Universitatea de Nord trebuie să se întoarcă acasă!

Reîmpărţirea administrativ – teritorială a României a iscat multe pasiuni şi orgolii de tip “patriotism local”. Foarte puţine sunt judeţele care nu emit pretenţii să deţină capitala de regiune. Dar asta aşa, ca să se afle în treabă, pentru că aproape nimic nu le recomandă pentru a obţine mult râvnitul trofeu. Este şi cazul Maramureşului, în varianta cu regiunea de nord-vest şi în competiţie cu Clujul.

Să luăm un singur exemplu: învăţământul superior. Ce capitală de regiune poate fi Baia Mare, când sediul central al Universităţii de Nord este la Cluj Napoca? Cu certitudine, decizia de a transforma “Nordul” într-un apendice ascunde multe interese, de care actuala conducere nu pare a fi străină. Socotim că nici autorităţile judeţene de la acea vreme nu şi-au făcut datoria suficient, din moment ce au acceptat cu atâta seninătate transferul decizional la Cluj Napoca. Adică cedezi suveranitatea Universităţii şi apoi revendici titlul de capitată de regiune. Interesant mod de a gestiona problemele judeţului. Când s-a decis (în unanimitate) fuziunea cu universitatea clujeană, s-au invocat chestiuni financiare. Dar în momentul de faţă, conducerea centrului are restanţe la plata unor drepturi ce revin profesorilor pentru efectuarea unor ore. Scuza conducerii? “Nu sunt bani.” Păi parcă tocmai pentru bani s-a făcut fuziunea! Sau nu? Mai degrabă nu. Autorităţile judeţene şi parlamentarii de Maramureş ar trebui să stea la aceeaşi masă împreună cu întreg Senatul Universităţii pentru a găsi cele mai bune măsuri pentru ca Universitatea de Nord să-şi recapete statutul pierdut. Nu ştiu dacă Baia Mare va deveni vreodată centru de regiune. Dar ştiu că, pentru a emite pretenţii, trebuie să ai realizări. Iar realizările înseamnă forţă economică, infrastructură, învăţământ superior de calitate, performanţe culturale, şamd.

                                                                                                          c.l.

DOMNULUI PROFESOR VIOREL ROGOZ , … CU DRAGOSTE

 Preocupările mele din ultima vreme legate de înfiinţarea muzeului satului codrenesc Oarţa de Sus m-au obligat şă mă iniţiez şi în etnologie, ştiinţă fără de care nu pot descifra “poveştile” pe care le reprezintă şi le prezintă fiecare obiect din colecţie. Nu poţi, de exemplu, să explici  simbolurile de pe minunatele ştergări codreneşti decât după un studiu, măcar sumar, al etnologiei. Or eu mi-am propus să pot prezenta vizitatorilor “povestea” tuturor obiectelor din muzeu, simpla lor vizualizare nefiind suficientă pentru a crea sentimente şi emoţii.

Demersul nu a fost prea dificil pentru că în întâmpinarea mea au venit oameni de suflet şi  initiati  în domeniu, dispuşi să mă ajute şi să mi se alăture. Între aceştia d-nele Malvina Madar Iederan şi Janeta Ciocan de la Muzeul Etnografic din Baia Mare, d-na Maria Georgeta Iuga. Preşedinta Academiei de Arte Tradiţionale a Maramureşului şi fiica domniei sale, dr. Anamaria Iuga,  de la Muzeul Ţăranului Român, doamna prof. univ.dr. Delia Suiogan și dl.prof. univ.dr. Viorel Rogoz de la Universitatea de Nord din Baia Mare.

            Viorel Rogoz mi-a fost coleg de liceu la Cehu Silvaniei, prin anii ’60,  domnia sa având originea în  satul Giurtelecul Hododului, aproape de “capitala” raionului de pe atunci, în Ţara Codrului. N-am apucat ca elev să-l cunosc, am auzit doar că a absolvit Filologia şi că studiază folclorul zonei. Am dorit însă mereu să-l cunosc şi prilejul a apărut recent. Ne-am întâlnit de 3 ori şi am comunicat telefonic sau pe internet.

            Încă de la prima îmtâlnire m-a impresionat foarte puternic. Venise la Oarţa de Sus să viziteze muzeul satului. Auzise de el şi nu s-a putut abţine să nu-l viziteze, mai ales că toată viaţa şi-a dorit un muzeu al Ţării Codrului, desigur într-o viziune mult mai amplă şi la standarde europene. Ca vizitator  părea că era acasă, că mai fusese aici, iar “poveştile” exponatelor au curs una după alta. S-a hotărât pe loc să mi se alăture, determinat probabil şi de experienţele anterioare. Duminica trecută ne-am întâlnit din nou la Cehu Silvaniei, îmi adusese o parte a colecţiei revistei Acolada şi am reluat discuţiile pe marginea proiectelor legate de Codru. Mi-am exprimat dorinţa de a lua parte măcar la unul din cursurile domniei sale. Surprinzător, m-a invitat chiar pentru data de marţi, 16 octombrie 2012. Ceea ce am trait în cele două ore la cursul de etnologie al prof.Viorel Rogoz a fost impulsul de a scrie acest material. Aşa cum spun codrenii “trebe şi zâc”, nu mă pot abţine “şi nu zâc”.

            Mi-am invitat şi prieteni, pe scriitorul ing.Milian Oros, fost colonel-electronist într-o unitate de elită a armatei, pe Traian Oros şi pe prof. Victor Becheanu de la Cehu Silvaniei, pe

 preotul Radu Botiş şi pe fiica sa Andreea de la Ulmeni, pe scriitorul Ioan Meteş Morar din Baia Mare. Regret că n-am invitat mai mulţi. Cu toţii ne-am trezit pentru două ore studenti, colegi cu  cei din anul I ai secţiei de Etnologie de la Facultatea de Litere.

            Domnul profesor şi-a ţinut cursul de iniţiere în Etnologie, un curs fascinant. A fost şi etnologie şi literatură  şi istorie şi semantică şi politică și antropologie, şi multe alte domenii.  Am călătorit  în timp şi spaţiu. Au fost opriri şi-n antichitate şi-n evul mediu şi în  Troia şi în America Precolumbiană. Au fost recitări din Iliada,dar şi din Ţiganiada, poezii populare superbe. Am fost initiat  chiar în etnobotanică, etnolingvistică, etnoistorie, etnoiatrie, etnologie juridică, psihanaliza miturilor, istoria religiilor, știința tipologiilor și arhetipurilor.  Expunere frumoasă, cursivă. Suflet mare. Linişte totală, concentrare totală. Şi latină şi franceză şi maghiară. Enciclopedii, cărţi, dicţionare. Cuvinte,propoziţii,fraze. Declinări, conjugări, analize gramaticale morfologice şi sintactice. Sute şi sute de informaţii. S-a relevat eruditul, docentul. Mi-a adus aminte de profesorii mei de la Universitatea  din Cluj, de studenţia mea, de dragostele mele. Şi glume şi zâmbet. Un chip senin. Un PROFESOR !

            La finalul celor două ore ne-am implicat şi noi, bodaviştii, Am pus la cale multe. Principalul câştig va fi implicarea studenţilor în cercetarea etnologică a Ţării Codrului, entitate foarte dragă nouă, din păcate totdeauna neglijată. Poate vom reuşi noi, codrenii,  să ne construim o ţară a noastră. Nu o ţară “ca afară” ci o ţară “ca odinioară”, o ţară a frumosului şi bunului simţ, o ţară în care să avem doar cele 10 legi lăsate de Iisus.

            Nu pot trece cu vederea un lucru extraordinar. La liceul din Cehu Silvaniei şi eu şi Viorel am avut un profesor de Limba  Română remarcabil. S-a numit Silviu Pop. La orele domniei sale venea încărcat de cărţi. Din acelea editate de “Biblioteca pentru toţi”. Costau cinci lei. Ni le vindea “pe caiet”. Le plătea de multe ori domnia sa       . Viorel Rogoz a venit de la Satu Mare cu o maşină de cărţi pentru studenții săi. Încă o dată : PROFESOR.

            Este păcat, după părerea mea, că prea puţini băimăreni au cunoştinţă de acest curs de etnologie. Unii nu ştiu nici măcar că aceste cursuri sunt “open” şi că pot să asiste la ele. Or, să ai un asemenea profesor în Baia Mare, este o adevărată binecuvântare. Eu de bună seama voi mai merge, mai ales că tema următoare va releva lumea fascinantă a aromânilor, istroromânilor şi meglenoromânilor, fraţi de-ai nostri pierduţi printre străini.

           

    Dl. ing. col. Milian Oros, scriitor, preşedintele Asociaţiei Culturale “Bodava” :

            Cursul a început simplu, cu discuţii asupra unui dicţionar de specialitate pe care amfitrionul nostru a „puricat-o” atent şi la obiect, încercând să implice în această discuţie, cum era şi firesc, studenţii prezenţi. Am fost surprins de timiditatea acestora. Aveau în faţă o adevărată enciclopedie şi nu doar în domeniul etnologiei şi , cu atât mai mult, ar fi trebuit să profite de situaţie şi „s-o stoarcă” de cât mai multe informaţii.

            În decurs de două ore, dl. prof. Viorel Rogoz, un adevărat orator, ne-a plimbat prin istorie, literatură clasică şi modernă, mituri greceşti şi romane, mitologie , religie, folclor şi nu în ultimul rând prin vasta sa experienţă de viaţă. Ascultându-l nu m-am mirat de loc că mi-am pierdut reperele temporale! În unele momente, preţ de-o clipă, mi-am amintit de dascălii mei dragi, de lumea minunată a studenţiei şi pentru asta îi mulţumesc. În semn de recunoştinţă i-am oferit cu drag romanul meu, Bodava, inspirat din legendele, poveştile şi eresurile Ţării Codrului. În cuvântul rostit în faţa noilor mei „colegi” am prezentat scopurile Asociaţiei Culturale „Bodava”, mărturisindu-mi slăbiciunea pentru studiul obiceiurilor şi folclorului  strămoșesc. Lucrările cum sunt cele ale fraților Botiș, un preot și un profesor îngemănați cu Ulmeniul, Săplacul sau Chelința, ale profesorului Victor Becheanu, ale lui Traian Oros şi ale prof.Traian Rus, un etnoarheolog sedus de frumusețile Codrului și tainele satului Oarței de Sus, adevărat Macondo împietrit în  pământ românesc, le-am considerat capabile să exprime în mare parte valoarea autentică a ceea ce am moştenit de-a lungul timpului de la oamenii locului, dar cred că domeniul acesta este atât de vast încât ar mai fi multe aspecte de cercetat. I-am invitat cu plăcere să vină alături de societatea Bodava pentru a studia zona noastră, iar studiile lor să pună în evidenţă cât mai multe trăsături culturale arhaice moştenite, care de fapt descriu forme culturale cu adevărat autentice.

            Andreea Botiş, elevă, clasa a XII-a:

            Aş numi studenţia  o binecuvântare pentru toţi cei care vor să descopere „lumea nouă”. Desfătare în planul împlinirilor intelectuale şi nou reper pentru viaţă. Univers la care suntem invitaţi să participăm tocmai pentru ca lumea în care  trăim să ne bucure. Cele dobândite de la erudiţii naţiei nostre ne pot oferi un viitor bazat pe cunoştinţe, pe valori sacre şi mai ales pe dăruirea de sine.

            Tatăl meu, pr. Radu Botiş, invitat de oameni ai locului nost’, prof. Univ. Viorel Rogoz, prof.Traian Rus, scriitorul Milian Oros, m-a luat şi pe mine la cursul de etnologie de la Universitatea de Nord. Acolo am văzut LUMINA . Sunt româncă prin Maramureşul fiinţei mele. Sunt la mine acasă şi nimeni nu-mi va putea răpi acest privilegiu.

  Prof. Victor Becheanu, Cehu Silvaniei:

            Baia Mare. Zi de octombrie senină şi caldă. Pătrundem pe aleea unui parc. Mulţime de tineri  : unii intră, alţii ies din clădire. Pe frontispiciul acesteia se putea citi : „Universitatea  de Nord  -  Baia Mare „

            Printr-o înţelegere tăinuită cu dl. prof. Dr. Viorel Rogoz avem voie să intrăm într-o sală de curs. Ne strecurăm şi noi printre tinerii care intră şi iată-ne ajunşi în sala  cu  pricina. Eram vreo şase musafiri necunoscuţi : un profesor, un preot, un inginer, o elevă, un poet şi un iubitor de folclor. Studenţii n-au părut prea curioşi, dovadă că sunt obişnuiţi cu asemenea situaţii, fiind vorba de Anul I de la Filo- etnologie.

            Dl. profesor apăru îndată şi după momentul pregătitor anunţă intenţia de a lămuri cu mai multă claritate noţiunile de „dicţionar” şi „glosar”. Drept material didactic foloseşte lucrarea lui Dorin Ştef „Dicţionar de regionalism şi arhaisme din Maramureş”, ed. Ethnologică, Baia Mare, 2011.

            Cu un tact pedagogic desăvârşit, competenţă şi rigurozitate  ştiinţifică, dl. prof. Rogoz recurge la interdisciplinaritate pentru a convinge studenţii că cel care încearcă realizarea unui dicţionar trebuie să cunoască mai multe limbi – clasice şi moderne. Procedând astfel, profesorul pune în evidenţă meritele, dar şi erorile dicţionarului relizat de Dorin Ştef.

            Disertaţia ne-a plimbat  pe toţi prin diferite epoci istorice, pe diferite meridiane ale globului, prin diferite domenii ale ştiinţei şi artei, de la popoarele antice până la cele moderne.  Drumul de la „buhai” la „sâmbră” a fost parcurs  pentru a clarifica cu argumente ştiinţifice termenii de „dicţionar” şi „glosar”.

            Intersant, palpitant, amuzant, reconfortant! O  lecţie pentru toate vârstele.

            La finalul cursului  s-au stabilit proiecte comune, iar studenţilor li s-au oferit cărţi.

                                 Prof.Traian Rus, vicepreşedinte A.C. Bodava     

                  

A trecut la cele veşnice profesorul universitar doctor GHEORGHE POP

Baia Mare este de ieri mai săracă de când a plecat la cele veşnice profesorul universitar doctor Gheorghe POP ( catedra de gramatică a Universităţii de Nord Baia Mare), un OM AL CETĂŢII " RIVULUS DOMINARIUM", un energic şi mare spirit al "ASTREI", un profesor universitar făuritor de  mari profesori pentru naţia română, un suflet nobil, un chip blând şi bun, cu o nobleţe sufletească cum rar mi-a fost dat s-o mai întâlnesc. Mi-a fost doi ani de zile profesor şi mă înclin în faţa Domniei lui şi acum la trecerea lui în eternitate.Câte lucruri ne-a învăţat! Pentru dânsul nu conta că a sunat, dorea să ne spună tot ceea ce ştia înspre binele nostru.
    Ne-am întâlnit uneori la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare (domnul director Teodor Ardelean şi-a luat doctoratul sub girul şi atenta îndrumare a Domniei Sale) la diferite manifestări literare şi era mândru de "ucenicul" lui dr. Teodor Ardelean dar mai ştiu că era foarte bucuros şi satisfăcut de realizările celor doi fii ai lui, medicul uman Daniel Pop şi ing. Răducu Pop, manager de succes la o mare firmă de construcţii din judeţ. Mă întreba mereu ce mai este pe la Şcoala Mireşu Mare, cum învaţă copiii în ziua de azi. De acolo de sus, sunt sigur că nonagenarul dr. Gheorghe Pop ne zâmbeşte şi ne transmite să avem grijă de învăţământul maramureşean la care dânsul şi-a adus o contribuţie covârşitoare întru dezvoltarea lui în timpuri şi perioade grele ale istoriei! Un mare profesor, cu o viaţă de familie şi universitară impecabilă ne-a părăsit! Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar noi, foştii lui elevi să aprindem o lumânare în memoria unui titan al învăţământului maramureşean şi naţional, dr. Gheorghe Pop!
Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 7 iulie, la Cimitirul Catedralei de pe strada Vasile Lucaciu, ora 12,oo.

Gala sportului băimărean

Asemeni lui nenea Iancu îmi vine şi mie să zic că „Asta-i curată fatalitate fatală!”, să doreşti să organizezi o Gală a sportului băimărean când tu ai echipa Minaur, „Diamant de Maramureş” în Divizia „B”(eu am dorit să scriu aşa ca să-şi dea seama cu adevărat publicul spectator unde este echipa de handbal-fanion), când fosta campioană europeană de popice „Aurul” nu mai există!, când echipă de volei feminin nu mai există, când echipă de baschet masculin nu mai există, când echipa de fotbal F.C. Baia Mare se zbate pentru supravieţuire în Liga a II-a, când fetele de la handbal nici ele nu stau prea bine în clasament, când nu mai ai performanţe la înot, la gimnastică sportivă, atletism, box,etc.Doar cu echipa de rugby C.S.M. Ştiinţa şi formaţia de volei masculin Explorări Baia Mare ce ne mai putem lăuda şi cu sportivii de la judo! Dar toate aceste echipe care există în 2012 nu adună la un loc cât aduna echipa lui Viorel Mateianu sau a lui Lascăr Pană la un singur meci! Şi asta pentru că atunci se juca pentru performanţe sportive înalte, pentru participări europene şi veneau în Baia Mare sportivi de renume mondial. Acuma se joacă aşa cum se joacă, nivelul este aşa cum este iar băimărenii nu pot fi păcăliţi! Se spune că vor fi premiaţi peste 300 de sportivi! Foarte bine, numai că sunt nişte discipline de care n-au auzit nici măcar ziariştii sportivi darminte spectatorul de rând!

Revenind la acest eveniment sportiv "Gala sportului băimărean" acesta va avea loc în data de 27 februarie, de la ora 13.00, la Sala de sport a Universităţii de Nord, de pe strada Victoriei nr. 62/A. În cadrul acestuia primarul Cătălin Cherecheş va premia 364 de sportivi şi pe antrenorii care i-au pregătit, fiind alocate, în şedinţa de joia trecută a consilierilor locali, 200.000 de lei. Prin acest proiect municipalitatea Baia Mare doreşte să premieze performanţele obţinute în anul 2011 de sportivii băimăreni, fie că vorbim de cele individuale sau pe echipe şi să revitalizeze sportul băimărean aflat pe o pantă descendentă.

Primarul Cătălin Cherecheş crede în acest proiect şi consideră că astfel de evenimente sunt binevenite şi au rolul de a-i motiva pe sportivii noştri. Dă Doamne să fie aşa şi nu cum gândesc eu că va fi!

Gelu DRAGOŞ

Expoziţia Semestrială a studenţilor Secţiei Arte Plastice şi Decorative

Vă invităm să participaţi la Vernisajul Expoziţiei Semestriale a studenţilor Secţiei Arte Plastice şi Decorative - Pictură din cadrul Universităţii de Nord din Baia Mare, care va avea loc azi, 10 februarie, ora 12,oo la sediul Secţiei, str. Crişan, nr 10, etaj I. Intrarea liberă.

Nicolae SUCIU