sâmbătă, 1 februarie 2025

Revista presei. Trei motive pentru care să îl votezi pe Călin Georgescu!

Călin Georgescu a născut vii dispute între prieteni, colegi, membri ai familiei, cunoscuți sau necunoscuți de pe mediile de socializare. Cum poți să îl votezi pe Călin Georgescu? Dar tu cum poți vota pe altcineva decât Călin Georgescu?

Dincolo de părerile fiecăruia, voi încerca să prezint mai multe motive obiective pentru care Călin Georgescu va fi votat de câteva milioane de români, indiferent dacă vom avea parte de turul al doilea sau de alegeri în luna mai.

Motivul 1: este pro-român!

Călin Georgescu a fost singurul candidat la Președinție care a spus cu subiect și predicat că el este pro-român. A fost și este singurul candidat care pune interesele României și ale românilor înaintea oricăror alte interese. Toți ceilalți, auto-intitulați pro-europeni, lasă să se înțeleagă aproape automat că pentru ei sunt mai importante interesele Uniunii Europene decât ale României.

Vi s-a părut cumva că Executivul de la București, format din Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă/Marcel Ciolacu, a acționat vreo secundă urmărind interesele românilor? Gafele cu intrarea României în Schengen nu au fost gafe, ci pur și simplu dezinteres și neprofesionalism.

Din discursurile publice ale lui Iohannis, din ultimii trei ani, ați remarcat cu Ucraina a fost mai des invocată decât propria țară? Ce a făcut concret Iohannis pentru România? Încerc să îmi scormonesc mintea și nu reușesc să îl asociez pe Iohannis cu ceva bun care s-a întâmplat românilor sau României.

Așadar, avem ocazia să votăm un român care, cel puțin declarativ, pune interesele noastre înaintea tuturor celorlalți. Un fel de „Romania first”! Și pentru că va dori să și demonstreze că lucrează în acest sens, sigur se va zbate să obțină ceva pentru noi, pentru a confirma măcar valul de încredere de care beneficiază orice nou președinte.

Motivul 2: este deștept!

Cine este deștept poate ajunge Primarul Bucureștiului! Deșteptăciunea a fost singurul argument invocat de susținătorii lui Nicușor Dan, care a ajuns să fie reales primarul Capitalei. Nu că l-ar fi recomandat cunoștințele sale de administrație publică sau că ar fi avut vreo realizare ori vreun proiect cât de cât semnificativ. Atunci, mergând pe o logică similară, Călin Georgescu se detașează net față de ceilalți competitori.

Are un doctorat luat pe bune, diploma sa de bacalaureat nu este subiect de glume și nici nu a absolvit facultatea la vreo filială de universitate privată neacreditată. A ajuns la vârsta de 62 ani lucrând în străinătate pentru România și acumulând o experiență fără tăgadă.

Cu ce sunt mai prezidențiabili decât Călin Georgescu un primar de la Sibiu sau un primar de la Câmpulung, un orășel cât cartierul Floreasca?

În toate aparițiile sale publice sau televizate, prezența sa a fost impresionantă: discurs echilibrat, un ton exact ca la un diplomat de profesie, mesaje prezentate cu cuvinte bine alese, fără smiorcăieli și declarații bombastice. Nu știu câți în locul lui ar fi dat dovadă de un asemenea control și nu s-ar fi victimizat.

Motivul 3: nu este președinte sau fost președinte de partid!

Este singurul candidat fără să fie președinte de partid. Toate partidele și-au pus președinții lor să candideze pentru a deveni Președintele țării. Absolut toate! Singurul candidat independent real a fost Călin Georgescu și, în cazul în care vom avea alegeri în luna mai, cu siguranță va fi singurul candidat independent.

Mircea Geoană, Victor Ponta, Crin Antonescu și Nicușor Dan sunt foști președinți de partide, care au ajuns din diverse motive oarecum pe dinafară. Victor Ponta este singurul care are mandat de deputat obținut la recentele alegeri parlamentare, pe listele PSD.

În teorie, Președintele României este președintele tuturor românilor. În realitate Președintele României este președintele de partid care a ajuns la Cotroceni și a dobândit o putere mai mare, luând după sine la Administrația Prezidențială membri loiali din partidul pe care l-a condus.

Ion Iliescu a fost președintele pesediștilor, Traian Băsescu a fost președintele pedeliștilor, iar Klaus Iohannis a fost președintele peneliștilor. Iar ei au condus partidele de la Cotroceni, cu o putere sporită, mimând onestitatea și bunele intenții.

Cum să îți explici altfel ingerințele lui Iohannis în PNL, numind oameni chipurile independenți în posturile de miniștri care reveneau liberalilor prin înțelegere cu PSD, partenerul de coaliție. Numirile lui Bogdan Aurescu, Luminița Odobescu sau Ligia Deca s-au făcut de pe poziție de forță și împotriva intereselor membrilor PNL.

În concluzie, avem șansa reală de a avea primul Președinte al tuturor românilor, fără vreo datorie față de vreun partid. Până acum s-a acreditat teza că nu ai nici o șansă la alegerile prezidențiale dacă nu ai un partid puternic în spate, cu cei care să aibă grijă de voturile tale în toate secțiile de votare din țară, pentru a nu fi furat.

Ei bine, miracolul s-a întâmplat! Iar după ce va câștiga alegerile prezidențiale, vorbele lui Călin Georgescu vor rămâne în istorie: „Partidul meu este poporul român”.

Stelian Damov, https://oficiuldestiri.ro/

 

Fotografia zilei - Alain Delon, Marianne Faithfull și Mick Jagger

 


Semnificațiile zilei de 1 februarie 2025


Evenimente

1814: Vulcanul Mayon, situat în Filipine, a erupt, provocând moartea a aproximativ 1.200 de persoane.
1908: Regicidul de la Lisabona; regele Carlos I al Portugaliei și moștenitorul său, Dom Luís Filipe (Duce de Braganza), sunt asasinați de membri ai societății revoluționare "Carbonária"
2003: Naveta spațială Columbia s-a dezintegrat deasupra Texasului în timpul reintrării în atmosfera Pământului
  • 1600: Mihai Viteazul semnează „Tratatul de închinare și credință” față de împăratul Rudolf al II-lea. În schimbul recunoașterii suzeranității sale, Rudolf al II-lea a făgăduit lui Mihai Viteazul ajutor și a garantat domnia ereditară în linie bărbătească.
  • 1789: A fost ales primul președinte al SUA, George Washington
  • 1814: Lordul Byron a publicat "Corsarul"
  • 1814: Vulcanul Mayon, situat în Filipine, a erupt, provocând moartea a aproximativ 1.200 de persoane.
  • 1823: Într-un memoriu, vornicul Mihail Sturdza folosește, pentru prima dată în viața politică a Țărilor Române, noțiunea de "conservator", pentru a desemna tendințele marii boierimi de a păstra vechile stări de lucruri
  • 1847: Se inaugurează Teatrul de la Copou din Iași cu "Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg", tablou vivant de Gheorghe Asachi, și "Vicontele de Letorier", vodevil de Bayard și Dumanoir
  • 1861: Începe să funcționeze, la București, Arsenalul Armatei
  • 1866: A fost înființată agenția de știri daneză "Ritzaus Bureau" (poartă numele întemeietorului său, Erik Nicola Ritzu)
  • 1880: Stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Olanda
  • 1880 Ion Luca Caragiale publică în "Convorbiri literare", farsa într-un act "Conu Leonida față cu reacțiunea"
  • 1884: A fost publicată prima ediție a Oxford English Dictionary
  • 1896: Premiera mondială a operei "Boema" de Puccini, la Torino
  • 1905: A apărut, la București, "Viața nouă", publicație lunară, sub direcția lui Ovid Densusianu; revista a devenit principalul organ de presă al mișcării simboliste de la noi
  • 1908: Regele Carlos I al Portugaliei și fiul său, prințul Luis Filipe, sunt uciși la Terreiro do Paco, Lisabona
  • 1912: A apărut, la Iași, revista "Însemnări literare", sub direcția lui Mihail Sadoveanu și a lui George Topîrceanu
  • 1914: Intră în funcțiune prima instalație centralizată feroviară din România, pe linia București-Ploiești.
  • 1918: Rusia adoptă calendarul gregorian.
  • 1919: A fost desemnata prima Miss America.
  • 1920: S-a înființat Institutul de Istorie Națională din Cluj, sub conducerea lui Ioan Lupaș și Alexandru Lapedatu.
  • 1944: Evacuarea administrației civile din Transnistria, imediat după ianuarie 1944, când trupele sovietice de tancuri au rupt frontul în nordul Transnistriei.
  • 1946: Norvegianul Trygve Lie (1896-1968) devine primul secretar general al ONU (până în 1953)
  • 1946: În Ungaria este proclamată republica. În funcția de președinte al țării este ales pastorul reformat Zoltán Tildy.
  • 1958: Primul satelit al Americii este lansat cu succes în Cosmos. Plasat pe o orbită terestră de o rachetă "Jupiter-C", "Explorer" este destinat să transmită semnale pe Pământ, prin cele 2 emițătoare, de la o distanță variind între 340 și 2900 km.
  • 1958: Egiptul și Siria alcătuiesc "Republica Arabă Unită", o structură care se declară, prin constituție, parte a unei viitoare mari națiuni arabe.
  • 1968: A fost înființată Școala de Agenți de Poliție din Câmpina.
  • 1974: Ilie Năstase este declarat cel mai bun tenismen al anului 1973 și este distins, la New York, cu "Racheta de aur".
  • 1978: Regizorul Roman Polanski plătește cauțiunea și fuge din Statele Unite în Franța după ce a pledat vinovat la acuzația de relații sexuale cu o fată de 13 ani.
  • 1979: Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a întors la Teheran (Iran), după 15 ani de exil.
  • 1990: Gabriel Liiceanu înființează la București editura Humanitas.
  • 1991: România a obținut statutul de invitat special la Consiliul Europei. La 7 octombrie 1993 a avut loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline.
  • 1995: România semnează, la Strasbourg, alături de reprezentanții altor 20 de state, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei (a intrat în vigoare la 1 februarie 1998).
  • 1995: A intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană (Acordul a fost semnat la 1 februarie 1993)
  • 1995: La Cairo, se întîlnesc, pentru prima oară în istoria Orientului Mijlociu, liderii din Egipt, Iordania, Israel și Yasser Arafat, pentru a sprijini procesul de pace din regiune
  • 1996: Lansarea în viața politică românească a Partidului "Alternativa României", condus de Varujan Vosganian, și devenit în 28 martie 1999 "Uniunea Forțelor de Dreapta".
  • 1998: Intră în vigoare Convenția europeană pentru protecția minorităților naționale
  • 2001: Intră în vigoare legea care interzice oamenilor politici să accepte cadouri în schimbul unor servicii sau favoruri. Legea a fost adoptată de Parlamentul japonez la 22 noiembrie 2000.
  • 2003: Naveta americană "Columbia" se dezintegrează la reintrarea în atmosferă, la altitudinea de 63 km. Naveta, lansată la 12 aprilie 1981, se afla la a 28-a misiune. Și-au pierdut viața 7 astronauți (6 americani și unul israelian).

Nașteri

Decese


Sursa: Wikipedia