Ce averi dețin judecătorii CCR. Magistratul cu apartament în Spania, 100.000 de euro din salarii și 110.000 de euro din pensii. Tăieri și egalitate doar la săraci

 

                 Tăieri, reduceri, egalitate doar la săraci!

Specialii trăiesc bine în România lui Bolojan. Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR), instituția care a decis să amâne, pentru a patra oară, să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților, au averi consistente, reflectate în declarațiile de avere depuse în 2024 (și, în cazul unuia dintre judecători, în 2025). De la apartamente în străinătate și depozite bancare de sute de mii de euro, până la venituri anuale ce depășesc 200.000 de euro din salarii și pensii, situațiile financiare ale unora dintre judecătorii CCR scot în evidență discrepanțe enorme față de nivelul de trai al românilor obișnuiți, scrie Ziare.com.

Gheorghe Stan, propus de PSD

Judecătorul CCR Gheorghe Stan, numit de Parlament la propunerea grupurilor parlamentare ale PSD, deține un apartament de 137 de metri pătrați în Spania, potrivit ultimei declarații de avere. Acesta mai are două autoturisme Audi A6, fabricate în 2008 și 2016, precum și un depozit bancar de 76.989 de lei.

În documente apare și un dar de nuntă în valoare de 90.000 de euro. La capitolul venituri, în declarația din 2024 vedem că Gheorghe Stan a încasat aproximativ 107.000 de euro din salarii, respectiv 473.540 de lei de la CCR, 59.283 de lei compensație pentru concediu de odihnă neefectuat și 6.533 de lei diferențe salariale.

În același an, a primit aproximativ 110.000 de euro din pensii, incluzând 287.572 de lei pensie de serviciu și 67.060 de lei diferențe restante. Soția sa, judecător, a avut venituri de aproximativ 35.000 de euro.

Mihaela Ciochină, judecător din 2022

Potrivit declarației de avere din 2024, Mihaela Ciochină (numită judecător de președintele României) nu deține terenuri, locuințe sau bunuri de lux.

La venituri, aceasta a declarat că în 2023 a încasat circa 82.000 de euro din indemnizația de judecător CCR și aproximativ 119.000 de euro din pensie.

Bogdan Licu, numit judecător de Camera Deputaților (în 2022), pentru un mandat de 9 ani

Bogdan Licu (propus de PSD) se remarcă printr-un portofoliu imobiliar amplu: un teren de 2.370 mp în Ilfov, un teren agricol de 538 mp în Călărași, o casă de locuit în Ilfov și trei apartamente în Constanța și București.

 Acesta deține două autoturisme – Toyota Land Cruiser (2021) și Lexus NX (2023) – precum și arme de vânătoare și ceasuri în valoare de 22.000 de euro.

În 2023, Licu a vândut un apartament pentru 274.000 de euro. Totodată, are 10 conturi bancare, cu economii de aproximativ 35.000 de euro, 2.700 de franci elvețieni și un depozit de 390.000 de euro.

Veniturile sale, potrivit actului avuției din 2024, s-au ridicat la aproximativ 166.000 de euro din salarii și pensii, în timp ce soția a avut venituri de circa 36.000 de euro.

Iuliana Scântei, judecător al CCR din 2022

Iuliana Scântei (numită judecător de Senatul României – PNL) deține două terenuri intravilane în București, cu o suprafață totală de 44 mp, și patru apartamente – trei în București și unul în Iași.

La capitolul bunuri de lux, judecătoarea CCR a declarat ceasuri, bijuterii și tablouri în valoare de 180.000 de euro.

Aceasta are 13 conturi bancare, cu aproximativ 27.000 de euro în conturi curente și 45.000 de euro în fonduri de investiții sau pensii private.

Aceasta figurează cu credite de 270.000 de franci elvețieni (scadente în 2033) și 150.000 de euro (scadente în 2039).

Veniturile sale declarate în 2024 au fost de aproximativ 82.000 de euro din indemnizația CCR și 94.000 de euro din rambursarea parțială a împrumuturilor acordate.

Simina Tănăsescu – din iulie 2025, aleasă președinta Curții Constituționale a României

Simina Tănăsescu (numită judecător de fostul președinte al României Klaus Iohannis) are un teren agricol de 850 mp în Dâmbovița și trei apartamente – două în București și unul în Galați. A declarat bijuterii în valoare de 7.000 de euro.

În bancă, judecătoarea CCR are șapte conturi, cu economii totale de peste 130.000 de euro. În 2023, a încasat aproximativ 110.000 de euro din salarii (CCR și Universitatea din București), circa 1.000 de euro din drepturi de autor și aproximativ 500 de euro din dobânzi.

Cristian Deliorga, numit judecător de Senatul României în 2019

Cristian Deliorga (recomandat de PSD) a declarat un teren agricol de 4,4 hectare și două apartamente în Constanța, de 140 mp și 70 mp. Acesta mai deține un Mercedes ML fabricat în 2010.

În conturile sale bancare se regăsesc aproximativ 227.000 de euro. În anul 2023, Deliorga a încasat aproximativ 265.000 de euro din salarii, restanțe salariale și pensie.

Csaba Asztalos, la Curte din 2025

Csaba Asztalos (din partea UDMR) deține un teren intravilan de 533 mp în Ilfov, un apartament în Maramureș și bijuterii, tablouri și icoane evaluate la 6.000 de euro.

Potrivit declarației de avere completate în iunie 2025, acesta a încasat venituri de la mai multe instituții publice, totalizând peste 140.000 de lei, cum ar fi: 116808 RON de la Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, 4556 RON de la Universitatea București, 7100 RON de la SNSPA, 6000 lei de la ANIVM, București, 7662 de la Institutul Național al Magistraturii. Soția sa a obținut 154.084 de lei din drepturi salariale de la AMEPIP.

Mihai Busuioc, de anul trecut, la CCR

Judecătorul Mihai Busuioc (numit de PSD) are un teren intravilan de 1.688 mp în Ilfov, un apartament în București și un autoturism BMW.

În declarația de avere din iunie 2024, acesta a menționat venituri de 339.331 de lei de la Curtea de Conturi, instituție pe care a condus-o anterior.

Dacian Cosmin Dragoș, judecător din 2025

Dacian Cosmin Dragoș (din partea Administrației Prezidențiale condusă de Nicușor Dan) nu are publicată declarația de avere, fiind numit judecător CCR după decizia de a nu mai fi obligatorie această procedură.

Curtea Constituțională a decis anul trecut că două articole din legea privind publicarea declarațiilor de avere sunt neconstituționale. În consecință, aceste documente nu mai sunt publice (se trimit doar la ANI) și nu mai includ detalii despre averile soților și copiilor. Declarațiile citate au fost depuse în anul 2024, înainte de aplicarea acestei hotărâri.

(Acest text a fost copiat de pe Ziare.com)

Cornel Nistorescu: Tăieri, reduceri și economii

 

Acum se dau cu capul de pereți. Mai ieri jucau țonțoroiul pe bani și boncăluiau promisiuni. Dacă n-ar fi fost amenințrea cu pierderea fondurilor europene ar fi mers mai departe în același stil.

Statul nostru risipitor, dezlînat, șmecherit de cei care ne conduc într-un fel de funcționare browniană, a fost luat la refec de la Bruxelles. I s-a transmis un soi de trezire obligatorie. Pe lîngă multe măsuri discutabile generate de Comisia Europenă, impunerea acestora care sunt pe cale de a fi adoptate trebuie trecută la foloase importante. Fără presiunile de la Bruxelles, statul nostru băltit și tulbure s-ar fi întins și-n țările vecine.

Am fi ajuns de minunea minunilor!

Reducerile pomenite și schițate în ultima vreme vin de la frica de o reacție populară și de la riscurile unei prăbușiri electorale. Pe lîngă cheltuielile prostești, o pierdere de fonduri europene ar putea duce la revolte și la prăbușiri politice. Sub presiunea birocrației europene și a spaimei de o incapacitate de plată, craii social-democrați și liberali, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au hotărît să încerce ceva și să se poarte ca niște economiști îngrijorați. Adică s-o dregă cu orice preț.

-Cum, cît și cînd?

De săptămîni bune cei doi și sfetncii lor se strofoacă să găsească soluția. De unde mai tăiem? De unde putem economisi? De cine mai scăpăm?

Din păcate, reducerile de cheltuieli sunt tipice pentru comportamentul omului sărac. Adică sărac în materie de venituri dar și de gîndire. Adică sărac cu duhul. Un om deștept își drămuiește cheltuielile în funcție de venituri și cînd vede că se apropie de strîmtoare nu așteaptă să se sufoce. Se munceșt să cîștige mai mult. Caută idei, soluții și își face planuri pentru surse noi de venituri.

Ai noștri lideri (la Buzău învață!), amîndoi zero la economie și finanțe, nu știu decît să taie, să reducă și să instaureze politica economiilor care să nu înceapă neaparat cu dînșii. Mersul cu metroul și cu economy class al lui Ciolacu nu este decît un praf în ochi care ne arată mai degrabă caracterul personajului, decît strategia sa economico-finaciară.

Şi pentru că liberalii cu împrumuturile lui Ludovik Orban, Vasilikă Cîțu și Nicolae Ciukă au cocoșat țara și au contrasemnat un penibil PNRR de care nu se alege mare brînză, vă ivit să citiți sinteza planului de salvare a bugetului național în accepțiunea generalului în rezervă președinte al PNL:

”Am convenit, astăzi, în Coaliție, o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri. Astfel, ne dorim să asigurăm o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar și să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaționale.

Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri.

Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, am considerat obligatoriu ca, înainte de orice discuție despre veniturile la buget și eforturi cerute mediului de afaceri sau populației, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului și despre viziunea creșterii economice a României pe termen mediu și lung. În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României.

Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar am agreat asupra câtorva zeci de măsuri, dintre care am să menționez câteva:

Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);

Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.

Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.

În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.

Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.

Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.

Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.

Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.

Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.

Cred cu tărie, în continuare, că trebuie să fim foarte atenți la utilizarea eficientă a investițiilor majore care au intrat și vor intra în România și la atragerea fondurilor din PNRR. De asemenea, este necesar ca, împreună cu specialiștii noștri, să creăm un grup de lucru permanent, care să gândească o proiecție multianuală, care să dea un ”boost” economiei României”.

În prima jumătate a secolului trecut căprar Nicolae Ciucă ar fi fost un fel de Moș Teacă promovat din Hagi Tudose hotărît să scurteze coada pisicii.

Și ar fi plecat cu ea la instrucție ca să îi țină de cald la defilare.

 

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: cotidianul.ro