Trădători de țară? „La primăvară, vom importa semințe de 25-30 mil. €. Le puteam face noi!”

 Dacă nu este trădare, trebuie să fie prostie. Câteva declarații ale cercetătorului buzoian îi vor pune – măcar puțin – pe gânduri pe cei care le vor citi.

„Există, probabil, un interes ca România să fie slabă la acest capitol. În fiecare primăvară, cultivatorii români cumpără din străinătate doar pentru sere și solarii semințe de 25-30 milioane de euro. Iar tendința e în creștere. Suntem tributari importurilor, deși am putea să le dăm agricultorilor semințe românești”, spune Costel Vânătoru.

Semințele de ceapă sau varză de Buzău au ajuns să fie înregistrate în SUA sau China!

„Când mergem cu mașina pe marginea drumului vedem plăcuțe ale firmelor din afară care își etalează genetica lor. Nu mai sunt plăcuțe cu soiuri românești. România a devenit un poligon de testare a soiurilor, hibrizilor, a tehnologiilor, toate aduse de afară. Putem face și noi, cercetarea românească ceva, avem resurse genetice valoroase. Dar n-o putem face decât printr-o Bancă de Gene acreditată internațional”, adăuga Vânătoru.

Cercetătorul român atrăgea atenția în 2019 că România pierde enorm cu fiecare zi care trece, iar întârzirea/abandonarea înființării Băncii de Gene de la Buzău e o mare eroare.

„Și șase bănci de gene dacă am avea în România ar fi puține. Am fi bogați, am arăta în lume că suntem puternici, am avea hrana viitorului pusă la adăpost”, spunea Vânătoru în Parlament.

„Celebra ceapă de Buzău, înregistrată în SUA! Am luat 50 de semințe de la ei”

Alături de Galați, Dâmbovița și Argeș, Buzăul este unul din cele mai importante bazine legumicole din țară.

În 2019 Vânătoru a „mișcat” puțin opinia publică românească prezentând în Parlament un caz cât se poate de rușinos pentru România.

„Domnilor deputați, domnilor reprezentanți ai guvernului. Știți ce am în acest pliculeț? Sunt semințe ale celebrei cepe de Buzău. Dar știți ce scrie pe plic? New York, SUA, Cornell University. Aflați, domnilor, că noi românii nu am fost în stare să înregistrăm ca brand românesc ceapa de Buzău. Au făcut-o însă alții. I-am rugat pe americani să-mi dea și mie câteva semințe originale. Mi-au dat 50 de semințe cu drept de utilizare. Vă dați seama ce umilință. Cum te simți ca român, nu zic ca cercetător, într-o astfel de situație?”, a spus Vânătoru.

Cercetătorul buzoian mai avea în mână plicuri cu alte semințe ale unor soiuri românești înregistrate în străinătate.

„Uitați aici dovleacul Danubiana. Și aici tomatele țigănești. Ambele înregistrate în Germania. Și aici varza de Buzău în China. Iar exemplele sunt multe. Patrimoniul genetic al plantelor din România e luat de alții. Noi nu avem nimic. Și nu e vina străinilor, bravo lor. Ci a noastră a românilor că nu avem grijă, nu suntem în țară”.

Continuarea nu a spus-o în fața asistenței, ci reporterului pe hol. „De ce România nu înființează o bancă de gene? Pentru că nu vor unii. Aceia care la ieșirea din țară au în geamantane plicuri cu semințele soiurilor românești. Dacă România și-ar face bancă de gene și le-ar înregistra pe toate, ce-ar mai vinde ei?”.

Seamănă, nu-i așa, cu unul din miile de cazuri de trădare națională. Din păcate, chiar dacă lucrurile par limpezi și au fost făcute publice, România nu va fi în stare să reacționeze.

Banca de gene din Buzău, instituție cu un singur angajat

Proiectul înființării Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale Buzău a rămas, însă, suspendat și în 2020

La mai bine de șase luni de la apariția ordonanței de înființare, instituția exista, teoretic, dar nu putea funcționa din lipsă de personal. Directorul unității, cercetătorul Costel Vânătoru, a cerut ministerului aprobarea angajării de personal, însă solicitarea i-a fost respinsă.

În septembrie 2019, fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, semna ordinul privind structura organizatorică a Băncii Naţionale de Gene pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale.

Organigrama noii unități din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rregionale (MADR) prevedea inițial 12 posturi pentru personal menit să asigure înființarea instituției.

Proiectul privind această bancă datează din 2017 şi constă în înfiinţarea la Buzău, cu o investiţie de aproximativ 6 milioane de euro, a unui centru în care să fie stocate toate soiurile de legume, plante medicinale şi aromatice, atât din ţară, cât şi din străinătate.

Obiectul principal de activitate îl reprezintă explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea, dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice şi va conserva în special patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău şi pe cuprinsul ţării, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale şi aromatice.

Specialișii Stațiunii de cercetare din Buzău au recuperat seminţele şi pot fi plantate din nou, însă au nevoie de condiţii speciale de creştere dar mai ales de această bancă de gene.

Conform proiectului, Banca de Gene va funcţiona sub coordonarea specialiştilor de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, ai cărei cercetători au deja rezultate deosebite şi în aclimatizarea unor specii de plante exotice, folosite în industria farmaceutică.

S-a ales Buzău pentru localizarea acestei bănci având în vedere tradiţia zonei, au spus inițiatorii proiectului. Este cel mai vechi bazin legumicol din ţară în care activează, din anul 1957, Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare Legumicolă Buzău şi totodată prima unitate de cercetare de profil din România.

Banca de Gene a fost înființată doar pe hârtie

La șase luni după adoptarea hotărârii privind înfiinţarea Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale Buzău, proiectul era suspendat.

Singurul funcționar al Băncii de resurse genetice, cercetătorul Costel Vânătoru, încearca în zadar să închege echipa care să pună unitatea în funcțiune.

„În contextul actual, când activitatea economică, atât a țării noastre, ct și a celortalte țări, este puternic afectată de efectele răspândirii infecțiilor generate de noul coronavirus, iar resursele sunt concentrate în special pe domenii ca sănătate, asigurări sociale, securitate națională, ocuparea posturilor vacante la nivelul instituțiilor publice este, în mare parte, amânată. Astfel, în prezent, solicitarea dumneavoastră de ocupare a unor posturi vacante nu poate fi aprobată”, se arată în răspunsul MADR primit de Costel Vânătoru.

Costel Vânătoru a fost îndepărtat din conducerea Băncii de Gene în noaptea de 12 spre 13 decembrie.

După schimbarea conducerii Ministerului Agriculturii, în decembrie 2019, cercetătorul Costel Vânătoru a fost îndepărtat de la conducerea Băncii de resurse genetice vegetale, unitate aflată în curs de organizare, şi înlocuit cu directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.

Lipsa unei strategii de dezvoltare a fost principalul motiv pentru aducerea lui Chesnoiu de la AFIR în conducerea Băncii de Gene din Buzău, instituţie care „la acest moment este un proiect nefuncţional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă şi mai ales fără să ţină cont că există deja o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcţională”.

„Având în vedere că, din luna septembrie 2019, de când a luat fiinţă Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău şi până în prezent nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău, aşa cum a fost prevăzut în articolul 5 din HG 690/2019, se aşteaptă de la noul director, Adrian Ionuţ Chesnoiu, să ducă la îndeplinire aceste prevederi”, scria în comunicatul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din decembrie 2019.

„Este un proiect pentru ţară, un proiect naţional, nu unul politic. Am fost demis. Dumnezeu le aranjează cum ştie el. Voi continua să fac cercetare”, declara Vânătoru după demitere.

La scurt timp, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dat de înţeles într-un interviu pentru Agro TV că activitatea de la Banca de gene din Buzău nu ar trebui să stea într-un singur om. De asemenea, el a încercat să acrediteze ideea că, dacă în România mai exista o instituţie similară la Suceava, ar fi suficient pentru întreaga agricultură naţională.

La un moment dat, ministrul Adrian Oros punea sub semnul întrebării chiar existenţa Băncii de gene de la Buzău. El considera că mai indicată ar fi reabilitarea Băncii de gene de la Suceava, care deja există. Ministrul Agriculturii a mai spus că nu are nimic împotriva cercetătorului în legumicultură, dar că înfiinţarea unei bănci de gene la Buzău nu este o chestiune în regulă.

La sfârșitul anului trecut, Costel Vânătoru a fost repus în funcţie în urma presiunilor făcute în spaţiul public.

De atunci, Vânătoru încearcă în zadar să pună instituția pe picioare. „Un proiect precum Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale de la Buzău nu ar costa mai mult de șapte milioane de euro”, spune coordonatorul proiectului. „Ar putea fi identic cu proiectul similar din Salonic, care cam atât a costat”.

Sursa: anonimus.ro

În România, patrioții sunt uciși, iar trădătorii de țară, onorați!

Spre marele ghinion al României, Herr Führer K.W.I. născutu-s-a, într-o zi de 13. În 2014, chiar înainte cu o lună de a fi uns „capo di tutti capi” în satul fără câini, Mutti Merkel l-a „crucificat” cu o ditamai „Eiserne Kreuz” (Crucea de Fier) pentru de-serviciile aduse României.

Se pare că, până la vârsta de 56 de ani, cunoștințele profesorașului de fizică din Hermannstadt – meditator multilateral dezvoltat cu „sechs Häuser” u.s.w. (șase case și multe altele) – nu i-au permis să afle că „rufele se spală în familie”, iar lenjeria intimă nu se expune în văzul lumii! Imediat după marea feisbookceală din 2014, robotul a jurat credință României, dar cred că a ținut degetele încrucișate la spate. Comportamentul şi acţiunile sale i-au demonstrat nu doar necinstea, ci și faptul că se află în slujba altora, nu a României, căreia trebuie să-i fie căpetenie. Ce-i drept, a avut și ceva performanțe: pe seama bugetului Țării, și-a mărit „renumerația după buget”, a „renovat” dotarea de la Vila Lac 3, a scuturat buzunarele românilor ca să „modernizeze” curtea reședinței din Cetatea lui Bucur, în plus, cheltuiește fără rezerve paralele „prostimii”, fie cu naveta săptămânală, fie cu deplasări zburătoare externe. În urma spectacolelor lamentabile, al căror protagonist a fost și este, România a ajuns „ciuca bătăilor” dinozaurilor de la Bruxelles și a presei mondiale. A ajuns obiect de umilință și scandal mediatic. Sine die, cetățenii ei, europeni „third hand” non-Schengen, sunt tratați în Occident mai rău decât migranții teroriști rebotezați „refugiați”.

Nu refugiați de război, ci năvălitorii unei culturi incompatibile cu cea europeană

Fără îndoială, printre migranți se află și oameni cu adevărat neajutorați, dar așa cum s-a demonstrat, majoritatea covârșitoare sunt bărbați tineri, cu statut radical deosebit de cel de „refugiați”. Rezultatele „ciocnirii civilizațiilor” au fost mai mult decât vizibile în Franța, Germania, Marea Britanie, Suedia… Poate că acestea își plătesc astfel vechile polițe ale perioadei coloniale, dar noi ce vină avem să plătim oalele sparte de alții? Mister Trump, a declarat că S.U.A. nu va accepta migranți, dar partenerul lor strategic europen, aflat sub dublă ocupație, militară și corporatistă, prin robotul „crucificat” de la Cotroceni vrea să ajungem și noi, românii, în „rândul lumii” vest-europene, adică în haosul programat al globalismului ocult. Readuc aminte că suma alocată de „Guvernul meu” condus de marioneta bruxelles-eză, Cioloș-Sörös, a fost mai mare decât salariul minim al unui cetățean român și decât pensia medie, acordată în țara noastră, căreia i se adaugă asistența medicală, cazarea, și alte facilități de care cetățenii României nu beneficiază decât cu „co-plată”. Pe de altă parte, „Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, este vorba despre 114.024 de cetățeni străini, care au primit drept de ședere în România în primul trimestru al lui 2017″[1]. În situația în care absolvenții instituțiilor de învățământ din România, neavând locuri de muncă în țară, pleacă slugi la străini, pe meleagurile noastre se aciuesc nu refugiați de război, cum suntem intoxicați cu vorbe tembele, ci năvălitorii unei culturi incompatibile cu cea europeană. Încet și discret, „pe șest”, robotul-șef din fruntea C.S.A.T. facilitează instalarea taberelor musulmane pe teritoriul României. Manifestările „de simpatie” similare cu cele de la Berlin, Paris, Bruxelles… constituie doar problemă de timp. Un scenariu umblă prin târg: se pune că pentru a da exemplu, „crucificatul” merkelian va evacua actualii chirași ai caselor sale din Sibiu, oferindu-le spre găzduire gratuită și pe termen nelimitat afro-asiaticilor nou veniți. Un exemplu de generozitate S.F., dar pentru că nimeni nu este perfect, a omis restituirea banilor însușiți ilegal!

Numai Mutti l-ar primi ca „refugiat” în Germania

Printre maxilarele crispate ale robotului de la Cotroceni se strecoară uneori, anevoie, scrâșnituri cu pretenții, ceea ce a făcut ca românii să regrete zilele în care „crucificatul” era supranumit „Marele Mut” și doar arunca paltoane pe capotele mașinilor pariziene. Recent, dus cu pluta modernă prin clădirile oficiale ale capitalei Uniunii Sovietice Europene, slugarnicul robot și-a îndreptat tirul acuzator spre „targetul” mult hulit numit Brexit, neomițând să se dea în stambă, bârfind (apropo de spălatul rufelor în familie) Guvernul României în fața Înaltei Porți a Turnului Babel. Și ca să-și facă loc mai în față, a gafat lamentabil, deplasând lateral drapelul Marii Britanii, care-i bara calea. Prompt, presa britanică a catalogat gafa ca fiind un „gest meschin”. După astfel de prestații, „Robotul de la Cotroceni” l-a surclasat pe fostul ministru de externe, Adrian Cioroianu, numit la acea vreme „Campionul gafelor”. Poate doar „inabilitățile” actualului Președinte al Franței ar putea egala pe cele ale actualului șef al coloniei de la Dunăre. Pe primul Președintele al României, Nicolae Ceaușescu, englezii și regina lor l-au plimbat, pe malurile Tamisei cu Caleașca Regală, în acordurile „Scots Dragoon Guards”, iar americanii l-au primit „regește”. De atuncii, multă apă a curs pe Dâmbovița. Am convingerea că pe K.W.I., doar Mutti Merkel l-ar primi ca migrant-refugiat. Dă, Doamne! Nu de alta, dar să scape el de români și de grija navetei.

„Acest pământ e prea frumos şi prea bogat […]. Vi-l vor lua!”

Aflat cu ani în urmă în vizită în România, omul politic Jean-Marie Le Pen a afirmat: „Îmi pare rău că trebuie să v-o spun, dar acest pământ e prea frumos şi prea bogat ca să-l puteţi păstra fără luptă. Vi-l vor lua!”. Ceva mai târziu, George Friedman de la Stratfor a afirmat: „statul român ar trebui să lupte pentru menținerea suveranității, pe fondul unui trend european de diminuare până la extinție a suveranității naționale. […] Este o iluzie optică impresia că U.E. sau N.A.T.O. vor avea grijă de România […] Trebuie să vă asumați problema suveranității și să o plătiți!”. Ambii au avut dreptate!

În România, patrioții sunt uciși, iar trădătorii de țară, onorați!

În secolul trecut, doi dintre cei mai mari patrioți pe care i-a avut România – fiecare, la timpul său – au fost Mareșalul Ion Antonescu și Președintele Nicolae Ceasușescu. La fel ca în anii de după Al Doilea Război Mondial, amândoi, la comanda „Marelui Frate de la Răsărit” și, cu acordul „Aliaților” occidentali, au fost asasinați de haita leprelor trădătoare mioritice și a alogenilor de genul lui Samuel Bruckner & Co. Deasupra românilor, alături de dezbinare, planează blesteme grele, iar cele ale uciderii propriilor conducători și vânzarea de țară fiind extrem de apăsătoare, conduc plutonul. Un alt mare blestem ar fi și acela că după sângerosul decembrie 1989, toți conducătorii statului – un criminal, un prostovan, un hoț și o marionetă – niciunul nu a fost/este român neaoș.

Prin comparație:
– Nu se știe la comanda cui, au fost aduse în țară și reînhumate cu onoruri de stat, la Mânăstirea Curtea de Argeș, resturile regelui-aventurier Carol al II-lea. Tot acolo s-a construit o „garsonieră” unde este așteptat și fi-suʼ, regele-trădător de la 23 august 1944. Poate că „pachetul” va conține și sinecurile parazitare ale așa-zisei „case regale” (una dintre ele) a republicii România….
– Pentru a-și respecta înaintașii, ungurii au adus resturile pământești ale lui Horthy, și le-au înhumat în țara noastră cu onoruri de stat. Nu i-a luat nimeni la rost! Astăzi.
– Ungaria a alocat fonduri substanțiale pentru a contracara Marea Unire a românilor de la 1918 și urmările Tratatului de la Trianon.
– Susținerea de către autoritățile statale ale României a apropiatului centenar al României Mari este insignifiantă, iar de re-unire cu românii din afara Țării nici nu putem visa.
– Monumentul ridicat după 1990 în Valea Piersicilor, la închisoarea Jilava, unde, la 1 iunie 1946, au fost măcelăriți, nu executați: Mareșalul Ion Antonescu, Profesorii universitari Mihai Antonescu și Gheorghe Alexianu, generalul Constantin (Pichi) Vasiliu, s-a „volatilizat”. Este greu de crezut că Gestapo-ul intern numit I.N.S.H.R.-E.W. și aflat sub protecția Guvernului României ar fi străin de fenomenul transformării monumentului de la Jilava din stare solidă în cea gazoasă. Oare, cât va mai rezista mormântul lui Nicolae Ceaușescu? În România, patrioții sunt uciși, iar trădătorii de țară, onorați și urcați pe tron!

—————————————-
[1]http://www.ziare.com/invazie-imigranti/romania/114-000-de-straini-au-primit-drept-de-sedere-in-romania-in-2017

Autor: Ion Măldărescu

Sursa: Art-Emis