 septembrie să analizeze documentele şi dea verdictul, întrucât au existat mai multe contestaţii privind numărul de alegători din România. Ieri, ministrul de interne Ioan Rus a retrimis magistraţilor o înştiinţare că MAI nu are date exacte privind numărul de români cu drept de vot, cu toate că acest minister a organizat referendumul şi a pus la dispoziţia BEC datele după care s-a dat rezultatul final.

Salariu de judecător la CCR: 16.000 de lei pe lună

Cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale nu pot spune că o duc chiar rău în România. Salariul preşedintelui Curţii este 16.000 de lei pe lună, iar al unui judecător simplu este 12.600 de lei. Menţionăm că salariul minim pe economie este 700 de lei.

Legea obligă Ministerul de Interne să ştie numărul de alegători

Există o Lege numită “a referendumului”, nr. 3/2000, care spune că reactualizarea listelor de alegători o fac primarii, pe baza datelor primite de la Ministerul de Interne. Astfel, este ilegal ca Ministerul de Interne să nu ştie, după referendum, care este numărul real de cetăţeni români cu drept de vot.

                                                                                 Radu NISTOR