Generalul SRI al lui Sebastian Ghiţă. În loc să îi ia, statul îi dă !

Fiscul nu a recuperat niciun leu din prejudiciul de peste 1,7 milioane de lei din dosarul Tracia Asesoft. În martie anul trecut, Curtea de apel Bucureşti a constatat prescrierea acuzaţiilor aduse fostului parlamentar Sebastian Ghiţă şi generalului SRI (r) Dan Constantin Grigoriu, însă i-a obligat la plata prejudiciului. Ghiţă are de achitat doar puţin peste 130.000 de lei, restul îi revine generalului milionar şi celorlalți inculpaţi din afacere. 

În condiţiile în care statul român, prin ANAF, se chinuie prin instanţe de un an şi jumătate să pună în executare sentinţa judecătorească definitivă, tot statul român, prin altă instituţie – Autoritatea naţională de restituire a proprietăţilor (ANRP) – îi acordă generalului SRI (r) Dan Grigoriu despăgubiri de zeci de milioane de lei. Generalul a cumpărat drepturi litigioase şi acum primeşte banii.

Dan Grigoriu este milionar în euro. Fiul lui rupe cluburile de fiţe din Bucureşti la volanul unor bolizi de sute de mii de euro şi poartă ceasuri de zeci de mii de euro. Generalul a fost anchetat în celebrul dosar Jimbolia din anii ’90 privind încălcarea embargoului cu fosta Iugoslavie şi într-unul din dosarele Bancorex.

Dosarul Jimbolia a fost închis de procurorul Viorel Cerbu, cel care, un deceniu mai târziu, la DNA, s-a mărginit să ancheteze doar un dosar ANRP, cu un pion, vicepreşedintele Remus Baciu. Restul dosarelor ANRP au fost instrumentate abia după ce la şefia DNA a venit Laura Codruţa Kovesi, iar procurorul Cerbu a plecat la DIICOT. Coincidenţă sau nu, fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost arestată într-unul dintre dosarele ANRP.

Numele generalului SRI (r) Dan Grigoriu apare şi în dosarul lui Vasile Blaga. Grigoriu ar fi unul dintre intermediarii şpăgii de 700.000 de euro primite de Blaga. Potrivit unor informaţii de presă, Grigoriu ar fi fost profesor la Academia de Informaţii al generalului Florian Coldea, fostul şef operativ al SRI.

Dosarul Tracia Asesoft

În 2002, Sebastian Ghiţă – pe atunci un tănar de 23 de ani – şi alte 8 persoane au fost acuzaţi că au făcut comerţ cu produse petroliere, fără să platească taxa de drum, celebra taxă Băsescu (impusă de fostul ministru al Transporturilor Traian Băsescu, devenit ulterior preşedintele României). Printre inculpaţi s-a numărat şi generalul SRI (r) Dan Constantin Grigoriu, patronul companiei Tracia Internaţional.

Procesul Tracia Asesoft a durat până anul trecut când Curtea de apel Bucureşti a constatat că acuzaţiile penale s-au prescris, însă i-a obligat pe inculpaţi să plătească prejudiciul de 1,7 milioane de lei. Pe 3 martie 2016, Curtea de apel a decis:

“Încetează procesul penal faţă de inculpatul Grigoriu Dan Constantin (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…) Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 15.01.2002 – 5.11.2002.

(…) Încetează procesul penal faţă de inculpatul Ghiţă Sebastian (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…).

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă ANAF şi obligă la plata către partea civilă a sumei de 1.730.951,10 lei noi, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective, în solidar, pe inculpaţii:

Grigoriu Dan Constantin, Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru – acesta în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Business Net SRL prin lichidator judiciar, Iriza Ştefan – acesta în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Cloşani Impex SRL prin lichidator judiciar,

Ghiţă Sebastian, acesta în solidar doar cu inculpatul Berendel Dan Florin şi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Yato România SRL prin lichidator judiciar şi doar în limita sumei de 134.354,45 lei noi la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective, Nicorici Mircea Daniel şi Ştefan Stela, ambii în solidar doar cu inculpatul Lalu Ioan Gheorghe şi doar în limita sumei de 16.506,40 lei noi, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective.

(…) Menţine măsurile sechestrului asigurător instituite prin ordonanţele nr. 0014/2002 emise de I.G.P. – D.C.P. la datele de 17.01.2002 asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilorGrigoriu Dan Constantin, Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe şi Iriza Ştefan şi ia măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor Lenghel Alexandru, Ghiţă Sebastian, Nicorici Mircea Daniel şi Ştefan Stela, şi ale părţilor responsabile civilmente SC Business Net SRL, SC Cloşani Impex SRL, şi SC Yato România SRL, toate aceste măsuri în limita cuantumului daunelor materiale stabilite în sarcina fiecărui inculpat, cu includerea obligaţiilor fiscale aferente”, este decizia definitivă a instanţei.

Fiscul nu a recuperat nimic până acum

România Curată a întrebat ANAF dacă a respectat decizia judecătorilor şi a recuperat prejudiciul de peste 1,7 milioane de lei la foştii inculpaţi din dosarul Tracia Asesoft. Deşi a trecut un an şi jumătate de la decizia instanţei, Fiscul nu a recuperat niciun leu, însă susţine că a demarat procedurile de executare:

“ANAF în calitate de organ de executare silită competent a procedat la aplicarea formelor de executare silită, în conformitate cu prevederile legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare fiind emise somaţii, instituite popriri asupra disponibilităţilor băneşti, indisponibilizate bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea debitorilor, urmând a se poceda la valorificarea acestora”, este răspunul ANAF la solicitarea României Curate.

Pe 10 octombrie, Tribunalul a respins cererea generalului Grigoriu de suspendare a executării.Vezi aici.

El a contestat executarea Fiscului şi are termen pe 6 noiembrie la Judecătoria sectorului 1.

În loc să îi ia, statul îi dă generalului Dan Grigoriu

Interesant este că, deşi statul român, prin ANAF, se chinuie de un an şi jumătate să recupereze banii de la foştii inculpaţi din dosarul Tracia Asesoft, printre care şi generalul SRI (r) Dan Grigoriu, tot statul român, prin altă instituţie de această dată – Autoritatea naţională pentru restituirea proprietăţilor ANRP – îi dă bani generalului. Acesta a cumpărat drepturile litigioase pentru 3 terenuri din Târgovişte şi Otopeni şi acum primeşte bani de la stat. A primit peste 68 de milioane de lei. Vezi mai jos răspunsul ANRP la solicitarea României Curate:

„Domnul Dan Constantin Grigoriu este titular în trei dosare de despăgubire înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Domnul Grigoriu a dobândit calitatea de titular în aceste dosare în baza unor contracte de cesiune.

Vă prezentăm mai jos o serie de informaţii pentru fiecare dosar în parte.

Dosarul nr. 21276/FFCC a fost soluţionat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) la data de 17.06.2010, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 3.229.100 lei, pe numele a două persoane, una fiind cea menţionată mai sus. Din totalul despăgubirilor, domnului Grigoriu i-a revenit suma de 2.583.280 lei. Pentru valorificarea sumei stabilite prin titlul de despăgubire, acesta a optat, potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005, pentru acţiuni la Fondul Proprietatea. Dosarul a avut ca obiect acordarea de despăgubiri pentru un teren de 0,41 ha, situat în municipiul Târgovişte.

Dosarul nr. 21277/FFCC a fost soluţionat de către C.C.S.D. la data de 17.06.2010, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 15.442.750 lei, pe numele domnului Grigoriu și al unei alte persoane. Din totalul despăgubirilor, domnului Grigoriu i-a revenit suma de 12.354.200 lei. Ca ţi în situaţia descrisă anterior, beneficiarul a optat să primească acţiuni la Fondul Proprietatea pentru suma acordată prin titlul emis de către C.C.S.D. Dosarul a avut ca obiect acordarea de despăgubiri pentru un teren de 2 ha, situat în municipiul Târgovişte.

Dosarul nr. 14623/FFCC a fost soluţionat de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la data de 27.02.2014, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 88.411.332 lei pe numele domnului Grigoriu. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit prin mai multe hotărâri judecătorești: Sentinţa Civilă nr. 4407/24.06.2011 a Curţii de Apel Bucureşti, Decizia Civilă nr. 1481/20.03.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Decizia Civilă nr. 852/07.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti. Măsurile reparatorii au fost acordate pentru un teren în suprafață de 9,4 ha, situat în oraşul Otopeni. Până în prezent, în baza Legii nr. 165/2013, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a emis pentru acest ultim dosar, în favoarea persoanei menţionate, trei titluri de plată în cuantum total de 53.046.799 lei. În anul în curs va fi emis titlul de plată pentru cea de-a patra tranşă. Potrivit actului normativ indicat mai sus, plata sumelor stabilite prin titlurile de despăgubire se efectuează în cinci tranșe anuale”, arată ANRP într-un răspuns acordat României Curate.

În 2008, Dan Constantin Grigoriu a cumpărat drepturile litigioase pentru 10 hectare de teren care acum aparţin aeroportului Otopeni.

Cine e generalul SRI (r) Dan Grigoriu

A făcut Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (actuala Academie de Informaţii a SRI). În 1992 a fost avansat avansat ca general printr-un decret al preşedintelui Ion Iliescu.

Grigoriu a fost anchetat în celebra afacere Jimbolia din anii “90. Între 1994 – 1995, în timpul embargoului, ar fi fost exportate în Iugoslavia, prin staţia CFR Jimbolia, peste 1.000 de vagoane-cisternă cu produse petroliere. În plus, prin falsificarea unor acte, nu ar fi fost plătite taxe de 800 de milioane de lei vechi. Printre persoanele anchetate pentru încălcarea embargoului cu fosta Iugoslavie a fost şi generalul SRI acum în rezervă, Dan Grigoriu.

„În cazul Jimbolia, zeci de mii de tone de petrol au fost transportate noaptea spre Iugoslavia , cu sprijinul poliţiei vamale, ministerului transporturilor, al jandarmeriei locale, sub supravegherea SRI. Alături de vagoane cu arme. În contul SRI s-au depistat intrări importante de bani în perioada 1994-1995, rezultate din încălcarea embargoului impus Iugoslaviei”, declara în anii 2000 fostul preşedinte al României Emil Consatntinescu. Vezi aici.

Dosarul Jimbolia, închis de procurorul Cerbu, care a avut şi dosarele ANRP

Dosarul Jimbolia a fost închis după anul 2000 de procurorul Viorel Cerbu de la Parchetul general. Ulterior, acesta s-a mutat la DNA, unde a fost, ca interimar, adjunct al lui Lucian Papici de la Secţia a I-a.

Interesant e că procurorul Cerbu a instrumentat primul dosar ANRP, cel deschis în 2011, pe vremea PDL, în urma căruia a fost arestat Remus Baciu, unul dintre vicepreşedinţii instituţiei. Şi mai interesant e că procurorul Cerbu s-a mărginit la anchetarea lui Remus Baciu, nu şi a celorlalţi beneficiari ai despăgubirilor ilegale acordate de ANRP. Abia după ce Kovesi a devenit şefa DNA, dosarele ANRP au fost luate la puricat. Într-unul dintre ele, a fost arestată şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica. La fel de interesant e că generalul SRI (r) Dan Grigoriu, al cărui dosar a fost închis de procurorul Cerbu, este beneficiar acum al unor despăgubiri de la ANRP.

Potrivit unor surse judiciare, preşedintele Traian Băsescu s-a opus numirii procurorului Cerbu în funcţia de adjunct al Secţiei a I-a din DNA. În septembrie 2013, procurorul general de atunci Tiberiu Niţu (impus de PSD) a încetat delegările şefilor secţiei I-a din DNA, Lucian Papici şi Mariana Alexandru şi i-a propus pe Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu. Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a protestat întrucât nu fusese consultată şi numirile au fost retrase. Procurorul Viorel Cerbu a plecat apoi la DIICOT, unde se ocupă acum de combaterea traficului de droguri.

Generalul, trimis în judecată şi în dosarul Bancorex II

În 1997, banca română de comerţ exterior, Bancorex, a acordat un credit de 1 milion de dolari unei companii în care era acţionar şi Dan Constantin Grigoriu. Potrivit presei, creditul ar fi fost dat fără respectarea legii, iar Grigoriu a fost acuzat de deturnare de fonduri. În final, dosarul s-a închis după prescrierea faptelor.

Dan Constantin Grigoriu ar fi înfiinţat, împreună cu generalul (r) Victor Marcu, firma DigiSign SA, specializată în tehnologii de securizare a informaţiilor şi furnizare de servicii de certificare şi „semnătură electronică“. Digi Sign a fost vândută apoi senatorului UDMR Verestoy Attila, fost secretar al Comsiei parlamentare pentru controlul SRI.

Intermediar al presupusei şpăgi primite de fostul lider PDL Vasile Blaga

La sfârşitul anului trecut, fostul lider PDL Vasile Blaga a fost trimis în judecată pentru o şpagă de 700.000 de euro. Printre intermediari ar fi fost şi generalul SRI (r) Dan Grigoriu. Vezi aici.

Profesor al generalului Coldea?

Potrivit unor informaţii de presă, generalul în rezervă Dan Grigoriu ar fi fost profesor la ANI şi l-ar fi avut ca student pe generalul Florian Coldea. Vezi aici şi aici.

Fiul generalului SRI în rezervă Dan Grigoriu se afişează în barurile de fiţe cu bolizi de sute de mii de euro şi cu ceasuri de zeci de mii de euro

Citeşte mai multe aici.

Cine sunt ceilalţi foşti inculpaţi din dosarul Tracia Asesoft

Potrivit Pressone, un alt inculpat din dosarul Tracia Asesoft de la care Fiscul trebuie să recupereze bani, Dan Berendel, patronul fostei firme  Master Mind Consulting, a continuat afacerile cu petrol. În 2010, el a înfiinţat o fundaţie – The Berendel Foundation – care s-a asociat la mai multe evenimente cu Casa Regală a României. Berendel deţine acum firma Master Chem Oil. El a absolvit Academia de Muzică şi a fost instrumentist al Orchestrei Naţionale Radio.

Un alt inculpat, Romulus Gheorghe, pe atunci patron al firmei Giva Prodimpex, apare şi în celebrul dosar “Microsoft”. Prin firma sa, Gremsim Co, ar fi primit o şpagă mascată Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost vicepreşedinte al PDL şi fost primar în Piatra Neamţ.

Un alt inculpat, Ioan Gheorghe Lalu, a fost asociat în firma Antares Trading cu fostul ofițer SRI Dumitru Sauer. Acesta din urmă a fost arestat în 2006 într-o afacere de înşelăciune bancară, notează pressone.ro.

Autor: Alex COSTACHE

Sursa: ROMÂNIA CURATĂ

Cazul „Grindeanu“

În momentul de faţă, există pe agenda publică două evenimente încă în desfăşurare, care nu ar părea legate între ele dacă am crede în coincidenţe: 
1) premierul ţine cu dinţii de un scaun care i-a fost oferit din poziţie de outsider, pe vremea când îşi ţinea încă reprimată puternica-i personalitate şi 2) şefa DNA ţine cu alţi dinţi de hotărârea de a nu se prezenta la Comisia parlamentară.

Ce ar putea să facă o astfel de comisie în investigarea unor alegeri de acum 8 ani? Mai nimic! Poate doar să cheme persoanele implicate să-şi dea cu părerea şi, în afară de a le face de râs – precum pe domnii Maior, Iordănescu şi Onţanu – prezentându-ne erudiţia şi capacităţile de exprimare (bănuite, de altfel), alte lucruri concrete nu poate să producă. Bunăoară, domnul Maior, prin folosirea frecventă a sintagmei „eveniment privat“, încercase să inducă ideea aberantă că un şef de serviciu secret ar putea avea vreo secundă, în perioada mandatului, viaţă privată sau ar putea acţiona vreodată ca persoană privată (!). Domnu’ ambasador, aflaţi de la mine: un şef de serviciu secret, şi când se duce la toaletă o udă tot după regulile ORNISS, clar?!

Şi atunci, de ce a mai fost constituită comisia? Totul începe cu gestul de un curaj surprinzător al lui Sebastian Ghiţă, care, văzându-se trădat de toţi cei pe care îi sponsorizase, a început să vorbească – ceea ce, evident, i-a pus în pericol nu libertatea, ci viaţa. Magnitudinea dezvăluirilor camaradului IT-ist a condus la căderea celui mai puternic om din ţară, a generalului Coldea şi, odată cu el, a altor persoane pe care acesta le controla. Însă Coldea nu era nici el vreun lup singuratic, ci doar vârful unei piramide ale cărei niveluri imediat inferioare nu au fost nici măcar deranjate; şi care funcţionează în continuare. Se ştia de mai mulţi ani că în SRI exista aripa Coldea şi aripa anti-Coldea (Maior), cea din urmă prinzând un nesperat vânt din pupă, datorită lui Ghiţă. Numai că, dezvăluirile lui Ghiţă nu au fost de ajuns. Încrengătura de relaţii trebuia zguduită mai bine, și atunci, un alt camarad, vechi colaborator, cu trese pe cămaşa roz, a început să dea şi el din casă. Nu se ştie de ce a „defectat“ Dan Andronic – că relatările lui numai „investigaţie de presă“ nu pot fi numite – dar ceea ce este evident e că, din poziţie de om al serviciilor (doar nu se afla acolo în calitate de cronicar pentru posteritate), prin ceea ce povesteşte, se poziţionează clar în tabăra anti-Coldea. Această piramidă, spuneam, a fost doar uşor şubrezită şi era necesar să fie lovită zdravăn şi repetat, ca să nu aibă timp să se refacă, aşa cum s-a întâmplat în lunile din urmă. Ambele dezvăluiri făcute de Dan Andronic, despre sufrageriştii lui Oprea şi despre arhiva SIPA, privesc strict oamenii din gaşca lui Coldea. Pe baza dezvăluirilor, pentru că Laura Codruţa Kovesi nu vrea să plece, se creează o comisie parlamentară care are ca unic scop să o audieze şi să o facă de râs, în direct, la toate televiziunile. Ea ştie asta şi refuză audierea. Ştie că, de fapt, comisia aia este creată doar ca să-i ia capul, să o expună public cât mai înjositor cu putinţă, tocmai pentru că protectorul ei a picat.

Dar oare a picat de tot? DNA începe asaltul la Guvernul Grindeanu la începutul anului şi îi umileşte pe miniştri chemându-i la audieri pentru nişte glume fabricate, pe care le poate mirosi de la distanţă orice neinstruit, mai puţin ăia rezistenţi. La un moment dat, premierul Grindeanu pare că schimbă tabăra şi începe să se înconjoare de ofiţeri de informaţii despre care se ştie că sunt în barca lui Coldea. DNA-ul închide brusc dosarele. Dragnea face scandal, măsurile din programul de guvernare nu se aplică, nu se schimbă nimic la ANAF, nici la Transporturi, nici la Justiţie, nici la Fonduri Europene, nici la Sănătate. Cu alte cuvinte, Coldea, prin intermediari, conduce Guvernul. Sau oamenii lui, ceea ce este totuna. Îl conduce pentru ca, exact acolo de unde vin banii și puterea acestei găşti, să nu încerce nimeni să schimbe ceva. Amintiţi-vi-l pe Tudorel, cu eschivele sale, şi imaginea este suficientă. Şi atunci, mai ales că umbra Jilavei s-a îndepărtat un pic, după ce CCR a decis că este obligatoriu pragul la abuzul în serviciu, Liviu Dragnea mută pe două fronturi, împotriva aceluiaşi om, împotriva aceleiaşi structuri de putere paralele pe care acest om a creat-o şi cu care a paralizat şi parazitat ţara timp de 10 ani. Bătălia este pentru supravieţuire, iar Grindeanu va fi sacrificat, indiferent de cine îi este protectorul.

Autor: Dr. Razvan Constantinescu

Sursa: Cotidianul

Procuror din Serbia: "Sebastian Ghiță nu a cerut încă azil politic"!

Sebastian Ghiță a fost arestat într-o cafenea din Belgrad. Nu a dat până acum sârbilor nicio declarație despre mandatul de extradare prezentat de Interpol și nici nu a cerut azil politic.

Informatiile au fost oferite de un procuror de la Inalta Curte din Serbia pentru Romania TV, televiziunea pe care o patroneaza.

"Conform informatiilor pe care le avem in acest caz, domnul Sebastian Ghita a fost arestat intr-o cafenea", a spus oficialul sarb.

"Domnul Sebastian Ghita a vorbit despre lucruri legate de situatia personala si cetatenie, dar nu a vrut sa dea nicio declaratie legata de mandatul de extradare prezentat de Interpol", a adaugat procurorul de la Belgrad pentru sursa citata.

Intrebat daca Ghita a cerut azil politic, oficialul a replicat: "nu a mentionat nimic despre azilul politic la audiere". Sursa: click.ro

                                                                                       C.L.

Parlamentarul Sebastian Ghiţă - captura serviciilor secrete ruseşti!

Cu două luni înainte de arestarea lui Sebastian Ghiță, în timp ce Poliția Română bâjbâia în întuneric, un jurnalist de investigații aducea argumente solide privind probabilitatea ridicată ca afaceristul prahovean să fi fugit în Serbia. Mai mult decât atât, el vorbea despre influența nefastă a oamenilor de afaceri afiliați serviciilor asupra acestora și a statului, în general, o problemă adesea ridicată de România Curată.

Expertiza jurnalistică bate uneori expertiza autorităților din domeniul instituțiilor de forță ale statului. O dovedește jurnalistul de investigații Paul Radu, coordonatorul OCCRP și al Rise Project, care a avut o intervenție în cadrul unui eveniment public organizat în 13 februarie 2017 de Clubul de presă Frontline Bucharest, în care a comentat cazul dispariției lui Sebastian Ghiță de sub ochii polițiștilor.

Cu acel prilej, Paul Radu, a cărui echipă a studiat îndeaproape afacerile mogulului prahovean, a creionat posibilitatea ca Sebastian Ghiță să se fi extras din țară pe filiera Serbia, scenariu care s-a adeverit două luni mai târziu, odată cu arestarea acestuia la Belgrad.

România Curată citează în continuare argumentele aduse la acel moment de Paul Radu în susținerea scenariului său referitor la dispariția de pe radar a lui Sebastian Ghiță:

”Ghiță, pe lângă legăturile lui cu serviciile secrete din România, afacerile pe care le-am documentat noi la RISE, contractele pe care le-a obținut cu SRI, cu alte instituții ale statului, cred că e important să ne amintim și faptul că Ghiță este unul dintre puținii români care are afaceri transfrontaliere. Adică este un om care și-a înființat firme în mai multe țări din Balcani,de pildă în Serbia, unde a intrat în contact cu o seamă de oameni, de la afaceriști locali, uneori foarte controversați. Dânsul a fost implicat și în baschet. Baschetul este o industrie care cel puțin în Balcani este adaptată la grupări de crimă organizată foarte, foarte dure. Și atunci asta este o altă latură a lui Ghiță.

Ghiță are contacte foarte bune în toată regiunea și bănuiesc că de-asta s-ar putea să fi fost folosit și de către serviciile secrete de la noi. Însă dincolo de servicii secrete și de toate teoriile astea ale conspirației, Ghiță a făcut afaceri, a făcut bani. Că nu i-a făcut onest, asta este altceva, dar faptul că el a intrat în toată rețeaua asta și tot ce a făcut a fost pentru bani. Dacă ne uităm, a avut ambiții foarte mari de-a lungul timpului. A vrut să se extindă de pildă în America de Sud. Noi l-am găsit inclusiv în Panama Papers. I-am găsit familia, i-am găsit fratele, i-am găsit asociații. Am găsit faptul că folosea în firmele sale interpuși, de pildă consumatori de droguri de prin sate din Serbia, oameni cu care clar a intrat în contact, pe care i-a folosit după ce și-a folosit rețeaua sârbă.

Avem și partea asta, să spunem transfrontalieră a lui Ghiță. Adică lui Ghiță îi e ușor să dispară.Îi e ușor să dispară în regiunea noastră, nu să dispară pe alt continent. Îi era foarte ușor să treacă granița în Serbia și să se aciueze acolo pentru o vreme, unde bănuiesc că are protecție. Noi suntem o rețea de jurnalism de investigație care investigăm din Rusia până în Albania și acum ne-am extins în toată lumea. În Serbia sunt foarte mulți Ghiță, sau de-a lungul timpului au fost câțiva Ghiță de fapt, oameni care au avut afaceri cu serviciile secrete, în industria software, investiții importante în sport, nu numai baschet, ci și fotbal și alte părți ale sportului. Sunt oameni croiți pe același calapod ca și Ghiță, deci Ghiță a avut de unde învăța.

Și da, a avut și sprijinul ăsta al celor mai vechi din sistem, ofițeri din serviciile noastre, care sunt calați pe afaceri, pe bani, nu pe alte idei care sunt sau ar trebui să fie de obicei în spatele unui serviciu secret, precum siguranța națională… E interesant felul în care privim chestiunea serviciilor secrete și a acoperiților. Ne uităm la serviciile secrete ca la o entitate din asta supremă, ca la un monolit care coordonează o grămadă de oameni și are influență peste tot în societate, ori dacă ne uităm la oameni precum Ghiță, Vântu, Voiculescu, care au făcut afaceri cu serviciile secrete din România, vom vedea că aceștia au devenit poate pentru scurte perioade de timp mai puternici decât serviciile secrete.

Deci e și o relație inversă cu serviciile secrete și au fost astfel de exemple și în alte țări din regiune, inclusiv în Rusia, unde oameni din serviciile secrete au ajuns atât de puternici, sau oameni de afaceri au ajuns atât de puternici, încât au ajuns să-i controleze pe cei din serviciile secrete. Mai ales dacă și-au creat rețele transfrontaliere, dacă au avut acces la mulți bani și după aceea afacerile cu serviciile secrete au devenit o mică parte din cumulul de business pe care l-au făcut aceștia.

Adică au ajuns să fie așa, un fel de apendice la afacerile astea, serviciile secrete. Și aici este o mare, mare problemă, fiindcă oamenii ăștia de obicei sunt foarte inteligenți, sunt oameni care muncesc foarte mult, sunt foarte creativi, călătoresc mult în lume și atunci au și o altă perspectivă, o altă viziune asupra vieții, asupra felului cum se fac afacerile și le este ușor să-i manipuleze chiar pe cei din servicii. N-aș spune că întotdeauna serviciile sunt cele care acționează din umbră și manevrează. Există și situația inversă”.

1. Autor: Daniel BEFU
2. Sursa; România curată

Dispărut, Ghiţă face circ la televizor. Ministerul de Interne nu a găsit pe nimeni vinovat că filajul l-a pierdut pe fugar

                                                          de Alex COSTACHE

RTV, postul de televiziune controlat de omul de afaceri Sebastian Ghiţă, a difuzat o înregistrare video cu fostul deputat, dispărut acum şi căutat de Poliţie. Înregistrarea ar fi fost făcută în urmă cu o săpămână şi ar fi fost lăsată la redacţie de Ghiţă.

În înregistrare, Sebastian Ghiţă nu precizează unde se află şi lansează acuzaţii dure la adresa DNA. Acuzaţiile lui Ghiţă sunt însă neprobate şi vin din partea unui om dispărut sau fugit de Justiţie, căutat de poliţie, anchetat şi judecat în 4 dosare penale.

Acuză presiuni ca să îl denunţe pe Dragnea

În primul rând, Ghiţă susţine că procurorii au făcut presiuni asupra lui ca să îl denunţe pe liderul PSD Liviu Dragnea. Scopul ar fi fost ca Dragnea sa fie blocat să ajungă premier.

„Dacă înregistrarea a început să ruleze, lucrurile nu mai sunt bine deloc, înseamnă că nici un argument şi nici o raţiune nu va mai putea să mă facă să tac. Ce se întâmplă azi în România e o chestiune de nedescris. S-a încercat deja şi poate că se va reuşi zdrobirea voinţei românilor şi întoarcerea votului pe care aceştia l-au dat masiv în favoarea dezvoltării, unor oameni care să construiască şi să dezvolte România. DNA e instrumentul folosit de mai marii zilei şi de către interesele străine pentru a zdrobi votul românilor. Dragnea, care conduce PSD, a fost tot timpul campaniei electorale şantajat şi ameninţat şi presat să nu devină premier. Aceşti procurori îşi permit să încerce să obţină denunţuri chiar şi impotriva voinţei oamenilor”, a spus Ghiţă în înregistrare.

„Am fost vizitat de un avocat apropiat de DNA care mi-a spus că dacă fac denunţuri împotriva lui Dragnea mai am o şansă. Au încercat şi acum doi ani împotriva lui Ponta. Mi s-a spus că dacă ştiu ceva despre familia lui Dragnea, răsplata va fi lipsa agresiunii împotriva familiei mele. Mi-au spus că îmi vor duce mama la DNA, îi vor aresta pe frate şi pe prietenii mei, iar preţul era un denunţ împotriva lui Dragnea, ca să fie blocat să devină premier… Am încercat să-i sensibilizez pe cei din Comisia SRI, dar şefii comisiei au fugit de răspundere. Realitatea e că sistemul a devenit un monstru”, a mai spus Ghiţă.

Ce spune Dragnea

„Nu le iau în râs aceste declaraţii, pentru că din păcate nu sunt singurele informaţii de acest gen care au ajuns la mine. Am primit din foarte multe părţi informaţii de la oameni cu care nu am vorbit niciodată în viaţa mea şi de care nici nu auzisem şi care mi-au transmis că au fost presaţi, întrebaţi, să spună ceva despre mine sau măcar să accepte să inventeze ceva despre mine”, a declarat Liviu Dragnea.

„Această declaraţie asumată a lui Sebi Ghiţă mă pune pe gânduri serios şi ar trebui să ne pună pe gânduri serios pe toţi. Am înţeles că vor mai urma astfel de declaraţii şi eu zic să le urmărim cu atenţie”, a spus el.

Ghiţă a reluat acuzaţiile vechi, însă a venit cu detalii noi

În înregistrare, Ghiţă a prezentat câteva emailuri printate cu adresa cucuveauamov@gmail.com, despre care susţine că îi aparţine Codruţei Kovesi, sefa DNA. În sprijinul afirmaţiilor sale, Sebastian Ghiţă a afirmat că “într-un astfel de mail lângă adresa doamnei Kovesi vedem şi adresa Danei Tiţian (consilier al şefei DNA – n.r.)”

Poveşti cu lăutari. La Chilia în port

Fostul deputat a reluat şi susţinerile potrivit cărora este prieten cu şefa DNA şi s-a văzut de “sute de ori cu ea”.

“Până atunci vreau să o întreb pe doamna Kovesi dacă îşi mai aduce aminte de petrecerea restrânsă din vila de la Sinaia în care dânsa cu dl. Dâncu şi cu mine chefuiam cu lăutarii şi căntam “La Chilia în port”, varianta pentru statul de drept”, a spus Ghiţă.

El a susţinut că a cunoscut-o pe Kovesi “în sediile SRI, la K2, K4 şi T14” şi ca s-a întâlnit cu ea de “minim 2 ori pe săptămâna înca din 2010, până în 2014”.

“Poate sute de astfel de întâlniri au existat în aceşti ani”, a continuat Ghiţă. La unele dintre ele ar fi participat doar “generalul Coldea (şeful operativului militar al SRI – n.r.), Kovesi şi un şef al staţiei CIA din România”. Ghiţă a avansat şi două nume: Karl Schwab, “fostul şef al doamnei Kovesi” şi Eric Easley, “poate actualul şef al doamnei Kovesi”. Drept dovadă, Ghiţă a prezentat două cărţi de vizită cu numele celor doi.

Cei de la DNA nu a dorit să comenteze susţinerile fostului deputat fugar, cum de altfel nu au facut-o niciodată.

MAI nu a găsit pe nimeni vinovat pentru că filajul Poliţiei l-a pierdut pe fostul deputat

În urma solicitării ministrului de interne din 22 decembrie, IGP a făcut o anchetă internă care a vizat modul în care s-au derulat controlul judiciar, realizarea procedurii de citare, punerea în executare a mandatului de aducere şi efectuarea activităţilor dispuse prin ordonanţa emisă de DNA Ploieşti, desfăşurate de poliţişti din cadrul IPJPrahova şi ai Direcţiei Operaţiuni Speciale.

“Poliţiştii din cadrul IPJ Prahova au executat activităţi de aducere la îndeplinire a citaţiei procedurale, a mandatului de aducere, precum şi de executare a măsurilor controlului judiciar.

Poliţiştii din cadrul Direcţiei Operaţiuni Speciale au desfăşurat activităţile dispuse de procuror, prin ordonanţă. Acestea au avut drept scop completarea materialului probator, fără limitarea libertăţii de mişcare a inculpatului Ghiţă Sebastian.

Cu privire la aceste activităţi nu au fost constate încălcări ale normelor procedurale, iar în ceea ce priveşte cooperarea interinstituţională s-au dispus măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia”, este concluzia anchetei interne a IGPR.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a dispărut de pe 19 decembrie, după ce a participat la o recepţie SRI şi apoi a fost pierdut de filajul Poliţiei pe DN1 spre Ploieşti. Era ultima zi a mandatului de deputat, deci când avea imunitate parlamentară. Ieri, Înalta Curte nu a emis mandat de arestare în lipsă, deşi fostul deputat nu s-a prezentat la poliţie şi la DNA Ploieşti când a fost citat pe 20 şi 21 decembrie. Mâine, Sebastian Ghiţă este aşteptat la IPJ Prahova în cadrul controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de şefi din poliţie şi parchete din Ploieşti. Dacă nu se prezintă, el încalcă măsura controlului judiciar şi ar putea primi mandat de arestare în lipsă pe 5 ianuarie.

Preluare http://www.romaniacurata.ro/disparut-ghita-face-circ-la-televizor-ministerul-de-interne-nu-a-gasit-pe-nimeni-vinovat-ca-filajul-l-a-pierdut-pe-fugar/

Bogdan Diaconu: Nu știu unde e Sebi Ghiță. Dacă a plecat, a făcut-o pentru că se temea pentru viața sa

Nimeni nu stie unde a disparut Sebastian Ghita, nici macar seful sau de partid si amic, presedintele PRU, Bogdan Diaconu.”Toata lumea ma suna sa ma intrebe de Sebi Ghita… unde e?…cum a facut?…de ce nu ies public sa ma delimitez de el?..etc.

Am niste personaje care se plimba prin fata casei mele si care se tin apoi dupa mine, cat e ziua de lunga si noapte de mare. Raspunsul este: nu stiu unde este…as vrea sa stiu ca este bine! Daca a plecat in lumea cea mare a facut-o doar pentru ca se temea pentru viata sa! Sper sa fi reusit sa si-o salveze!”, a scris de Craciun pe pagina sa de facebook.

In final, presedintele Partidului Romania Unita îi ureaza sarbatori fericite lui Sebastian Ghita: “Craciun fericit si linistit, Sebi!”

Pe surse se vorbește că Sebi Ghiță s-a retras în Israel ori Turcia.

                                                                          NapocaNews

Senatorul Daniel Savu acuză! Procurorul Negulescu, de la DNA Ploieşti, își întemeia dosarele pe denunțurile amantei sale, Claudia Tănase

Într-o stenogramă publicată de Daniel Savu pe blogul său, anchetatorul din dosarul „Ponta- Blair” mai recunoaşte că are relaţii apropiate cu şeful SRI Prahova, Sabin Iancu.
Senatorul Daniel Savu, fost ofiţer SRI, actualmente membru al Partidului România Unită, a postat, ieri, pe blogul său informaţii grave despre procurorul Mircea Negulescu, de la DNA Ploieşti, cel care instrumentează dosarul „Ponta-Blair”.

„Ultimul dosar cu vizibilitate națională și internațională instrumentat de procurorul Mircea Negulescu, Ponta- Blair, a ridicat atât de multe semne de întrebare, încât am considerat că este de datoria mea să aduc imediat în atenția opiniei publice unele din metodele pe care acesta le folosește în instrumentarea cazurilor sale. Precizez că detaliile de mai jos mi-au fost aduse la cunoștință înainte ca acest dosar să apară în spațiul public”, a precizat Daniel Savu. Senatorul a declarat, în exclusivitate pentru Evenimentul zilei: „Am primit deja semnale că mai sunt şi alţi oameni dispuşi să vorbească despre procurorul Negulescu”.

Stenograma publicată de Savu

Daniel Savu a postat un fişier audio în care susţine că Negulescu, cunoscut ca „procurorul Portocală”, este înregistrat vorbind şi despre relaţia sa de prietenie cu şeful SRI Prahova, Sabin Iancu.

Iată stenograma înregistrării audio, prezentată de Savu ca o discuție între doi procurori, dintre care unul este Mircea Negulescu, celălalt fiind un posibil șef al său:

– Mircea Negulescu: Claudia Tănase…da?  Claudia! Hm?

– Interlocutor: Da tu ai încredere în Claudia asta?

– Da! Claudia mi l-a dat pe Bădescu, pe nașul, ca să fim OK, așa!

– Ea ți l-a dat pe Bădescu?

– Ea cu Tănase, da!

– Tu lui Sabin (şeful SRI Prahova) i-ai spus asta, de care ți-a dat… (neinteligibil)?

– Nu…

– Știa de la tine…

– Da. Păi nu ți-a zis? Ţi-a zis!

– Nu.

– Știa de la mine, normal, că doar de la cine era să știe! Da? Și pe urmă chestia că domne’, ca Enache, cu presa, cu…

– Tot Claudia ți-a spus-o?

– Nu, aia știu de la altă lume… Știu de la Pătraru. Mă certa pe mine Pătraru, că dai la două capete, făceau d-alea, că facem noi…

– Pătraru nu e prieten cu Saghel?

– Știi, am avut eu o relație cu Claudia, mi-a zis-o Pătraru.

– Mă, nu te-a rugat nimeni!

– Mi-a zis Pătraru, mă! Cum nu m-a anunțat nimeni?

– Asta este șantaj, mă!

– Păi e șantaj, mă!

– Dă-l pe Pătraru pentru șantaj, dă-l în p… măsii…

– De ce să-l bag pe Pătraru?... (neinteligibil)

– Ce treabă are el că ai regulat-o tu pe Claudia?

– Păi eu le regulez pe toate, să moară mama! Nu pot să stau o oră! Deci nu pot să mă salut cu o femeie cunoscută pe…

– Ăsta-i șantaj! Ăsta-i șantaj!

– Știu! Da, chestia asta o stii numai tu și Sabin!

Şerpăria din stenogramă

Senatorul Daniel Savu nu este la prima tentativă de a devoala luptele dintre diferite grupări de interese pentru dominaţia politico-economică a judeţului Prahova. În luna iunie, el i-a trimis o scrisoare deschisă şefului DNA, Codruţa Kovesi, în care afirma că o grupare mafiotă care încearcă să preia controlul asupra alocărilor bugetare, atât în Ploiești, cât și în restul județului, este acoperită de un procuror DNA, Mircea Negulescu, și de ofițeri SRI.

Acum el întreabă: „Având în vedere natura relației intime între procuror și unul dintre denunțători, respectiv Claudia Tănase, poate exista suspiciunea rezonabilă că dosarul instrumentat împotriva fostului primar al Ploieștiului are și scopul ca denunțătorii (soț-soție) – administratori ai imobilelor pe care Iulian Bădescu le-a cumpărat – să rămână proprietari la finalul procesului aflat în curs?”.

De ce apare numele lui Pătraru

Cel despre care interlocutorul procurorului Mircea Negulescu spune, în înregistrarea audio, că îl şantaja pe acesta este cunoscutul jurnalist Dragoş Pătraru.

În dosarul în care DNA solicita Camerei Deputaţilor, în luna martie, încuvinţarea arestării lui Sebastian Ghiţă, iar fostul subsecretar de stat în MAI, Viorel Dosaru, procurorii Liviu Tudose și Aurelian Mihăilă, dar și fostul șef al DGA Prahova, Constantin Ispas, fuseseră arestați preventiv pentru încercarea de discreditare a procurorului Negulescu, apare şi numele realizatorului tv Dragoş Pătraru. El primise de la ofiţerul BCCCO Emanuel Saghel documente pretins compromiţătoare referitoare la procurorul Mircea Negulescu. În vara lui 2014, Aurelian Mihăilă, l-a chemat acasă la el pe ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel şi i-a dat nişte documente referitoare la procurorul Mircea Negulescu. Mihăilă i-a cerut lui Saghel să-i dea documentele lui Dragoş Pătraru, în vederea publicării lor în presă. Saghel s-a dus cu ele la Pătraru acasă şi i le-a dat.

Pătraru: Nu am publicat informaţiile primite

Dragoş Pătraru a declarat în luna martie când a apărut numele său în dosarul DNA, în exclusivitate pentru Evenimentul zilei: „Toţi ziariştii primesc informaţii de la instituţiile statului, numai că eu le verific înainte de a la publica. Acele informaţii leam verificat şi nu s-au adeverit, ca atare nu le-am publicat, mărturie stă ziarul la care lucram. După ce ofiţerul Emanuel Saghel (cel care i-a oferit informaţiile - n.red) a făcut un denunţ împotriva procurorului Mihăilă, am fost chemat la DNA şi întrebat dacă am primit acele informaţii. Am confirmat că le-am primit, dar nu le-am folosit. Nu mai am acele hârtii, pentru că nu aveam de ce le păstra”.

Finii şi-au denunţat naşul

Savu se referă la procesul în care Iulian Bădescu, fost primar al municipiului Ploieşti, este judecat, printre altele, pentru două fapte de abuz în serviciu, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Soţii Claudia şi Iulian Tănase- foto, fini ai lui Bădescu, sunt denunţători ai acestuia, dar şi cei prin care naşul a derulat afaceri în perioada în care a deţinut funcţia de primar, dar şi anterior, pe când era senator. Iulian Tănase este, conform procurorilor DNA, persoana pe numele căreia Iulian Bădescu a trecut acţiunile firmelor sale şi prin intermediul căreia a continuat să deruleze afaceri.

Autor: Roland Cătălin Pena

Sursa: Evenimentul zilei