Fotografia zilei - Domnişoara Bunny

Campania națională de prevenire a traficului de persoane “Nu ignora fața... invizibilă! Povestea ei poate deveni și povestea ta!”

Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane a lansat Campania națională de prevenire a traficului de persoane “Nu ignora fața... invizibilă! Povestea ei poate deveni și povestea ta!”. Campania se va derula la nivel national în perioada aprilie-iunie 2016 și va viza prevenirea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. Cântăreața de muzică pop, Brigitta Gheorghe (BRIGHI) va fi promotoarea campaniei.

Mesajul campaniei “Nu ignora fața… invizibilă!” și sloganul acesteia,  “Povestea ei poate deveni și povestea ta!” sunt promovate în spotul campaniei de către solistă, având la bază piesa muzicală “Invizibilă”.

La nivel regional, Campania va fi implementată de Centrul Regional Împotriva Traficului de Persoane Cluj-Napoca. Pentru susținerea campaniei, specialiștii acestei instituții vor participa la întâlniri cu tineri având vârste cuprinse între 14 și 25 de ani, vor organiza activități de informare atât în unități de învățământ, centre de plasament, cât și în cadrul unor evenimente publice, în cele patru județe aflate în competență (Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj).

Pentru desfășurarea componentei media a campaniei a fost produs un spot video (30 sec).

Vă rugăm să sprijiniți demersul de prevenire a traficului de persoane, prin difuzarea spotului video în regim de campanie socială, în perioada aprilie-iunie 2016.

În cazul în care televiziunea pe care o reprezentați este interesată de difuzarea spotului, vă rog să mă contactați la adresa de e-mail anca.goja@prefecturamaramures.ro sau la numărul de telefon 0740-192451.

Vă mulțumesc.

Anca Goja

Hristos a Înviat !

Multă sănătate , fericire şi bucurii să vă aducă  frumoasa sărbătoare  a Învierii Domnului întregii dvs. familii.
                                                                   Carmena Băinţan

Comunicat de presă BEJ Maramureş

Vă aducem la cunoștință împrejurarea că până în data de 26 aprilie 2016, termenul limită prevăzut de lege în acest sens, la Biroul Electoral Județean Maramureș au formulat propuneri de candidaturi pentru Consiliul Județean Maramureș la alegerile locale din data de 5 iunie 2016 următoarele formațiuni politice: Partidul Național Liberal, Alianța Electorală „Coaliția pentru Baia Mare”, Partidul Mișcarea Populară, Partidul Social Democrat, Partidul România Mare, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, Partidul Ecologist Român, Partidul Maramureșenilor, Partidul M10 și Partidul Național Democrat.

Biroul Electoral Județean Maramureș a admis prin hotărâre propunerile de candidați formulate de PNL, PMP, PSD, PRM, UDMR, PER, Partidul Maramureșenilor, Partidul M10 și PND.

În privința solicitării Uniunii Ucrainenilor din România, raportat la neîntrunirea condiției vizând numărul minim de susținători prevăzut de lege, lista de candidaturi a fost respinsă.

Solicitarea Alianței Electorale „Coaliția Pentru Baia Mare” a fost admisă în parte.

Precizăm totodată că în data de 4 mai 2016 urmează a se întocmi un proces verbal conținând lista candidaturilor rămase definitive, ce urmează a fi publicat la sediul Biroului Electoral Județean Maramureș și pe site-ul Instituției Prefectului – Județul Maramureș, secțiunea alegeri locale 2016.

 Președintele Biroului Electoral Județean Maramureș,

judecător Nicolae Stamate Tămășan

Hristos a Înviat !

Joia Mare – de ce se vopsesc ouale și care este simbolistica lor

Traditia noastra românească spune că, în Joia Mare, gospodinele pot “umple borşul” care cică nu se strică tot anul şi se vopsesc ouale roşii.Obiceiul vopsirii oualor a aparut inca din timpuri stravechi, fiind intalnit la chinezi, cu 2.000 de ani inainte de nasterea lui Iisus Hristos. Pe atunci, ouale erau oferite-n dar, fiind considerate simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii.

Acest obicei al vopsirii oualor s-a transmis apoi crestinilor si inca este practicat in tarile din Europa si Asia. Daca in unele tari din Europa, obiceiul s-a restrans ori a disparut, la noi a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolistica motivelor si perfectiunea realizarii.

Folclorul a pastrat si a transmis pana la noi, cei de astazi, mai multe legende crestine care explica de ce de Sarbatoarea Pastelui trebuie sa avem pe masa si oua rosii alaturi de alte bucate traditionale, cum sunt friptura de miel, cozonacul, pasca.

Una dintre legende spune ca, pe cand Iisus era chinuit pe cruce, mama Sa a plecat spre Pilat cu un cosulet de oua gandind ca in acest fel sa-l induplece sa-l ierte pe fiul sau. Pentru ca, la un moment dat, a obosit, Maica Domnului s-a asezat la umbra unui copac sa se odihneasca si, cand s-a ridicat, a vazut ca ouale din cos se inrosisera. Pe data si-a dat seama ca fiul ei, Iisus Hristos, deja murise.

O alta legenda spune ca, in ziua rastignirii si a mortii lui Iisus Hristos, toate ouale din lume s-au inrosit.

Intr-alta poveste se spune ca insasi Maica Domnului ar fi pus un cos cu oua sub crucea pe care fiul ei era rastignit. Erau ouale pe care voia sa le dea soldatilor ca sa-i induplece sa aiba mila de fiul ei. Sangele Mantuitorului, simbol al vietii, care a curs peste ouale din cos, le-a inrosit.

Cand un soldat a navalit in casa sa-l anunte pe Pilat ca Iisus Hristos a inviat, acesta, neincrezator, a luat un ou in mana si a spus: “Cand se va inrosi acest ou in mana mea, atunci va invia Hristos”. Pe data, insa, oul din mana lui Pilat s-a inrosit, dovada ca Iisus a inviat.

In alte variante ale legendei, nu Pilat, ci alti oameni neincrezatori ar fi fost convinsi ca Iisus Hristos a inviat vazand cum ouale se inrosesc singure.

Ouale de pe masa de Paste, cu semnificatie religioasa, cele care simbolizeaza jertfa Mantuitorului, sangele varsat si bucuria Invierii, trebuie sa fie, asadar, intotdeauna rosii.

Ouale se ciocnesc, din prima zi de Paste pana la Inaltare, si se rosteste cu bucurie formula traditionala “Hristos a inviat!” la care cealalta persoana raspunde cu sufletul patruns de dragoste si respect fata de evenimentul sarbatorit “Adevarat a inviat!”

In unele zone din tara inca se mai pastreaza obiceiul ca dimineata, in prima zi de Paste, intreaga familie sa se spele pe fata cu apa neinceputa in care se pun un ou rosu si un banut. Se crede ca oul rosu are puteri miraculoase, de indepartare a raului, a bolilor si facaturilor, fiind purtator de bine, sanatate, putere si noroc.

                                           Sursa NapocaNews

Hristos a Înviat!

Sfintele sărbători de Paști să vă aducă sănătate, fericire și bucurii lângă cei dragi.Hristos a Înviat.

                                  Familia Țene

Presa curat … românească

                                                         de Andrei Popescu

Expresia „presa românească” este folosită greşit atunci când este atribuită publicaţiilor din mass-media de la noi din ţară care livrează mizerie publicului românesc în fiecare zi. Evenimentul zilei, Adevărul, PRO-TV şi alte publicaţii tipărite, online sau posturi TV sunt deţinute de străini. Acestea au programe şi livrează constant informaţii trunchiate menite să manipuleze şi să modifice percepţia românilor.

 Prin  materialele publicate şi promovate se comportă precum ceea ce sunt: trusturi anti-româneşti. Cum pot fi atunci încadrate în categoria „presa românească”? Doar pentru că titlul publicaţiei şi materialele publicate sunt în limba română înseamnă că acel trust de presă este românesc? Doar pentru că mulţi autori ai articolelor publicate, mulţi redactori, moderatori şi regizori TV au nume româneşti, înseamnă că presa este românească?

 Ce înseamnă presă românească? Ce înseamnă românesc? 

Păi hai să vedem în dexonline:

ROMANÉSC, -Ă, romanești, adj. (Livr.) Care are caracter de român, propriu românului. Care conține fapte, idei, întâmplări demne de un român.

 Se încadrează presa deţinută de străini şi care livrează publicului larg mizerii manipulatorii anti-româneşti în categoria „românesc”? Eu zic că nu. Şi atunci, propun să nu mai folosim expresia greşită „presa românească”, pentru că nu e românească deloc, ci să folosim expresia „presa din România” atunci când ne referim la trusturile de presă (TV, ziare, reviste, posturi radio, site-uri de ştiri online etc) care activează la noi în ţară.

 Este corect să spunem „presa din România” pentru că într-adevăr activează în România, însă asta nu înseamnă că ar fi proprie nouă românilor, demnă de români sau benefică românilor, ca să fie şi românească. Din contră, este proprie străinilor şi este anti-românească.

 Presă românească din păcate nu prea avem - informare cu adevărat românească se mai găseşte ici-colo pe site-urile şi blog-urile încă libere.

 De ce este presa importantă? 

Pentru că invadarea, colonizarea, exploatarea, prăduirea unui popor se realizează în zilele noastre (printre altele) şi prin „anestezierea creierului” poporului atacat. Iar această anesteziere (care înseamnă imposibilitatea de a pricepe ce ţi se întâmplă, imposibilitatea de a identifica sursa reală a problemei, imposibilitatea de a identifica şi implementa o soluţie de scăpare) se aplică asupra poporului român (şi celorlalte popoare invadate de mafia internaţională) prin Şcoală şi Mass-Media.

 

 Adevăraţii stăpâni ai presei din România

 

I. Caracatița „Hearst”

William Randolph Hearst, faimosul evreu american care a fondat imperiul numit „Hearst” în toată lumea. În Romania îi spune «Sanoma Hearst Romania SRL» și directorul general este bineînțeles o evreică pe nume Elisabeth Loesberg.

Compania Hearst deține următoarele ziare și publicații:

Beau Monde
Bucătăria de azi
Casa și grădina
Cosmopolitan
Femeia
Femeia de azi
FHM
Mami
Mămica de azi
Marie Claire
Național Geographic
Sănătatea de azi
Story

 

II. Caracatița „Ringer”

Michael Ringier și soția sa Ellen Ringier sunt evreii din Elveția care dețin o caracatiță internaționala. Directorul general al «Ringer Romania»  este bineînțeles un evreu pe nume Marius Hagger.

Compania evreiasca Ringer România deține următoarele publicații:

100 cele mai bune companii pentru care să lucrezi
100 femei de succes
300 cei mai bogaţi români
Bolero

Bravo, Bravo Girl

Capital
Compact București
Evenimentul Zilei
Evenimentul Zilei de Duminică
Evenimentul Zilei - ghid TV
Libertatea
Libertatea - Ediția de duminică
Libertatea Integrame
Libertatea pentru femei
Libertatea pentru femei - Horoscop
Libertatea pentru femei – Rețete
Libertatea pentru femei - Totul pentru mama mea
Libertatea Special Sănătate
Libertatea - Supliment Weekend
Lumea Femeilor
Lumea Femeilor Style
TVMania
TV Satelit
Unica
Unica Wedding

 

III. Caracatița „Media Promo Valores”

Hadrian Mateescu. Atât Hadrian Mateescu, cât și directorul general al ziarului Click, care este bineînțeles un evreu pe nume Adrian Halpert, sunt evrei.

Caracatița evreiască Media Promo Valores deține următoarele:

Adevărul
Adevărul de Seară
Averea
Averea Ghid TV
Click
Click de Duminică
Click Ghid TV
Dilema Veche
Dilemateca

 

IV. Caracatița „Central European Media Enterprises”

Ronald Lauder este un evreu cunoscut și președinte al CME. Această caracatiță evreiască se extinde pe tot cuprinsul Europei Centrale și de Est. Pe 10 Iunie 2007, evreul Ronald Lauder a fost ales președintele Congresului Mondial Evreiesc. Fiica sa Jane este căsătorită cu un evreu pe nume Kevin Warsh care este guvernator la Rezerva Federală SUA.

Caracatița evreiască Central European Media Enterprises deține următoarele publicații:

Acasă
MTV România
Pro Cinema
Pro TV
Pro TV Internaţional
Sport.Ro

 

V. Caracatița „Kohlberg Kravis Roberts”

Această caracatiță evreiască se extinde în toată lumea, în special în SUA și în Europa. Fondatorii și patronii sunt evreii: Jerome Kohlberg, Henry Kravis si George R. Roberts.

Deține mai multe sub-companii, printre care: ProSiebenSat.1 Media AG și SBS Broadcasting Group. Cele două sub-companii dețin:

Următoarele posturi TV:

Prima TV 
Kiss TV

Posturi de radio:

Kiss FM
Magic FM
One FM

 

VI. Caracatița „News Corporation”

Caracatița News Corporation este una dintre cele mai mari și lacome caracatițe din lume. Este deținută de evreul Rupert Murdoch.

B1TV este deținut în proporție de 12,5% de caracatița News Corporation.

News Outdoor Group este o subcompanie a companiei evreiești News Corporation care se ocupă cu publicitatea outdoor (bannere sau panouri mari prin orașe sau în afara lor).

Revista eCreator de la Sighetu Marmaţiei la Drobeta Turnu Severin

Demult n-am avut ocazia să citesc atâtea lucruri despre activitatea culturală a celor din Sighetu Marmaţiei ca în numărul eCreator intitulat „La frontiera Cuvântului”. Directorul publicaţiei şi liderul grupului eCreator a spus în cuvântul de început, printre altele: „La frontiera Cuvântului va să fie o lucrare de căpătâi pentru suflarea literară ce şi-a legat nemijlocit numele şi simţirea de municipiul Sighetu Marmaţiei. Ca orice alt lucru ce se vrea durabil s-a născut greu, deşi repede s-ar putea spune, în numai câteva luni de la iniţierea proiectului. S-a născut într-un loc ce musteşte de istorie şi cultură, unde spiritualitatea te trage de mânecă, unde înnobilarea este la ea acasă. Se naşte într-un loc cu o mai altfel de istorie, într-o urbe ale căror margini au atins nu mai puţin de cinci ţări cândva.”

Aşa este cum a spus poetul Ioan Romeo Roşiianu, numai dacă ne gândim că acest număr are un număr impresionant de pagini – 504 – iar pe lângă calitatea şi valoarea textelor putem vorbi şi de o grafică deja cunoscută, prin grija editurii „Grinta” Cluj Napoca a scriitorului Gabriel Cojocaru.

În acest număr imens semnează Poezie: Doina Rândunica Anton, Ioan Pavel Azap, Gheorghe Mihai Bârlea, Nelu Ion Borodi, Ştefan Cămăraşu, Gheorghe Chivu, Gabriel Cojocaru, Gabriela Mariana Cosovan, Laszlo Csiszar, Ştefan Doru Dăncuş, Dragomir Ignat, Ion Bogdan alias Dumitru Iuga, Ion Iuga, Ieremia Lenghel, Vasile Muste, Mihai Olos, Adriana Papp, Gheorghe Pârja, George Petrovai, Ioan Romeo Roşiianu, Nicolae  Scheianu, Marin Slujeru, Vasile Tivadar, Ioan Dorel Todea, Echim Vancea, Antonia Luiza Zavalic; Proza este reprezentată de: Mihai Ganea, Marian Ilea, Alexandru Ivasiuc, Ioan Romeo Roşiianu; Interviurile sunt semnate de: Marian Ilea, Florentin Năsui, Horia Picu şi Dani Godja, Nicolae Scheianu; Eseul este prezent prin: dr. Gheorghe Mihai Bârlea, Pamfil Bilţiu, Mihai Ganea, Ioan Hotea, dr. Nicolae Iuga, dr. Ioan Marchiş, dr. Ştefan Mariş, George Petrovai, Vasile Tivadar, Ioan Ţiplea, dr. Ioan Dorel Todea; Memorialistică scriu: Maria Bilţiu, Pamfil Bilţiu, dr. Odarca Bout, Corina Isabella Csiszar, Ioan Hotea, Dragomir Ignat, Vasile Muste, George Petrovai, dr. Cristian Ştefan; Tradiţile zonei revin a fi amintite de: Corina Isabella Csiszar, dr. Mihai Dăncuş, dr. Ştefan Mariş, prof. Dorel Merciu şi Maria Mirela Poduţ; Critică literară susţin: Doina Rândunica Anton, Ion Cristofor, Alexandru Dohi, Gafia Galay şi Jean Loui Chancerel, Vasile Gogea, Dragomir Ignat, Ştefan Jurcă, Ana Olos, Virginia Paraschiv, George Petrovai, Horia Picu, Ioan Romeo Roşiianu, Vasile Tivadar, Ioan Dorel Todea; Pagini monografice semnează Dan Spiridon Pralea şi Robert Pal Zolopcsuk. Iar ca un corolar, am zâmbit la nici mai multe, nici mai puţine de 52 de parodii,  marca maestrul Lucian Perţa! Felicitări realizatorilor, felicitări celor care şi-au găsit loc în această revistă/carte de colecţie.

Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe numărul dedicat sighetenilor, că echipa de conducere a „eCreator” din care mai face parte prozatorul Marian Ilea şi poetul Nicu Scheianu au realizat un nou număr „Prietenii literare” Drobeta Turnu Severin – Baia Mare. Este cel de-al cincilea volum din această colecţie. În prefaţa acestuia scriitoarea Gabriela Dobrotă afirmă, negru pe alb: „ Cred că în viaţă trebuie să faci ce vrei, pentru că oricum vei fi criticat. Scriitorii din Drobeta Turnu Severin şi cei din Baia Mare fac acest lucru şi mă bucur să le fiu aproape şi să îi pot sprijini necondiţionat în demersul lor. Nu cred că este important ce cred alţii despre tine, este însă important să te analizezi şi să fii mulţumit de ce ai realizat în fiecare zi. Eu am încercat continuu să las urme şi în viaţa altora, am reuşit şi pentru asta mulţumesc lui Dumnezeu. Dumnezeu lucrează prin oameni, El este sus şi vede tot şi toate, mă iubeşte, dar  şi eu ÎL iubesc şi EL mă iubeşte, altfel nu îmi dădea puterea să fac atâtea.”

Îi răspunde scriitorul maramureşean prin adopţie - Ioan Romeo Roşiianu - cu un eseu intitulat simbolic „ De la Porţile Sudului la Porţile Nordului citire”: „Ne-am întâlnit, am schimbat cărţi şi cunoaştere, emoţii şi trăiri, iar amintirile acelor clipe sedimentează acum prietenii ce vor dura mai mult decât fiinţele noastre plăpânde, pentru că ceea ce se petrece acum nu mai este un simplu număr special de revistă, e infinit mai mult, cel puţin o adevărată punte de suflet şi simţire”.

Semnează: Poezie – Costel Avrămescu, Carmena Băinţan, Ela Bălescu, Gabriela Mimi Boroianu, Nicolae Căliţoiu, Gabriel Cojocaru, Alina Narcisa Cristian, Gelu Dragoş, Cornelia Diţă, Ioan Dragoş, Eugen Dulbabă, Mihai Ganea, Anna Eichert Giurcă, Dragomir Ignat, Loredana Florentina Mădălescu, Viorel Mirea, Vasile Morar, Vasile Muste, Mirela Orban, Ioan Potop, Ioan Romeo Roşiianu, Victor Rusu, Nicolae Scheianu, Constantin Stana, Dan Şalapa, Dinuţ Titu; Proză – Costel Avrămescu, Ioan Pavel Azap, Daria Dalin, Mihai Ganea, Grig Gociu, Marian Ilea, Ioan Romeo Roşiianu, Constantin Stana, Viorica Stăvaru; Eseu – Costel Avrămescu, Viorica Gligor, Ioan Hotea, Nicolae Jinga, dr. Ştefan Mariş, Ioan Romeo Roşiianu, Constantin Stana, Dan Şalapa; Tradiţii – Maria Bilţiu, Corina Isabella Csiszar, Maria Mirela Poduţ; Critică literară – Daniel Corbu, Gelu Dragoş, Eugenia Dumitriu, Viorica Gligor, Grig Gociu, Lucian Gruia, Dragomir Ignat, Gelu Negrea, Virginia Paraschiv, Voichiţa Pălăcean Vereş, Ana Cristina Popescu, Ioan Romeo Roşiianu, Victor Rusu, Nicolae Scheianu, Constantin Stana, Dorina Stoica,  Dan Şalapa şi Ioan Vasiu.

După cum se observă şi cu ochiul liber proiectul iniţiat de poetul Ioan Romeo Roşiianu continuă cu rezultate meritorii, la nivel naţional, iar următorul număr va fi dedicat „Prieteniilor literare” cu Cluj Napoca, acolo unde gruparea eCreator din Baia Mare are prieteni adevăraţi în ale scrisului! Jos pălăria, domnilor de la eCreator!

                                                                                    Gelu Dragoş

Europe Direct Maramureş - Sărbători fericite de Paşte !

Festivalul Naţional de satiră şi umor „Zâmbete în Prier” Vişeu de Sus, 23-24 aprilie 2016

Epigramiştii din toată ţara şi-au dat întâlnire la a XIV-a ediţie a Festivalului Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”, desfăşurat în oraşul Vişeu de Sus. Manifestările au fost organizate de Primăria, Consiliul Local, Centrul Cultural-Social, Cenaclul de Umor „Pupăza” din Vişeu de Sus, sub egida Uniunii Epigramiştilor din România. În sala mare de şedinţe a Primăriei, oaspeţii au fost întâmpinaţi de: directorul festivalului, dr. Anuţa Pop; preşedintele juriului, prof. Lucian Perţa; primarul oraşului, Vasile Coman; viceprimarul Adrian Filip. Ediţia din acest an a cuprins trei secţiuni: epigrame, temele fiind „Bagă-l în casă, te fură/ Dă-l afară, te înjură” şi „Fluturaş, nu mai ai aripioare”; secţiunea parodie a constat în compunerea unei parodii la poezia „Zbor deasupra aşteptării” de Vasile Muste; a treia secţiune s-a adresat volumelor de umor (epigrame, fabule, proză scurtă), apărute în perioada aprilie 2015 – martie 2016.

La epigrame s-au acordat următoarele premii:
Premiul I: Nicolae Stancu – Iaşi
Turiştii…
În ţara noastră cea frumoasă,
Deşi te-njură toţi, în cor,
Nu-ţi intră pui de rrom în casă
(„Afară” fură mai cu spor)
Unui „amic”
Când afară, pe terasă
Mă înjură cel de-aproape,
L-aş băga în „prima casă”…
Dar mă tem că nu încape!
Fetiţa de pe plajă …
Ca tatuaj avea o floare
Fetiţa ce-şi expune chipul
Şi-un fluturaş în locul ´n care,
Normal era să-i fie slipul
Nunta-n codru …
Nuntă mare pe imaş,
După datina cea sacră,
C-o mireasă „fluturaş”,
Şi o molie … de soacră.
Premiul II: Eugen Albu – Cluj-Napoca.
Premiul III: Alexandru Oltean – Bistriţa.

Secţiunea parodie
Poezia „Zbor deasupra aşteptării” de Vasile Muste
seara în faţa blocurilor ţăranii vorbesc despre lupi
spinarea scărilor se face rece şi întunecată
copiii călătoresc întunecaţi prin pădurile
pe care nu le vor vedea niciodată

astfel de acasă cândva dau nopţi bineţe
ea le răspunde cu un zâmbet cândva fermecător
pe străzi neştiute bisericile ies din oraş
cu cerşetorii lângă uşile lor

pământul miroase a glonte uitat într-o armă
arborii îşi trag cămaşa de umbră peste tulpină
pe masă în cer se aprind lumânările
dar Dumnezeu nu vine şi n-o să mai vină

Locul I la parodie: Vasile Larco – Iaşi
Parodie după „Zbor deasupra aşteptării” de Vasile Muste
seara localnicii s-adună discută aprins despre lei
pe uliţa pustie rece de un timp neluminată
copiii în lume sunt plecaţi că-i greu cu măsurile
de criză şi industria demolată

astfel de acasă cândva primeau veşti poveţe
iar ei le răspundeau prin poze de pe calculator
acum Doamne – ajută – mi să scriu o carte un volumaş
să afle viitorul vieţilor

în lume se trage semnalul prea lung de alarmă
imigranţi fanatici vin iar poporul paşnic suspină
pe masa din bar cupele-s pline dar i le
voi dărui cuiva, eu fac penicilină

Locul II: Gavril Moisa – Cluj-Napoca şi Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti.
Locul III: Any Drăgoianu – Ţânţăreni – Dolj şi Grigore I. Mirela – Râmnicu Sărat.
A treia secţiune s-a adresat volumelor de umor. Iată şi premianţii. Carte de epigrame: Florin Rotaru – Buzău „Umor la rotisor”. Carte de proză umoristică: Mihai Sălcuţan – Buzău „Cumpăna dreptăţii” şi Mircea Roşa – Miro – Buzău „Desaga cu luceferi”. Premiul pentru Antologie: Gheorghe Bălăceanu – Iaşi, Mihai Haivas – Iaşi „Epigrama zilei”. Premiul Opera Omnia: Grigore M. Dobreau – Tg. Jiu „Aşa s-a născut geneza”. Premiul pentru volum de debut: Maria Berciu – Baia Mare „Trecut-au luni … şi marţi”. Premiul Centrului Cultural-Social Vişeu de Sus: Nistor Ioan Bud – Baia Mare „Când mor viciile? – Epitafuri”. Premiul Cenaclului „Pupăza”: Vasile Mureşean – Baia Mare „Un zâmbet pentru cei dragi”. Premianţii au primit câte o sticlă cu „lapte de pupăză” (face … mărgele), colaci şi diplome. În final, a cântat Costel Amorăriţei.
La epigrame şi parodie, juriul a fost format din: Lucian Perţa, Vişeu de Sus, preşedinte; Nicolae Bunduri şi Gheorghe Constantinescu, Braşov, membri. La secţiunea volum de umor, juriul i-a cuprins pe: bibl. Gavril Ciuban, prof. Valer Griga, prof. Ioan Hapca, ing. Alexandru Hotico, jurist Gheorghe Vasile Pop, preot Ioan Dunca şi Cristina Şimon, toţi din Vişeu de Sus. Număr de participanţi: 67 la secţia epigramă, 34 la secţia parodie şi 35 la secţia volum. George Corbu, preşedintele Epigramiştilor din România, a avut cuvinte de laudă la adresa festivalului vişeuan. Au urmat discuţii şi concursuri ad-hoc de epigrame, recitaluri umoristice, turniruri epigramatice.

                                                                 Aurel Ghilezan

Poesis - ÎN JOIA MARE

În Joia ce-i prefaţă la actul răstignirii
Isus pe-ai Săi la Cină cu dragoste îi cheamă
Ca să le-arate-n fapte dorinţele iubirii
Ce-s sublimate-n Jertfă şi nu se mai destramă.

”Dorinţa Mi-a fost mare să stau cu voi la masă!”,
Cu un fior le spune Isus Mântuitorul.
O linişte adâncă pe feţe-ncet se lasă.
Şi harul îşi deschide spre toţi acum izvorul.

O seară din istorii … Nisan …o veste nouă …
Robia egipteană şi …. Sângele pe uşă …
Un miel pentru o casa … sau poate pentru două …
Dar azi sub sceptrul Romei trecutu-i doar cenuşă.

Azima le vorbeşte de-o sfântă sărbătoare.
Iar mielul fript în grabă e-un semn care-i veghează.
În faţa lor pe masă verdeţurile-amare
Şi vinul după Lege trecutu-nfăţişează.

”Vă spun această veste pân va veni Calvarul :
cu voi în cer la masă voi sta cu bucurie.
Şi Domnul, după Lege, a zis luând paharul
Beţi azi din rodul viţei privind spre-Mpărăţie!

Staţi gata ca o turmă unită-n slăvi eterne
Şi Tatăl cu plăcere vă dă Împărăţia.
Va bate vântul urii, credinţa se va cerne,
Dar va fi mare-n ceruri slăvită bucuria!”

Isus luă o pâine şi-n rugă mulţumeşte,
O binecuvântează şi pentru-ai Săi o frânge.
”Acesta Mi-este trupul ce vi Se dăruieşte.
Să faceţi acest lucru din nou când vă veţi strânge!

Spre pomenirea jertfei ce se va da îndată
Să fiţi cu Mine una şi una în lucrare
Păstrându-Mi amintirea în inima curată
Ce va străpunge bezna ca razele de soare.”

Iar după ce mâncară Isus luă paharul
Să-mpartă rodul viţei cu inima Lui arsă :
”Un legământ în sânge când voi urca Calvarul.
Beţi toţi din el acuma căci pentru voi se varsă!”
*
Isuse către Tine poporul Tău se-ndreaptă.
Venim cu inimi frânte pe drumul amintirii
Acum când parcă lumea pe-altcineva aşteaptă
S-aducă înfrăţirea şi pacea omenirii.

Puţini mai vin la Jertfă să plângă în suspine
Ca Petru-n neagra noapte când el se lepădase.
Dar azi ne arde dorul Isuse după Tine
Ne dă la toţi iertare în clipele rămase.

Ne spală-n al Tău sânge de tot ce nu Îţi place
Să stăm cu vrednicie la Masa Ta cea sfântă.
În lumea tulburată Tu eşti a noastră pace
Iar cel iertat de Tine cu bucurie cântă.

Ne pregăteşte, Doamne, de Cina cea finală
Când ceru-n sărbătoare va fi plin de uimire
Văzând-o pe Mireasă în haina ei de gală
Şi-nconjurată numai de marea Ta iubire.

Ce mare-Ţi este harul! Ce sfântă bunătate!
Cu câtă-nţelepciune ne-ai înzestrat în viaţă
De dragul Tău, Isuse, să le lăsăm pe toate
Mergând pe calea-ngustă spre gloria măreaţă!

Îţi mulţumim fierbinte cu lacrimi de iertare
Că ne-ai mai dat o şansă, un loc la sfânta Cină
Ca să trăim credinţa în clipe de-ncercare
Şi viaţa să ne fie o rază de lumină!

                                                            Corneliu Livanu