55.000 de persoane sărace din Maramureş vor primi alimente de la stat

 Campania socială de ajutorare cu alimente a persoanelor cu venituri modeste din România continuă şi în acest an. Se pare că sărăcia din ţara noastră nu se diminuează, ba dimpotrivă se adânceşte. La câte crize suportă România nici nu mă mir! Colac peste pupăză a mai venit şi blestemata aceasta de secetă!

         Anul acesta, începând din luna septembrie, în Maramureş, aproximativ 55.000 de cetăţeni vor beneficia de aceste ajutoare din partea statului; am spus „aproximativ” deoarece încă nu se ştie care este populaţia exactă în România anului 2012, başca după un recensământ costisitor şi...inutil dar pe bani europeni.

      Astfel, potrivit datelor furnizate de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Maramureş,  şomerii, pensionarii şi persoanele cu handicap vor primi în total 2400 de tone de produse alimentare neperisabile.

         Valoarea unui pachet este de 118 lei pe persoană, mai mare decât anul trecut când pentru un beneficiar a fost alocată suma de 105 lei. Se apropie alegerile parlamentare, nu credeţi?!

Anul trecut, un beneficiar a primit 36 kg de produse de bază, mai exact făină albă, făină de mălai-extra, paste făinoase, orez, lapte praf şi biscuiţi.

Distribuirea ajutoarelor se va face ca şi în anii trecuţi de către primării.

                                                                              Gelu DRAGOŞ

Românii, cei mai săraci din Uniunea Europeană

România a ajuns, în acest an, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, fapt care face ca oamenii să aibă cea mai mică speranţă de viaţă. Tragic, dar adevărat: aproape jumătate dintre români trăiesc la limita sărăciei. Acestea sunt rezultatele unor studii de specialitate care ridică noi semne de întrebare privind evoluţia României în ultimii 22 ani.

România a trecut pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială, în condiţiile în care rezultatele oficiale ale recensământului confirmă scăderea populaţiei la circa 19 milioane de persoane, iar aproximativ jumătate dintre români se află în această situaţie.

Mai săraci decât bulgarii

În ultimii ani, cu un procent de 41%, România se situa pe locul al doilea în ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială, după Bulgaria, cu 42%, însă, de anul acesta au făcut rocada. “Având în vedere scăderea populaţiei la 19 milioane, riscul de sărăcie sau excluziune socială urcă la 46%, dublu faţă de cel din UE, care este de numai 23%, şi va arăta că pentru copii avem un risc de 49%”, a afirmat Radu Soviani, expert în cadrul biroului pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă. Soviani a subliniat că România nu a făcut progrese semnificative în vederea reducerii ratei sărăciei, adoptarea politicilor economice în sensul sprijinirii celor cu venituri fixe - indexarea, dar şi a categoriilor vulnerabile ale populaţiei fiind principala măsură pentru persoanele aflate în risc de sărăcie.

În topul riscului foametei

Japonezii de la Nomura sunt printre cei mai pesimişti analişti din lume în privinţa României. În septembrie anul trecut, ei au afirmat, într-un alt studiu, că suntem ţara europeană cu cel mai mare risc de foamete. Analiştii clasau ţara noastră pe locul 12 din 180 de state în topul vulnerabilităţii la creşterea preţului alimentelor. Pe primul loc se află Bangladesh, urmat de Maroc, Algeria, Nigeria şi Liban. Vecinii noştri de la Sud de Dunăre, bulgarii, se află pe locul 19. Studiul Nomura ia în calcul procentul cheltuielilor populaţiei cu alimentele, PIB-ul pe cap de locuitor şi importul net de alimente.

Opt români se sinucid în fiecare zi

Din pricina nivelului de trai scăzut şi a grijilor, românii decid să îşi pună capă zilelor. Depresia duce la aproape opt sinucideri pe zi. Acesta este tragica cifră a anului trecut, la nivel naţional. Numai în Bucureşti se înregistrează o sinucidere la două zile. Cea mai frecventă metodă aleasă este spânzurarea.

Anul trecut, în România s-au înregistrat2.784 de sinucideri, în scădere, totuşi, faţă de 2010, când au fost 3.050 de cazuri. Cea mai folosită metodă de sinucidere în rândul românilor este spânzurarea (79 la sută din cazuri), urmată la mare distanţă de intoxicaţia voluntară (7 la sută) şi precipitarea (5 la sută). Judeţele cu o incidenţă mare suntHarghita (31,21 de cazuri la suta de mii de locuitori), Ilfov (29,09), Satu Mare şi Covasna (peste 25 de cazuri la suta de mii de locuitori). Sub media naţională se situează, din acest punct de vedere, judeţele Maramureş (8,8), Cluj (9,7) şi Capitala(10,97).

Depresia face parte din cele mai frecvente tulburări psihice care afectează un segment tot mai mare al populaţiei la nivel mondial şi, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor. La nivel global, depresia afectează aproximativ 121 de milioane de oameni. În Europa se estimează că 50 de milioane de persoane suferă de această boală. Abuzul de substante este a doua cauză în cazul sinuciderilor. Mai mult de 50% din sinucideri sunt legate de consumul de alcool sau droguri, mai ales în cazul adolescenţilor, unde rata suicidului creşte la 70%. Sinuciderea poate avea şi cauze sociale, sub formă de protest sau de sfidare. Aceste cazuri sunt întâlnite la persoanele care fac greva foamei sau aleg să îşi de-a foc în speranţa că problemele lor se vor rezolva. Preluare Gazeta Românească

Tot mai mulţi români trăiesc cu salariu minim pe economie!

România este singura ţară în care aproape un sfert dintre angajaţi au salariul minim, numărul acestora crescând cu peste 200.000 numai în ultimul an, după modificarea Codului muncii, a declarat, vineri, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. Liderul Blocului Naţional Sindical (BNS) a spus că actualul Cod al muncii, intrat în vigoare în 2011, a devenit principalul instrument care a generat numai în ultimul an un plus de 200.000 de locuri de muncă remunerate cu salariul minim pe economie.

"Aproape un sfert din piaţa muncii este angajată pe salariul minim. România este singura ţară cu un asemenea procent de angajaţi cu salarii minime, restul ţărilor având procente cuprinse între 8 şi 10%", a declarat Costin, la un seminar privind legislaţia muncii. Preşedintele BNS a precizat că o astfel de situaţie nu poate duce decât la concluzii neplăcute pentru viitorul României, explicând că în aceste condiţii nu poate fi ţinut în echilibru sistemul de pensii sau cel de sănătate şi nici fondul public de şomaj.

"Toate aceste elemente, dublate de creşterea numărului de conflicte între angajaţi şi angajatori, conduc la un mediu ostil care continuă să stimuleze migraţia forţei de muncă", a mai spus Dumitru Costin.

                                                                                                                                  G.D.L.