Se afișează postările cu eticheta ANAF. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ANAF. Afișați toate postările

miercuri, 20 august 2025

Nimic nu le scapă!

 


ANAF numără nuntașii, sarmalele, fripturile, pișcoturile...

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis operatorilor din sectorul organizării de evenimente obligația de a furniza, în termen de cinci zile de la solicitare, informații detaliate despre evenimentele sociale și corporate desfășurate între august și noiembrie/decembrie 2025.
Potrivit documentelor consultate, datele trebuie transmise în format electronic, preferabil fișier .xls, la adresa antifrauda.sv@anaf.ro, urmând să fie utilizate exclusiv de Direcția Antifraudă Fiscală.
Refuzul sau întârzierea furnizării informațiilor va atrage sancțiuni contravenționale, transmite Mediafax.
ANAF solicită organizatorilor detalii precum:
Datele de identificare ale beneficiarului (persoană fizică sau juridică), inclusiv numărul de telefon;
Tipul evenimentului (nuntă, botez, aniversare, banchet, conferință, eveniment corporate etc.), data și ora începerii;
Numărul estimat de participanți/meniuri și valoarea acestora, diferențiată după tip;
Avansul încasat și modalitatea de plată;
Lista altor servicii contractate contra cost (închiriere spațiu, decor, servicii artistice, muzicale, filmare/fotografiere etc.), împreună cu valoarea aferentă.
În acest sens, un document-martor a început să circule în spațiul online.
Măsura face parte din strategia ANAF de a combate evaziunea fiscală într-un sector considerat vulnerabil, cel al serviciilor pentru evenimente private și corporate.

C.L.

joi, 13 martie 2025

Țara lui Papură-Vodă. Trăim s-o vedem și pe asta!


 Foamea de bani a Statului duce la impozitarea sumelor pe care le dăm copiilor, părinților, rudelor nevoiașe!

A început lumea să dea sfaturi despre cum să fie evitată taxarea cu 70% a sumelor pe care le dăm copiilor, părinților bătrâni sau rudelor nevoiașe.
(E vorba de ne-celebra impozitare cu 70% a veniturilor din surse neidentificate; la cât de atenți, profesioniști și bine intenționați sunt cei de la fisc, orice sumă pe care omul o obține sau deține poate fi „din surse neidentificate”.)
Asta înseamnă că problema a devenit fenomen, iar lumea a luat calea instanțelor, într-un moment de scădere accelerată a încrederii în justiție și statul de drept.
E, totuși, o chestie despre care eu scriu de mai mult de un an, iar lumii nu i-a păsat. Am cam vorbit singur, în aproape-pustie. M-am referit inclusiv la banii trimiși în țară de muncitorii români din străinătate - din partea acestora am primit cele mai multe sudălmi.
Conaționalii noștri din diaspora s-au simțit vexați, răniți în orgoliul lor de plătitori la virgulă ai tuturor impozitelor și taxelor, atât în străinătate, cât și în țară și au preferat să ignore problema, până când au primit frumoasa vizită de la inspecția fiscală pentru a achita taxa pe sumele trimise acasă copiilor sau părinților pensionari.
Am spus chiar că veniturile din donații sunt scutite de impozit - darul de nuntă, de exemplu, intră în această categorie. Am indicat ca soluție de evitare a acestei aberații de taxe circulația cash a banilor, iar nu prin bănci sau sisteme digitale/poștale de plăți.
Nu am fost ascultat. Am fost tratat cu minunatul clișeu al „conspiraționismului”. Bună treabă, n-am ce zice… Cu toate acestea: hai Liberare!
(Gheorghe Piperea, europarlamentar, pe facebook)

vineri, 11 august 2023

Cornel Nistorescu: Groparii bugetului protestează. Revoltă la Finanțe

 


Mai zicem cîte o dată că-i de rîs dacă n-ar fi de plîns. Asta se potrivește acum. Circul public este demn de un rîs sănătos, căci situația noastră este demnă de un plîns cu tuse și înecăciuni. În plină zi cu zvonuri și ciorne pentru măsuri care mai de care mai salvatoare pentru țară, lucrătorii din Ministerul Finanțelor s-au revoltat instantaneu. N-au vrut să mai lucreze. Situația lor este de plîns, zic ei. Șeful lor sindical,Vasile Marica, spune că situația dramatică nu vine din cauza banilor. Cei mai mulți nu vor pierde decît 700 de lei. O nimica toată pentru un om de la Finanțe. Buba este alta. Nu-i orizont, nu-i speranță, nu-i ordine! Ordonanța este făcută cu curul. Politica financiară ieșită tot din mîna lor mititică pare a fi gîndită cu aceeași parte a corpului. Numai drepturile, cu gura! Marica spune că a fost grevă spontană. Dar știa că este prin toată țara și că participă 15.000 de oameni. Telepatie românească, ce mai! Cică durerea mai mare ar veni de la soarta țării, a sistemului și a faptului că măsurile (viitoare) ar afecta peste 22.000 de oameni. Mai zboară unii, le mai scurtează picioarele la scaune.Nemulțumirea finanțiștilor exprimată de Vasile Marica are și ea o filosofie românească mai de periferie. Poate chiar de barbut. Zice liderul sindical al nemulțumiților:

-„Mulţi m-au întrebat, 10.000 de lei brut sunt bani puţini şi 6.000 de lei net? Eu zic că da. Pentru că un inspector fiscal care se duce la OMV să îl verifice şi se ceartă cu un avocat care are 10.000, eu zic că da. Să fie foarte clar, dacă nu profesionalizăm sistemul ăsta şi trebuie să înţeleagă şi ministerul, şi premierul, şi guvernul că dacă sistemul ăsta nu va fi profesionalizat, nu va fi digitalizat, nu vor fi niciodată bani la buget”

Pentru Vasile Marica, „profesionalism” înseamnă ca inspectorul fiscal să cîștige și el cît avocatul. Să ia și el 10.000 de lei, nu 6.000 pentru că atunci cînd îl controlează, dacă ia numai șase, i se termină priceperea și onestitatea. Greșit și naiv! Avocatul OMV care îl flituiește pe inspectorul fiscal mai împiedicat n-are 10.000. Sare de 50-100.000 ca ochiul. Și cînd inspectorul fiscal ajunge la un director de bancă sau de Hidroelectrica, ce face? Vrea salariu egal? Sau se mulțumește cu ceva și pleacă mustăcind cu coada între picioare?

Și dacă sistemul va fi „profesionalizat” vor fi bani la buget, gîndesc cei care au lucrat din greu la dosarele pentru împrumuturi.

Înainte de a termina comentariul despre protestul de la Finanțe, aș vrea să mai adaug ceva. Aș fi fost bucuros dacă el ar fi fost declanșat cînd ireparabilul și inconfundabilul Adrian Cîciu, mîna financiară pe post de greblă de la Buzău a lui Marcel Ciolacu, a pus la cale uriașele sume de împrumut care grevează acum datoria externă a României. Atunci să fi întrerupt lucrul, să fi ieși pe holul ministerului și pe străzi și să-i fi strigat:

-Afaaaară, nenorocitule! Afaaaară!

Apropo de împrumuturile României. Toate împrumuturile se fac cu implicarea (intermedierea) unei firme de consultanță care joacă rolul de „ambreiaj” între Ministerul Finanțelor din România și Creditorul extern. Pentru serviciile sale, respectiva firmă de consultanță încasează o sumă reprezentînd un procent din împrumut. Sumele drenate prin procentul revenit firmei de consultanță sunt uriașe. Prin ele se rezolvă toate obligațiile și toate șpăgile pentru decidenții împrumutului. Marile sume cu trasee externe pentru oamenii cu putere de decizie în Guvern și ministerul implicat în împrumuturi enorme se scurg prin aceste firme. Cu ajutorul lor, conducătorii noștri nu „pun botul” la mărunțișuri și la afaceri compromițătoare.

Ce le revine le ajunge pentru restul vieții și pentru o parte din urmași.

 

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: cotidianul.ro



sâmbătă, 9 ianuarie 2021

ANAF va avea acces la toate conturile din bănci. Economist: „Omul cinstit nu trebuie să se teamă de nimic”

 
De luni, 11 ianuarie, ANAF va avea acces la toate conturile din bănci. Toate instituțiile care au conturi pentru persoane fizice și juridice trebuie să trimită Fiscului datele financiare. Noua legislație este creată pentru a lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

Este vorba despre transpunerea unei directive comunitare în legislația românească, a explicat la Digi24 economistul Adrian Bența.

„Din punctul meu de vedere nu e nimic nou. Fiscul, de mulți ani, primea date de la bănci asupra conturilor unor persoane. Noutatea absolută constă în faptul că vor fi cunoscute conturile bancare și pentru acele persoane fizice la care nu există vreo suspiciune de evaziune fiscală, nu sunt supuse inspecțiilor. Dau un exemplu întâmplător: un salariat a primit salariul și obține acei bani în cont”, a spus Bența.

„Acei oameni care fac fapte rele, care participă la evaziune fiscală - eu nu cunosc, n-am auzit de acțiuni de terorism, dar de evaziune fiscală am auzit - cred că da, acei oameni care participă la astfel de fapte vor trece la ținerea banilor la saltea, dar cetățeanul de rând, omul obișnuit, care este cinstit, care respectă legea nu trebuie să se teamă de nimic”, a adăugat el.

Editor : Monica Bonea

Sursa: DIGI 24

marți, 12 mai 2020

CONSTATĂRILE lui ...VIOREL BÎRLE


  • Cel care reuşeşte primul lucru se numeşte…PROFESOR!
  •   Cel care reuşeşte al doilea se numeşte…BUSINESSMAN!
  •  Cea care le  reuşeşte pe amândouă se numeşte…SOŢIE!
  •  Cel care nu reuşeşte nici una nici alta se numeşte…SOŢ!

duminică, 15 septembrie 2019

ANAF, anunț pentru toți contribuabilii. Câți bani primești dacă ești bun-platnic!


 ANAF vine cu o veste bună! Contribuabilii se pot bucura de un beneficiu anume, dacă vor urma să îndeplinească o singură condiție. Mirela Călugăreanu, președintele ANAF, a făcut anunțul în cursul zilei de sâmbătă. Acesta a elaborat un proiect aparte cu care vine în ajutorul românilor.  Care este beneficiul de care se vor bucura cei care îndeplinesc singura condiție pentru acesta?

„Am realizat studiul de impact pe acest segment al celor care îşi plătesc impozitele şi taxele la timp. Am identificat contribuabilii care se regăsesc în situaţia de a putea fi premiaţi. Reprezintă un număr semnificativ. A fost creionat proiectul de act normativ care reglementează două aspecte: cum avem aşa-zisa listă neagră, vom avea trimestrial, în acelaşi ritm, lista albă, iar pe de altă parte proiectul de act normativ vizează acordarea unui bonus de 3% din sumele achitate integral şi la termen de către bunii plătitori”
Mirela Călugăreanu

Proiectul are două posibiliăți prevăzute: acordarea anuală a bonusului sau acordarea acestuia la fiecare termen de plată. De asemenea, se anunță că actul normativ începe de la 1 ianuarie 2020, acompaniat de două abordări.

„În gândirea noastră a fost procentul aplicat la suma respectivă, suma integral declarată şi achitată însă în curând acest proiect va fi supus unei largi dezbaterii publice şi vom ţine seama de toate propunerile ce vor fi formulate”
Mirela Călugăreanu

În ceea ce privește lista neagră a ANAF, aceasta a fost eliminată în cazul persoanelor fizice, din cauza unor probleme ale instituției în cauză, motiv pentru care s-a renunțat la obligativitatea de a pune pe cineva pe acestea. Tocmai din acest motiv s-a simțit nevoia de a crea un instrument pentru cei care sunt buni plătitori, dat fiind faptul că pentru persoanele fizice și juridice care s-au confruntat cu dificultăți financiare reale s-a aprobat Ordonanța 6.


                                                                                IMPACT

luni, 16 octombrie 2017

Generalul SRI al lui Sebastian Ghiţă. În loc să îi ia, statul îi dă !

Fiscul nu a recuperat niciun leu din prejudiciul de peste 1,7 milioane de lei din dosarul Tracia Asesoft. În martie anul trecut, Curtea de apel Bucureşti a constatat prescrierea acuzaţiilor aduse fostului parlamentar Sebastian Ghiţă şi generalului SRI (r) Dan Constantin Grigoriu, însă i-a obligat la plata prejudiciului. Ghiţă are de achitat doar puţin peste 130.000 de lei, restul îi revine generalului milionar şi celorlalți inculpaţi din afacere. 


În condiţiile în care statul român, prin ANAF, se chinuie prin instanţe de un an şi jumătate să pună în executare sentinţa judecătorească definitivă, tot statul român, prin altă instituţie – Autoritatea naţională de restituire a proprietăţilor (ANRP) – îi acordă generalului SRI (r) Dan Grigoriu despăgubiri de zeci de milioane de lei. Generalul a cumpărat drepturi litigioase şi acum primeşte banii.
Dan Grigoriu este milionar în euro. Fiul lui rupe cluburile de fiţe din Bucureşti la volanul unor bolizi de sute de mii de euro şi poartă ceasuri de zeci de mii de euro. Generalul a fost anchetat în celebrul dosar Jimbolia din anii ’90 privind încălcarea embargoului cu fosta Iugoslavie şi într-unul din dosarele Bancorex.
Dosarul Jimbolia a fost închis de procurorul Viorel Cerbu, cel care, un deceniu mai târziu, la DNA, s-a mărginit să ancheteze doar un dosar ANRP, cu un pion, vicepreşedintele Remus Baciu. Restul dosarelor ANRP au fost instrumentate abia după ce la şefia DNA a venit Laura Codruţa Kovesi, iar procurorul Cerbu a plecat la DIICOT. Coincidenţă sau nu, fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost arestată într-unul dintre dosarele ANRP.
Numele generalului SRI (r) Dan Grigoriu apare şi în dosarul lui Vasile Blaga. Grigoriu ar fi unul dintre intermediarii şpăgii de 700.000 de euro primite de Blaga. Potrivit unor informaţii de presă, Grigoriu ar fi fost profesor la Academia de Informaţii al generalului Florian Coldea, fostul şef operativ al SRI.
Dosarul Tracia Asesoft
În 2002, Sebastian Ghiţă – pe atunci un tănar de 23 de ani – şi alte 8 persoane au fost acuzaţi că au făcut comerţ cu produse petroliere, fără să platească taxa de drum, celebra taxă Băsescu (impusă de fostul ministru al Transporturilor Traian Băsescu, devenit ulterior preşedintele României). Printre inculpaţi s-a numărat şi generalul SRI (r) Dan Constantin Grigoriu, patronul companiei Tracia Internaţional.
Procesul Tracia Asesoft a durat până anul trecut când Curtea de apel Bucureşti a constatat că acuzaţiile penale s-au prescris, însă i-a obligat pe inculpaţi să plătească prejudiciul de 1,7 milioane de lei. Pe 3 martie 2016, Curtea de apel a decis:
“Încetează procesul penal faţă de inculpatul Grigoriu Dan Constantin (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…) Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 15.01.2002 – 5.11.2002.
(…) Încetează procesul penal faţă de inculpatul Ghiţă Sebastian (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…).
Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă ANAF şi obligă la plata către partea civilă a sumei de 1.730.951,10 lei noi, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective, în solidar, pe inculpaţii:
Grigoriu Dan Constantin, Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru – acesta în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Business Net SRL prin lichidator judiciar, Iriza Ştefan – acesta în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Cloşani Impex SRL prin lichidator judiciar,
Ghiţă Sebastian, acesta în solidar doar cu inculpatul Berendel Dan Florin şi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Yato România SRL prin lichidator judiciar şi doar în limita sumei de 134.354,45 lei noi la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective, Nicorici Mircea Daniel şi Ştefan Stela, ambii în solidar doar cu inculpatul Lalu Ioan Gheorghe şi doar în limita sumei de 16.506,40 lei noi, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective.
(…) Menţine măsurile sechestrului asigurător instituite prin ordonanţele nr. 0014/2002 emise de I.G.P. – D.C.P. la datele de 17.01.2002 asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilorGrigoriu Dan Constantin, Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe şi Iriza Ştefan şi ia măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor Lenghel Alexandru, Ghiţă Sebastian, Nicorici Mircea Daniel şi Ştefan Stela, şi ale părţilor responsabile civilmente SC Business Net SRL, SC Cloşani Impex SRL, şi SC Yato România SRL, toate aceste măsuri în limita cuantumului daunelor materiale stabilite în sarcina fiecărui inculpat, cu includerea obligaţiilor fiscale aferente”, este decizia definitivă a instanţei.
Fiscul nu a recuperat nimic până acum
România Curată a întrebat ANAF dacă a respectat decizia judecătorilor şi a recuperat prejudiciul de peste 1,7 milioane de lei la foştii inculpaţi din dosarul Tracia Asesoft. Deşi a trecut un an şi jumătate de la decizia instanţei, Fiscul nu a recuperat niciun leu, însă susţine că a demarat procedurile de executare:
“ANAF în calitate de organ de executare silită competent a procedat la aplicarea formelor de executare silită, în conformitate cu prevederile legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare fiind emise somaţii, instituite popriri asupra disponibilităţilor băneşti, indisponibilizate bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea debitorilor, urmând a se poceda la valorificarea acestora”, este răspunul ANAF la solicitarea României Curate.
Pe 10 octombrie, Tribunalul a respins cererea generalului Grigoriu de suspendare a executării.Vezi aici.
El a contestat executarea Fiscului şi are termen pe 6 noiembrie la Judecătoria sectorului 1.
În loc să îi ia, statul îi dă generalului Dan Grigoriu
Interesant este că, deşi statul român, prin ANAF, se chinuie de un an şi jumătate să recupereze banii de la foştii inculpaţi din dosarul Tracia Asesoft, printre care şi generalul SRI (r) Dan Grigoriu, tot statul român, prin altă instituţie de această dată – Autoritatea naţională pentru restituirea proprietăţilor ANRP – îi dă bani generalului. Acesta a cumpărat drepturile litigioase pentru 3 terenuri din Târgovişte şi Otopeni şi acum primeşte bani de la stat. A primit peste 68 de milioane de lei. Vezi mai jos răspunsul ANRP la solicitarea României Curate:
„Domnul Dan Constantin Grigoriu este titular în trei dosare de despăgubire înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Domnul Grigoriu a dobândit calitatea de titular în aceste dosare în baza unor contracte de cesiune.
Vă prezentăm mai jos o serie de informaţii pentru fiecare dosar în parte.
Dosarul nr. 21276/FFCC a fost soluţionat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) la data de 17.06.2010, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 3.229.100 lei, pe numele a două persoane, una fiind cea menţionată mai sus. Din totalul despăgubirilor, domnului Grigoriu i-a revenit suma de 2.583.280 lei. Pentru valorificarea sumei stabilite prin titlul de despăgubire, acesta a optat, potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005, pentru acţiuni la Fondul Proprietatea. Dosarul a avut ca obiect acordarea de despăgubiri pentru un teren de 0,41 ha, situat în municipiul Târgovişte.
Dosarul nr. 21277/FFCC a fost soluţionat de către C.C.S.D. la data de 17.06.2010, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 15.442.750 lei, pe numele domnului Grigoriu și al unei alte persoane. Din totalul despăgubirilor, domnului Grigoriu i-a revenit suma de 12.354.200 lei. Ca ţi în situaţia descrisă anterior, beneficiarul a optat să primească acţiuni la Fondul Proprietatea pentru suma acordată prin titlul emis de către C.C.S.D. Dosarul a avut ca obiect acordarea de despăgubiri pentru un teren de 2 ha, situat în municipiul Târgovişte.
Dosarul nr. 14623/FFCC a fost soluţionat de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la data de 27.02.2014, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 88.411.332 lei pe numele domnului Grigoriu. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit prin mai multe hotărâri judecătorești: Sentinţa Civilă nr. 4407/24.06.2011 a Curţii de Apel Bucureşti, Decizia Civilă nr. 1481/20.03.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Decizia Civilă nr. 852/07.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti. Măsurile reparatorii au fost acordate pentru un teren în suprafață de 9,4 ha, situat în oraşul Otopeni. Până în prezent, în baza Legii nr. 165/2013, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a emis pentru acest ultim dosar, în favoarea persoanei menţionate, trei titluri de plată în cuantum total de 53.046.799 lei. În anul în curs va fi emis titlul de plată pentru cea de-a patra tranşă. Potrivit actului normativ indicat mai sus, plata sumelor stabilite prin titlurile de despăgubire se efectuează în cinci tranșe anuale”, arată ANRP într-un răspuns acordat României Curate.
În 2008, Dan Constantin Grigoriu a cumpărat drepturile litigioase pentru 10 hectare de teren care acum aparţin aeroportului Otopeni.
Cine e generalul SRI (r) Dan Grigoriu
A făcut Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (actuala Academie de Informaţii a SRI). În 1992 a fost avansat avansat ca general printr-un decret al preşedintelui Ion Iliescu.
Grigoriu a fost anchetat în celebra afacere Jimbolia din anii “90. Între 1994 – 1995, în timpul embargoului, ar fi fost exportate în Iugoslavia, prin staţia CFR Jimbolia, peste 1.000 de vagoane-cisternă cu produse petroliere. În plus, prin falsificarea unor acte, nu ar fi fost plătite taxe de 800 de milioane de lei vechi. Printre persoanele anchetate pentru încălcarea embargoului cu fosta Iugoslavie a fost şi generalul SRI acum în rezervă, Dan Grigoriu.
„În cazul Jimbolia, zeci de mii de tone de petrol au fost transportate noaptea spre Iugoslavia , cu sprijinul poliţiei vamale, ministerului transporturilor, al jandarmeriei locale, sub supravegherea SRI. Alături de vagoane cu arme. În contul SRI s-au depistat intrări importante de bani în perioada 1994-1995, rezultate din încălcarea embargoului impus Iugoslaviei”, declara în anii 2000 fostul preşedinte al României Emil Consatntinescu. Vezi aici.
Dosarul Jimbolia, închis de procurorul Cerbu, care a avut şi dosarele ANRP
Dosarul Jimbolia a fost închis după anul 2000 de procurorul Viorel Cerbu de la Parchetul general. Ulterior, acesta s-a mutat la DNA, unde a fost, ca interimar, adjunct al lui Lucian Papici de la Secţia a I-a.
Interesant e că procurorul Cerbu a instrumentat primul dosar ANRP, cel deschis în 2011, pe vremea PDL, în urma căruia a fost arestat Remus Baciu, unul dintre vicepreşedinţii instituţiei. Şi mai interesant e că procurorul Cerbu s-a mărginit la anchetarea lui Remus Baciu, nu şi a celorlalţi beneficiari ai despăgubirilor ilegale acordate de ANRP. Abia după ce Kovesi a devenit şefa DNA, dosarele ANRP au fost luate la puricat. Într-unul dintre ele, a fost arestată şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica. La fel de interesant e că generalul SRI (r) Dan Grigoriu, al cărui dosar a fost închis de procurorul Cerbu, este beneficiar acum al unor despăgubiri de la ANRP.
Potrivit unor surse judiciare, preşedintele Traian Băsescu s-a opus numirii procurorului Cerbu în funcţia de adjunct al Secţiei a I-a din DNA. În septembrie 2013, procurorul general de atunci Tiberiu Niţu (impus de PSD) a încetat delegările şefilor secţiei I-a din DNA, Lucian Papici şi Mariana Alexandru şi i-a propus pe Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu. Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a protestat întrucât nu fusese consultată şi numirile au fost retrase. Procurorul Viorel Cerbu a plecat apoi la DIICOT, unde se ocupă acum de combaterea traficului de droguri.
Generalul, trimis în judecată şi în dosarul Bancorex II
În 1997, banca română de comerţ exterior, Bancorex, a acordat un credit de 1 milion de dolari unei companii în care era acţionar şi Dan Constantin Grigoriu. Potrivit presei, creditul ar fi fost dat fără respectarea legii, iar Grigoriu a fost acuzat de deturnare de fonduri. În final, dosarul s-a închis după prescrierea faptelor.
Dan Constantin Grigoriu ar fi înfiinţat, împreună cu generalul (r) Victor Marcu, firma DigiSign SA, specializată în tehnologii de securizare a informaţiilor şi furnizare de servicii de certificare şi „semnătură electronică“. Digi Sign a fost vândută apoi senatorului UDMR Verestoy Attila, fost secretar al Comsiei parlamentare pentru controlul SRI.
Intermediar al presupusei şpăgi primite de fostul lider PDL Vasile Blaga
La sfârşitul anului trecut, fostul lider PDL Vasile Blaga a fost trimis în judecată pentru o şpagă de 700.000 de euro. Printre intermediari ar fi fost şi generalul SRI (r) Dan Grigoriu. Vezi aici.
Profesor al generalului Coldea?
Potrivit unor informaţii de presă, generalul în rezervă Dan Grigoriu ar fi fost profesor la ANI şi l-ar fi avut ca student pe generalul Florian Coldea. Vezi aici şi aici.
Fiul generalului SRI în rezervă Dan Grigoriu se afişează în barurile de fiţe cu bolizi de sute de mii de euro şi cu ceasuri de zeci de mii de euro
Cine sunt ceilalţi foşti inculpaţi din dosarul Tracia Asesoft
Potrivit Pressone, un alt inculpat din dosarul Tracia Asesoft de la care Fiscul trebuie să recupereze bani, Dan Berendel, patronul fostei firme  Master Mind Consulting, a continuat afacerile cu petrol. În 2010, el a înfiinţat o fundaţie – The Berendel Foundation – care s-a asociat la mai multe evenimente cu Casa Regală a României. Berendel deţine acum firma Master Chem Oil. El a absolvit Academia de Muzică şi a fost instrumentist al Orchestrei Naţionale Radio.
Un alt inculpat, Romulus Gheorghe, pe atunci patron al firmei Giva Prodimpex, apare şi în celebrul dosar “Microsoft”. Prin firma sa, Gremsim Co, ar fi primit o şpagă mascată Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost vicepreşedinte al PDL şi fost primar în Piatra Neamţ.

Un alt inculpat, Ioan Gheorghe Lalu, a fost asociat în firma Antares Trading cu fostul ofițer SRI Dumitru Sauer. Acesta din urmă a fost arestat în 2006 într-o afacere de înşelăciune bancară, notează pressone.ro.
Autor: Alex COSTACHE
Sursa: ROMÂNIA CURATĂ

vineri, 26 mai 2017

vineri, 24 martie 2017

ANAF: CONTROALE ÎN DOMENIUL ON LINE


9 masuri noi ANAF. Controale in comertul online, liste cu firmele-fantoma si noua procedura de poprire conturi
Presedintele ANAF, Bogdan Stan, a facut recent mai multe precizari referitoare la masurile pe care ANAF doreste sa le ia in perioada urmatoare, avand ca obiectiv cresterea gradului de colectare a taxelor la bugetul de stat.
Totodata, multe dintre aceste masuri au ca scop si reducerea evaziunii fiscale, alaturi de cresterea conformarii voluntare. In plus, se vor derula noi actiuniu de control in domeniul comertului online, urmand sa fie identificati si acei contribuabili care tin evidente contabile fictive sau care inregistreaza in contabilitate facturi fictive.
Presedintele ANAF, Bogdan Stan, a declarat astfel, intr-un interviu pentru Mediafax, ca in ce priveste popririle pe contul celor care au datorii la Fisc, suma blocata nu va mai depasi restanta catre ANAF.
A fost adusa in discutie si Legea Preventiei despre care am scris pe larg AICI, amintind si care sunt neregulile iertate la prima abatere in cazul celor care folosesc case de marcat fiscale.
Iata care sunt masurile pe care le va lua ANAF pentru cresterea taxelor colectate, reducerea evaziunii si cresterea gradului de conformare voluntara:
1. Se vor inmulti controalele care vizeaza comertul online (site-uri, pagini web de vanzare etc.)
“Avem in vedere cateva masuri urgente pentru cresterea gradului de colectare si imbunatatirea relatiei dintre administratie si contribuabil, fie ca vorbim despre persoane fizice sau juridice. Asa cum bine stiti, l-am informat si pe prim-ministrul Sorin Grindeanu, ca pana pe 15 aprilie 2017, trebuie sa ne concentram asupra actiunilor de control in domeniul comertului online, un domeniu sensibil in care evaziunea a ajuns la un nivel ingrijorator.”, a declarat acesta, citat de Mediafax.
2. Se intensifica inspectiile pentru a identifica acei contribuabili care inregistreaza in contabilitate facturi fictive:
“Intentionam sa intensificam inspectiile pentru a-i identifica pe contribuabilii care inregistreaza in contabilitate facturi aferente unor operatiuni fictive.”
3. Sumele blocate de ANAF in conturile cu restante nu vor mai depasi datoria catre ANAF:
“Trebuie sa flexibilizam modalitatile de poprire a conturilor in cazul contribuabililor care sunt executati silit. Este foarte important, in aceste cazuri, ca suma blocata sa nu depaseasca datoria catre ANAF.”
4. Contribuabilii vor fi informati mai mult pentru a completa la timp si corect declaratiile:
“Cred ca este necesara o mai mare deschidere catre contribuabili. Am solicitat o consiliere mai eficienta a acestora pentru plata la timp a taxelor si completarea corecta a declaratiilor fiscale.”
5. Vor fi esalonate datoriile, sub indrumarea functionarilor publici ANAF, anuland astfel penalitatile de intarziere:
“In cazul in care nu-si pot plati la timp taxele, vor fi indrumati catre o esalonare a platii si a obligatiilor fiscale. Este o facilitate acordata de Fisc, care permite anularea penalitatilor de intarziere.”
6. Arie extinsa pentru persoanele juridice si se va aplica un plan de conformare prin Legea Preventiei:
“De asemenea, Spatiul Privat Virtual va fi extins si pentru persoanele juridice.
Aceasta este si ideea Legii Preventiei. Dupa cum stiti, scopul acestei legi va fi prevenirea aplicarii automate a sanctiunilor pentru faptele care constituie contraventii, prin intocmirea unui plan de conformare, astfel incat sa fie acordat contribuabilului un termen in care va avea posibilitatea sa corecteze neregulile constatate si sa se conformeze dispozitiilor legale”.
7. Vor fi facute periodic publice liste oficiale cu firme fantoma.
“Vor fi publicate periodic ilste cu firmele-fantoma. De altfel, aceasta este una dintre cerintele Comisiei Europene. Pe de alta parte, cred ca e important sa publicam periodic liste cu firmele de tip fantoma, in urma unei investigari minutioase a comportamentului lor”, a precizat presedintele ANAF, pentru Mediafax.
8. Se vor imbunatati masurile privind analizele de risc aferente rambursarii TVA:
“De asemenea, este nevoie urgent sa imbunatatim procedura actuala de analiza de risc utilizata in rambursarea TVA astfel incat sa fie utilizata mai eficient capacitatea de inspectie fiscala a ANAF.”
9. Masuri mai aspre la vama pentru reducerea traficului ilicit de tigarete:
“O alta prioritate este aceea a reducerii traficului ilicit de tigarete. in acest scop, am dispus reoperationalizarea echipelor mobile si a scanner-elor de frontiera.”

                                                                                           de Ionut Udriste

marți, 31 ianuarie 2017

Inspectorii ANAF caută taxele pentru meditații ale lui Klaus Iohannis

Deputatul ALDE, Varujan Vosganian, a cerut ca finanțele președintelui Klaus Iohannis să fie verificate. Concret, el a cerut să fie verificat dacă președintele Klaus Iohannis a plătit taxe pentru meditațiile pe care le-a acordat ca profesor de fizică. Președinte a declarat, în campania pentru Cotroceni, că are șase case din meditații.
În urma solicitării lui Varujan Vosganian, o echipă ANAF s-a deplasat la Sibiu, pentru a verifica situaţia taxelor plătite de contribuabilii Klaus Werner Iohannis şi Carmen Iohannis pentru meditaţiile acordate elevilor.
Capital.ro scrie că în urma controlului ”efectuat la Direcţia Fiscală a Muncipiului Sibiu în fişele fiscale ale lui Klaus Werner Iohannis şi doamnei Carmen Iohannis nu indică pentru perioada 1990-2017 nici o taxă achitată de aceştia pentru un asemenea venit”. Informațiile nu sunt oficiale, însă.
                                                                                 NapocaNews

miercuri, 19 octombrie 2016

ANAF vă face adresă de email. Ce veți primi acolo !

Şeful Fiscului, Dragoş Doroş, a spus că ANAF va lansa un milion de conturi de e-mail pentru contribuabili, unde aceştia să-şi acceseze corespondenţa cu Fiscul, scrie economica.net.
"Din partea ANAF trebuie îmbunătățită procedura de comunicare. Lucrăm din greu să vedem, într-o lună-două, maximum trei să emitem până într-un milion de conturi de e-mail care să se activeze cu semnătura electronică și aia să fie o căsuță poștală oficială electronică. Nu o să stăm să vorbim pe căsuța de email, ci într-o primă fază va fi un loc unde vom emite toate documentele de comunicare", a spus Doroș, citat de Agerpres.
Cel mai probabil, căsuţele de mail vor fi de genul popescu@anaf.ro, .spun surse din instituţie Aceasta ar fi soluţia găsită de Fisc pentru a trimite înştiinţările către contribuabili pe mail. Au ales soluţia asta şi nu cea clasică, în care putea trimite corespondenţa pe un mail personal, din mai multe motive. Sursa Antena 3

joi, 19 mai 2016

Lista COMPLETĂ a VIP-urilor din Baia Mare de pe lista datornicilor publicată de ANAF!

ANAF a publicat, la inceputul acestei saptamani, lista cu cei peste 187.000 de contribuabili persoane fizice, care aveau restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei (la data de 31 martie 2016).
Pe aceasta lista avem si numeroase persoane publice cunoscute din municipiul Baia Mare, atat din mediul politic, artistic, sportiv sau al afacerilor. Cititi mai jos singura LISTA COMPLETA a vedetelor locale care au DATORII la stat si care apar pe ceea ce presa nationala numeste: „LISTA RUSINII”!!!
Cel mai mare datornic catre bugetul statului din Baia Mare este Chira Liviu, omul de afaceri baimarean cunoscut din cauza apariţiei, alături de Cristian Anghel, in Dosarul „Horea 46A” în care edilul a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare! Acesta datoreaza bugetului de stat peste 4,6 milioane de lei iar catre Fondul National al Asigurarilor sociale de Sanatate peste 1,5 milioane de lei.
Ramanem in zona afacerilor si ii gasim pe „lista rusinii” pe baimarenii Majoros Csaba (patronul televiziunii baimarene TL+), Angela Tiboc (administratorul cunoscutei retele de magazine de telefoane mobile si accesorii Quick Mobile), Druta Sorin (patronul SPA-ului DRURELAX), Mircea Rusu (patronul hotelului-restaurant Casa Rusu).
Desi e oarecum dificil sa il incadram pe celebrul „tepar” din Baia Mare ERLI ZSOLT CSABA la „Oameni de afaceri”, totusi, e de mentionat ca acesta are catre bugetul de stat o datorie de 3.000 de lei.
Daca trecem in zona politicului avem „marfa” suficienta de la toate partidele si aliantele politice, polticieni cu state vechi in Maramures sau altii, mai noi, dar care au pretentii la functii in administratia publica din Baia Mare. Astfel, ii gasim aici pe: senatorii Liviu Titus Pasca (PNL) si Ciprian Mihai Rogojan (fost PDL, fost PMP, fost UNPR, actualmente „independent”). „Cici de la Sistem” datoreaza bugetului de stat peste 23.000 de lei (230 de milioane lei vechi).
Nu departe, pe „lista rusinii” este si actualui presedinte al Consiliului Judetean Maramures, avocatul Zamfir Ciceu, cu o datorie de aproape 23.000 de lei. Avem pe lista si un „fost”: Danut Marinca, fost presedinte al CJ Maramures. „Doctorul” Marinca datoreaza Statului putin peste 2.000 de lei. Din zona administrativa judeteana ii mai gasim printre datornicii scosi la lumina de ANAF pe: consilierul judetean Mihai Felician Cernestean de la PNL (aprox. 2.700 de lei), pe fostul consilier judetean din partea PPDD, Pamfil Cristea.
Din zona administratiei locale baimarene gasim, pe „lista rusinii” datornicilor publicata de catre ANAF, pe consilierii locali Mihai Moroz (fost PC, actualmente trecut la Coalitia pentru Baia Mare), care are o datorie catre institutiile statului de peste 200.000 de lei (peste 2 miliarde de lei vechi), pe consilierul local Ciprian Cozoplean (PSD), dar si un fost presedinte de partid, pe doctorul Ioan Blajan, ex-presedinte al PSD Baia Mare si patron al cunoscutei Policlinici „Sfanta Maria”.
De asemenea, cu datorii catre buget este si directoarea Centrului Judetean de Informare, Consiliere si Formare Profesionala „Pentru Voi” din cadrul CJ Maramures, Jakab Pusa. Dintre candidatii la alegerile locale din iunie 2016, pe lista datornicilor ANAF il gasim pe Giurgiu Adrian, candidat pe listele Partidului Maramuresenilor. Pe „lista rusinii” o mai gasim pe fosta sotie a candidatului la primaria Baia Mare, Cristian Niculescu Tagarlas; pe fiul fostului consilier judetean PDL Constantin Bolos; pe fiul candidatului Coalitiei pentru Baia Mare, Deac Vasile, totodata patron al cunoscutelor restaurante Athos-Parc, Butoiasul cu Bere si Scotish Pub si al clubului Athos. Tot din „zona Coalitiei pentru Baia Mare” pe lista datornicilor il gasim si pe Traian Velea, tatal consilierului personal al primarului Baii Mari, tanarul Flaviu Velea – candidat si el pe lista Coalitiei la Consiliul Local Baia Mare.
Ajunsi la datornicii din SPORTUL baimarean ii gasim pe lista publicata luni de ANAF pe: fostii jucatori de la MINAUR, Martinez Chavez Patricio (peste 4.000 de lei datorie) si Stegavik Steffen (peste 4.000 de lei), dar si pe presedintele clubului, fostul jucator al Minaurului, Vasile Viman. Daca tot suntem in zona handbalului, pe „lista rusinii” se afla si unul dintre cei mai vocali (cel putin in mediul online) suporteri ai clubului Minaur, baimareanul Hekman Rafael Alexandru, cu o datorie de aproximativ 3.000 de lei catre bugetul statului.
Nici fotbalistii nu au scapat de ochiul ager ala inspectorilor ANAF. Ii gasim la datornici pe fotbalistul celor de la CFR Cluj Napoca, baimareanul Cristi Bud, dar si pe celebrul arbitru FIFA din Baia Mare: Cristian BALAJ (a carui datorie este de aproximativ 5.000 de lei). Ramanem in fotbal si il amintim aici si pe fostul jucator al Echipei de Aur al FC Baia Mare din generatia Mateianu, Alexandru Koller cu o datorie de peste 700.000 de lei (peste 7 miliarde lei vechi).
Ajunsi in zona VIP a listei rusinoase de datornici ii gasim pe canteretul Paul Panait; pe fosta sefa a turismului judetean Livia Sima; pe Francesco Stasolla, directorul Italsofa; DJ-ul baimarean Vlad Olteanu (fiul secretarului judetean si coordonator al campaniei PER si a lui Cristian Anghel la Consiliul Local Baia Mare, Sorin Olteanu) dar si DJ-ul Treitl Hammond Rolland.
Nici reprezentantii mass-media nu au scapat de datoriile catre bugetul de stat. Am punctat mai sus deja, ca patronul televiziunii TL+, Majoros Csaba, este in topul datornicilor la stat, dar ii mai avem pe Corin Chereches (patronul cotidianului „Glasul Maramuresului” si consilier judetean UNPR), pe jurnalistii Catalin Vischi si Ciprian Dragos, dar si pe corespondentul Kanal D in Maramures, Chiuzbaian Lucian.



miercuri, 4 mai 2016

Marii restanţieri la ANAF. Liste

Primele liste cu 2.672 contribuabili mari şi mijlocii care au restanţe fiscale au fost publicate marţi de ANAF, în timp ce numele debitorilor mici, contribuabili, instituţii publice, persoanele fizice cu restanţe mai mari de 1.500 lei vor fi făcute publice zilele următoare.
Din totalul numelor publicate marţi, 186 sunt mari contribuabili, cu restanţe mai mari de 100.000 lei, care înregistrează obligaţii fiscale totale de 2,6 miliarde de lei. Din datoria totală, 1,92 miliarde de lei sunt obligaţii de plată principale şi 684 milioane de lei obligaţii accesorii. Din total, 417 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate.

joi, 25 februarie 2016

Cum aflaţi dacă aveţi sau nu datorii la stat

Relaţia românilor cu Fiscul este întotdeauna complicată. Experienţa demonstrează că, dacă unele decizii de impunere ale ANAF se mai rătăcesc pe drum, cele de executare a datoriilor ajung întotdeauna la cel care trebuie să plătească. Domnul Ştefănescu, personajul Digi24, ştie cum poate afla din timp un contribuabil dacă are sau nu datorii la stat.
Dl. Ioan  Ştefănescu a descoperit că are o datorie la Fisc de 1.500 de lei.
Suma este pentru plata unei rămăşiţe de impozit din 2012, dar dl Ştefănescu nu a primit nicio înşiinţare şi nici motiv de îngrijorare nu avea.
În anii trecuţi, şi-a depus la timp toate declaraţiile fiscale. Cu toate acestea, după patru ani, poştaşul i-a adus un plic de la Fisc.
Sunt trei metode prin care contribuabilul poate afla ce datorii are:
  • Un drum la administraţia fiscală de care aparţine. Acolo, pe baza CNP şi a adresei, funcţionarul îi spune ce are de plătit.
  • Varianta doi: cont la ANAF, în spaţiu virtual. Are nevoie de numărul de înregistrare a unei declaraţii de venit mai veche. Există însă şi un incovenient. Va trebui să intre periodic în cont. Se consideră că Fiscul te-a anunţat deja despre sumele datorate. Penalităţile şi dobânzile se calculează din a 60-a zi.
  • Telefonul la secţia financiară este cea de a treia metodă. Dl Ştefănescu vorbeşte cu inspectorul fiscal repartizat, care îl anunţa apoi prin email sau poştă ce datorii are.
ANAF poate comunica deciziile de impunere, somațiile sau notificările prin trei modalități: scrisoare recomandată cu confirmare de primire, electronic, dar numai la cererea contribuabilului, şi anunţ la mica publicitate. Sursa  Digi24

vineri, 31 iulie 2015

ANAF a deblocat conturile TVR dupa ce televiziunea a platit datoria scadenta catre bugetul de stat

Agentia Nationala de Administrare Fiscala a ridicat joi poprirea de pe conturile Televiziunii Romane, in urma achitarii de catre TVR a datoriei scadente catre bugetul de stat, informeaza televiziunea publica intr-un comunicat de presa.
Poprirea stabilita de ANAF a fost de 10,3 milioane de lei. Suma integrala a fost platita, dovada platii fiind remisa catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala — Biroul de Executare Silita, in vederea deblocarii conturilor operationale.
ANAF a blocat, pe 20 iulie, conturile operationale ale TVR din cauza datoriilor catre bugetul de stat. In prezent, datoria fiscala totala se ridica la aproximativ 457 milioane de lei.
Consiliul de Administratie al TVR a luat mai multe masuri in vederea limitarii cheltuielilor si achitarii datoriei catre bugetul de stat. Astfel, CA al TVR a decis in sedintele din 21, respectiv 28 iulie: inchiderea, de la 1 august, a postului TVR News, comasarea Directiei Stiri cu Departamentul Emisiuni si Stiri Sportive, in vederea diminuarii posturilor de conducere, reducerea deplasarilor si a altor activitati generatoare de costuri, dar si reducerea temporara a activitatii pentru perioada 1 august — 31 decembrie 2015 si initierea consultarilor cu sindicatele cu privire la restructurarea si reducerea de personal.
Printre masurile luate de CA al TVR se mai afla diminuarea, pana la 70 — 75% a sumei aferente contractelor de prestari servicii, de munca pe perioada determinata si celor privind cumulul de salarii cu pensii, reducerea cu 20% in medie lunara a drepturilor de autor si a drepturilor conexe, neangajarea productiei unor emisiuni generatoare de costuri mari, reducerea cheltuielilor curente, atragerea de finantari si participari in servicii pentru derularea unor proiecte editoriale si renegocierea unor contracte comerciale.
Conducerea TVR vizeaza in continuare initierea unor demersuri in masura sa duca la reducerea cheltuielilor, restabilirea echilibrului financiar si la plata datoriilor acumulate, se mai arata in comunicat. Argepres


                                                                         C.L.