(Recenzie I)Anul trecut a fost publicata o carte fascinanta care, printre altele, evoca si contributia enorma a crestinismului la civilizatia europeana si mondiala. Ea discuta, pe alocuri cu lux (si, poate, exces) de amanunte, influenta pozitiva a crestinismului asupra sistemului carceral al antichitatii. Este pentru prima data in lunga noastra cariera de promovare a valorilor crestine si a relevantei crestinismului pentru civilizatia europeana, cind dam peste o astfel de carte.
Cruzimea sistemului penitenciar al antichitatii
Cartea ne-a fost pusa la dispozitie anul trecut de doi istorici de valoare de la University of California (Berkley). Doi istorici, Matthew DC Larsen si Mark Letteney au intocmit cartea pe care au intitulat-o Ancient Mediterranean Incarceration / Sistemul penitenciar din Mediterana antica (California University Press). [In linkul acesta gasiti un capitol al cartii disponibil online: https://www.researchgate.net/publication/394612799_Ancient_Mediterranean_Prison_Societies]
Cartea acopera o perioada de timp vasta, de peste un mileniu, o perioada a carei culturi scrise, literatura, pictura, imagini, arhive, scrieri istorice si date arheologice abunda in informatii privind sistemul de detentie al intemnitatilor antichitatii. In mare, cartea acopere perioada timpurie a civlizatiei romane pina pe la mijlocul primului mileniu al erei crestine cind crestinismul a devenit ferm inradacinat in institutiile europene.
O alta mare valoare a cartii este ca ea coroboreaza si unele informatii aflate in Noul Testament privind sistemul penitenciar al acelor vremuri.
Cartea e, simultan, dificil dar si lejer de lecturat. Aproape fiecare fraza din carte da informatii captivante privind sistemul cerceral al antichitatii. Constienti de cantitatea vasta de informatii, insa, autorii incep fiecare paragraf al cartii cu o tema specifica care apoi e sprijinta de informatiile date. Cartea e interesanta si pentru noi, romanii, deoarece ea da informatii interesante si privind sistemul de incarcerare si inchisorile romane din Dacia parintilor nostri.
Motivele intemnitarii
Motivele pentru care oamenii erau intemnitati in antichitate sunt cele cunoscute si in zilele noastre. Motive in plus, care astazi sunt interzise, erau datoriile pecuniare pe care din diferite motive oamenii nu le puteau plati. Uneori, barbatul si sotia erau intemnitati in serie, pentru a permite barbatului sa munceasca sa plateasca datoriile familiei, in timp ce sotia era tinuta in inchisoare ca si gaj. Pedeapsa cu inchisoarea pentru neplata datoriilor se aplica atit datoriilor private cit si celor publice (neplata taxelor). Au supravietuit si texte antice in care tatii erau eliberati temporar sa semene si sa culeaga roadele cimpului, timp in care copiii le erau tinuti in inchisoare.
Sistemul carceral era crunt. Cei condamnati la ani multi de inchisoare mureau in detentie si doar putini isi implineau anii iar apoi apucau libertatea. Intemnitatii munceau in mine, pe vase militare, trageau la visle. Conditiile erau oribile, condamnarea la citiva ani de inchisoare fiind, in realitate, condamnare la moarte. In Spania, de exemplu, textele antice mentioneaza o mina de cupru in care munceau 40 000 de intemnitati. Intemnitatii mureau, zilnic, in numar mare, in timp ce profiturile pentru statul roman erau enorme. Au ramas texte pina in zilele noastre in care inchisorile solicitau de la autoritati hrana pentru intemnitati pentru a-si putea continua munca.
Exploatarea economica a intemnitatilor: Dobrogea
Nu toate minele, insa, erau profitabile. Rationamentul pentru munca fortata era ca intemnitatii sa plateasca, prin munca lor, intretinerea inchisorilor si a autoritatilor care le supravegheau. O problema majora era virsta inaintata a unor intemnitati a caror hrana si intretinere erau o povara pentru autoritati. Autoritatile penitenciarelor recomandau uneori amnistierea celor in virsta ori cu boli terminale tocmai pentru a nu fi o povara pentru stat. Imparatul Traian a adopat o politica de compromis desemnind ca bolnavii sau virstnicii sa munceasca nu in mine ci in baile romane, ori sa curete apeductele si conductele de scurgerile menajere.
Un text a supravietuit privind o temnita romana din Dobrogea unde intemnitatii munceau intr-o mina. Textul mentioneaza ca unii din soldatii care pazeau mina au trecut Dunarea sa confrunte o actiune militara ostila, altii erau plecati in Galia dupa grine, iar alti soldati au fost trimisi sa apere granitele imperiului. Autoritatile complexului minier erau ingrijorate ca intemnitatii vor muri ori se vor rascula. (Paginile 126-127)
Cartea da detalii interesante si privind intemnitatii care erau folositi ca sapatori de gropi si morminte din Egipt. Ei amenintau cu oprirea muncii daca anumite considerente economice nu le erau implinite.
Aparitia si impactul crestinismului
In acest context al sistemului carceral inuman al antichitatii a aparut crestinismul. Impactul a fost radical si de durata. Crestinii au fost prima comunitate mentionata in textele antice care duceau hrana si imbracaminte intemnitatilor. Inchisorile erau de obicei amplasate in centrul localitatilor. Actiunile lor erau influentate de cuvintele lui Hristos privind vizitarea celor intemnitati. Crestinii nu diferentiau intre crestini si necrestini privind ajutorul umanitar. Multi dintre ei erau intemnitati din cauza credintei ori asteptau sa fie executati. Autoritatile nu investeau resurse in crestinii intemnitati (precum hrana ori imbracaminte), stiind ca in curind vor fi ucisi.
Conform unui text din antichitate care a supravietuit pina la noi, crestinii mituiau gardienii pentru a li se permite acces la cei intemnitati. Unele fragmente mentionau ca pe linga hrana si haine, crestinii se rugau si cintau impreuna cu cei intemnitati. Iar un alt text mentioneaza o mita de 363 de sterti de argint dati unui gardian pentru a permite crestinilor acces la Apostolul Toma. (Autorii nu exprima nicio opinie daca factual vorbind acest text reflecta realitatea ori e un text apocrif) (Pagina 128)
Fragmente de text mentioneaza si grupuri de evrei din Secolul II care isi vizitau co-religionarii in inchisorile din Alexandria.
NOTA: A doua parte a recenziei o vom transmite saptamina viitoare.
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
LINK-URILE MATERIALELOR CITATE
Ne-ati atentionat privind dificultatile pe care le intimpinati sa deschideti link-urile materialelor si articolelor din care ne inspiram sa publicam materialele AFR. Motivul dificultatilor este sistemul de transmitere digitala pe care il folosim. Linkurile nu pot fi deschise pentru a preveni spamul. In consecinta, va recomandam sa copiati linkul sau titlul articolului si sa-l puneti in browser (copy + paste) si il veti putea deschide. Materialul de astazi este intitulat Matthew DC Larsen and Mark Letteney, Ancient Mediterranean Incarceration.
JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!
Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.
MATERIALE ADITIONALE
Puteti citi materiale informative aditionale aici: https://www.facebook.com/PeterCosteaEuroparlamentar
Alianta Familiilor din Romania
www.alianta-familiilor.ro
