EXERCIȚIU

de Vasile Dan Marchiș

Mai impulsivă ca oricând

muza mi se bagă în seamă printr-o sumedenie de urzici

parcă dezvoltându-le în ciuda poeziei

și în același timp parcă din umbra urzicilor mă întreabă:

”Ce ți-ai dorit să fii, simplu grădinar, poet-grădinar sau numai poet?”

Fără să pot da momentan un răspuns

și fără să-mi dau seama că sunt cu mâinile goale

mă apuc încet să curăț grădina de urzici pe când muza a continuat:

”Ce faci acum, îngâni poezia culegând alene urzici?”

Pe când mă gândeam că îmi va da o idee să scriu ceva,

muza îmi spune:

”Bine, culege toate urzicile dar mai cu suflet!”

Ce îndemn pe mine din partea muzei de parcă

usturimea provocată de urzici,

este unitatea cu care se măsoară metaforele.

Muza vehiculează iar:

”Dacă te gândești să te separi de mine

în locul unde mâinile visătorilor

nu sunt încă afectate de porii urticari ai urzicilor,

de ghimpii trandafirilor

și de iubirile înșelătoare ale grădinarilor

nu vei întâlni restul lumii care înțepă sau irită?

Atunci ce vei răspunde?

*Unde am lăsat pe cea care m-a iritat,

dar cu blândețe în mod educativ?*

”Dacă unii oameni sunt ca aceste urzici, iritanți, vei da înapoi?

Influențat de ei te vei ascunde chiar și de mine?

Dacă șovăiești în fața acestor urzici ce vei face în fața scrisului?

Așa vrei să devii un grădinar/poet desăvârșit?

Dacă virgula credibilă dintre usturimea din lume

și felul cum te îndemn eu să scrii poezie

ar fi porii urticari ai acestor urzici,

înseamnă că doar te fac să te joci de-a grădinăritul

sau de-a poezia

față de ce amendamente severe vei primi din partea unor oameni!

Ce ți-am explicat eu aici e doar un exercițiu banal

față de amploarea prin care

trebuie să implementezi cu lux de amănunte

usturimea lumii în poezie!”

1 Iunie 2021 la Scoala Gimnaziala Miresu Mare

 

Ai noștri...

 

 Parlamentarii noștri-s fericiți, 

 Doar ei nu-s nenorociți,

 Cum  începe-o sesiune .

„Toarnă” pe salarii sume !

                          TOMA GROSS ROCNEANU

 

Harta literaturii. Cele mai apreciate cărți pentru copii din Europa

 O colaborare între școlile din întreaga Europă a dus la crearea unei hărți care prezintă cartea preferată a copiilor din fiecare țară. Școlile din Bulgaria, Polonia, Grecia, Portugalia, Spania, Republica Cehă și Lituania au lucrat împreună pentru a crea un ”proiect intitulat READ AND SHARE eTwinning”, care conține informații despre cele mai bune cărți pentru copii din fiecare țară europeană. Ei au efectuat cercetări în rândul prietenilor și membrilor familiei lor, precum și online, pentru a decide asupra cărții pentru fiecare stat.

Printre cărțile preferate se numără ”Harry Potter” în Marea Britanie, ”Heidi” în Elveția, ”Aventurile lui Tin Tin” în Belgia, ”Rățușca cea urâtă” în Danemarca sau ”Micul Prinț” în Franța. 

Cartea preferată a copiilor din România este ”Aminitiri din copilărie” scrisă de Ion Creangă.

Foto: bookstr

Lista integrală a cărților preferate: 

Kevade, Oskar Luts – Estonia 

Harry Potter and the Philosopher’s Stone, J.K. Rowling – Marea Britanie 

Pippi Longstocking , Astrid Lindgren – Suedia

Le Avventure di Pinocchio, Carlo Collodi – Italia

Le Petit Prince, Antoine de Saint-Exupéry – Franța

The Never-Ending Story, Michael Ende – Germania

Heidi, Johanna Spyri – Elveția

Orlovi Rano Lete, Branco Copic – Serbia

Toreadors from Vasyukivka, Nestayko – Ucraina

The Adventures of Tin Tin, Georges Rém (Hergé)- Belgia

Fada Oriana, Sophia de Mello Breyner Andresen – Portugalia

Platero y yo, Juan Ramon Jiménez- Spania 

Mangas, Penelope Delta – Grecia 

Kake Make, Lina Zutaute – Lituania

The Tale of Tsar Saltan, Alexander Sergeevich Pushkin  – Rusia

Tüskevár, István Fekete – Ungaria

Amintiri din Copilărie, Ion Creangă – România

Cufoja dhe Bubi Kacurrel, Gaqo Bushaka – Albania

Pabbi Professor, Gunnar Helgason – Islanda

Jip en Janneke , Anne MG Shmidt, Olanda 

The Moonmins ,Tove Jansson  – Finlanda

Akademia Pana Kleska, Jan Brzechwa – Polonia

Slovenské Rozprávky, Pavol Dobšinský – Slovacia

Artemis Fowl and the Time Paradox, Eoin Colfer – Irlanda

Den grimme ælling, Hans Christian Andersen – Danemarca 

Mrs Pepperpot Stories, Alf Prøysen – Norvegia

Čudnovate zgode šegrta Hlapića, Ivana Brlić Mažuranić – Croația

Geschichten vom Franz, Christine Nöstlinger –  Austria 

 

.

Prof. dr. Nicolae Iuga îşi publică volumul al doilea al Jurnalului

 

Volumul al doilea al „Jurnalului” redactat de universitarul și scriitorul Nicolae Iuga a apărut recent cu titlul În amiaza vieții (Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2021). Însemnările din acest volum acoperă activitatea autorului de pe la începutul anilor 1990, implicarea sa în viața politică și administrativă, considerații despre fenomenul numit Piața Universității din aprilie-iunie 1990, ingerințele politice și lucrăturile FSN din zona Inspectoratului Școlar al județului Maramureș, experiența jurnalistică, impostura, grandomania și invidia din lumea universitară băimăreană, declinul cultural și degradarea continuă a societății românești contemporane.

            Scriitorul își motivează publicarea acestor pagini, arătând că Jurnalul unui autor de lucrări teoretice poate să aibă o relevanță aparte. Spre deosebire de un romancier de exemplu, aici nu este vorba de o privire indiscretă în laboratorul interior, în care se creează imagini și personaje, ci este mai curând impulsul de a da seamă de împrejurările exterioare, istorice ale vieții, pentru că Istoria în esență este Filosofia care se revelează exemple. Scriitorul dă glas zbuciumului sufletesc al personajelor sale, iar omul de știință își poate prezenta propria-i luptă cu aspirațiile și adversitățile cotidiene într-un fel în care aici să se regăsească și alții, mai mult decât simplele biografii comune o pot spune.   

 

     

Să fim din nou copii de 1 Iunie 2021

 Secția Școala Populară de Artă a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară vă invită la spectacol în Muzeul Satului Baia Mare, în data de 1 iunie, începând cu ora 18.00.

Muzica, dansul, artele plastice și voia bună sunt ingredientele spectacolului de final de an școlar 2020 – 2021 al elevilor Școlii Populare de Artă Baia Mare. Elevii școlii noastre, îndrumați de profesorii coordonatori, își vor demonstra virtuozitatea și ne vor arăta tot ce au învățat în acest an școlar, într-un spectacol unic.

Pe scena amenajată în pitorescul ”Sat de pe deal” vor evolua cursanții de la clasele de canto popular, muzică ușoară, saxofon, coregrafie și nu în ultimul rând, orchestra școlii. Iar elevii clasei de arte plastice vor vernisa o expoziție cu cele mai spectaculoase lucrări, dovedindu-și creativitatea plastică.

Invitați speciali în cadrul acestui spectacol sunt elevii Școlii Populare de Arte Satu Mare, care vor susține patru momente artistice. Așadar, vă așteptăm să ne fiți alături marți, 1 iunie 2021, ora 18.00 la Muzeul Satului Baia Mare.

 

Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș

Foto/Gluma zilei - Dorinţa unei femei de 60 de ani!

 

VIITORUL PLANETEI: FARA OAMENI?

 mai 2021

 

Ființele umane sunt extrem de frivole. Motiv pentru care cultivarea responsabilității este o provocare imensă. Niciunde nu se vede lucrul acesta mai clar decât în lamentațiile discutate de mass-media în ultimele săptămâni privind declinul demografic al Europei, SUA și al Chinei. Nu dorim declin demografic. Dar nu dorim nici copii. Ultimii sunt indispensabili pentru stabilitatea demografică, iar stabilitatea demografică este indispensabilă creșterii economice și, deci, vieții confortabile cu care ne-am obișnuit de câteva generații încoace.

Apocalipsul demografic

Am trecut dincolo de punctul ireversibil al declinului demografic? Probabil că da, dar încă nu putem spune afirmativ. Demografii ne informau cu decenii în urmă că populația planetei va continua să crească până în 2050, iar apoi se va plafona pentru o generație sau două, înainte de a începe să scadă drastic. Dar apocalipsul demografic global pare să se manifeste mult mai repede decât s-a preconizat.

Începem cu Europa. Săptămânile trecute UE a emis date statistice conform cărora în ultimii 50 de ani s-au produs mutații radicale în atitudinile și practicile europenilor privind căsătoria și copiii. Până în 2019, de exemplu, numărul căsătoriilor în Grecia s-a redus la jumătate în comparație cu 1964, iar numărul divorțurilor a crescut de 4,4 ori. La nivel european, datele sunt aproximativ aceleași. În 50 de ani numărul căsătoriilor a scăzut cu 50%, iar numărul divorțurilor a crescut de 4,3 ori. Datele statistice sunt și mai rele pentru Cipru și tragice și în Italia. [Link: https://www.ekathimerini.com/.../marriages-decline-as.../...]

Dincolo de Atlantic, situația este la fel de complicată. În 10 ani, populația Americii a crescut cu doar 7-8%. Datele statistice recent publicate denotă un colaps demografic aproape sigur. Fertilitatea a scăzut la 1,7%. Statele pro-avort au cunoscut cel mai scăzut nivel demografic. New York, Massachusetts, Illinois și California au pierdut populație. Niciodată în istoria statului, California nu a pierdut populație până anul trecut. Mai mulți oameni fug din "paradisul californian" decât intră. În contrast, statele pro-viață (și capitaliste) au cunoscut o creștere demografică cu mult peste rata națională. Texasul, de exemplu, a crescut în populație în 10 ani cu 18%, o creștere remarcabilă.

Colapsul demografic al Chinei

Tragedia demografică a anului, însă, este China. În 10 ani, populația Chinei a crescut cu 5,3%, adică cu 0,5% anual. Tragedia Chinei se manifestă în îmbătrânirea rapidă a populației.

Populația activă economic, între 15 și 59 de ani, a scăzut în 10 ani de la 940 de milioane la 895 de milioane. Procentul populației de 60 de ani și peste a crescut, ea trăind din munca celor între 15 și 59 de ani. 13,5% din populația Chinei are peste 60 de ani, în comparație cu 10% în 2010. Economiștii își pun, deci, întrebarea relevantă: "will China grow rich before it will grow old / va deveni China bogată înainte de a îmbătrâni"? [Link: https://www.reuters.com/.../china-2020-census-shows.../...]

AFR continua să fie vocea celui care strigă în repetate rânduri și de mulți ani: "nu neglijați factorul uman"! Factorul uman este cel mai prețios. Capitalul uman produce bogăția și bunăstarea. Factorul uman dă frumusețe societății. Distrugerea lui înseamnă, inevitabil, distrugerea viitorului. Întrebarea "viitorul planetei, un viitor fără oameni" este, deci, relevantă. Generației mai in virsta probabil îi este irelevantă această întrebare, dar celor care iubim generația tânără ne pasă. Nu dorim să lăsăm în urmă povară pentru ei și copiii lor.

Secularismul european a învățat generația celor mai in virsta să trăiască pe spatele generației tinere, iar ei, la rândul lor, nu vor ezita să trăiască pe spatele copiilor lor.

Este potrivit ca din când în când generația ma in virsta să își facă o mea culpa. Generația de dinaintea noastră a dat generației noastre uneltele autodistrugerii: avortul, relațiile sexuale nepotrivite, atitudini anti-familie, atitudini anti-copii, hedonismul, egoismul generațional, lipsa de interes față de ziua de mâine. Generația noastra nu a blocat ori eliminat acești, și alți factori ca ei, care distrug factorul uman. Din nefericire, nu ne putem aștepta ca generația tânără să schimbe traiectoria pe care noi i-am plasat.

Viitorul planetei: ce putem face?

Dacă vor mai fi în viitor oameni pe planetă depinde de noi, de ființele umane acum în viață, de modul în care abordăm sau nu viitorul, de interesul în a asigura un viitor pentru umanitate, și de modul în care gândim privind factorii esențiali care asigură viitorul: viața, procrearea și sexualitatea.

Parlamentul European ne avertizează că presupusele modificări climatice periclitează viitorul planetei. Că avem nevoie de o planetă și jumătate pentru a ține în viață anual cele aproape 8 miliarde de ființe umane care trăiesc pe planetă, ceea ce e o gogomănie a ideologiei climatice.

Seculariștii se gândesc la planetă mai mult decât la oameni. La o planetă care, spun ei, are nevoie de o climă mai adecvată decât cea cu care am trăit de mii de ani. De un viitor în care ființele umane, norocoase să nu fi fost avortate, vor fi scos din vocabularul uzual cuvintele "e prea frig"; "e prea cald"; "e mare secetă"; "plouă prea mult", etc.

Ce rost, însă, are să plănuim un viitor al planetei din perspectiva climei și cu o climă perfectă, și să ignorăm faptul că ne aflăm în pragul celui mai dezastruos declin demografic cunoscut istoriei. La ce, sau cui, mai bine zis, folosește crearea, prin intermediul științei și tehnologiei, a unei clime perfecte dacă oamenii vor dispărea de pe planetă? Demografii și sociologii au devenit tot mai solicitați în ultimele luni. Emit studii peste studii care dovedesc că ne îndreptăm spre un abis demografic. Luna trecută am dat peste primul articol care, în opinia demografilor, ar putea dovedi că umanitatea a atins punctul unui declin demografic ireversibil, un tipping point, a point of no return. [Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/.../pdf/nihms-1027140.pdf]

Declin demografic iremediabil?

Studiul care susține ipoteza, publicat în 2019, e bine să fie cunoscut și în România și de fiecare dintre noi. Conform acestui studiu, femeile americane care își doresc un copil (sau copii) sunt în minoritate. Doi sociologi americani au obținut aceste date ca urmare a unor interviuri luate la 1000 de femei între 18 și 22 de ani în Michigan. Pe baza răspunsurilor tinerelor, sociologii le-au împărțit în șase (6) categorii, de la “progresiste” la “conservatoare” și categorii intermediare. Doar 36% dintre ele au declarat o dorință “pozitivă” sau “foarte pozitivă” de a fi mame, iar 63% dintre ele o absență totală ori marginală de a fi mame. Cele 36% sunt femeile tradiționale și religioase, iar celelalte sunt femeile “progresiste”, carieriste, feministe, și alte categorii similare.

Reacția imediată ar putea fi că acest studiu nu este “representative / reprezentativ”, în sensul că nu reflectă gândirea femeilor în general datorită numărului mic de respondenți. Critica aceasta este normală și bine întemeiată. Cu toate acestea, ea reprezintă o fereastră, chiar dacă mică, spre o zonă de gândire a femeilor tinere privind procrearea, și prioritizarea carierei în raport cu procrearea.

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!

Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.  

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

 

Aforismul zilei

 

,,Onoare! Dreptate! Adevăr! - Roșu! Galben! Albastru!"

 

ZIUA DRAPELULUI REPUBLICII MOLDOVA - 27 aprilie

 

ONOR, ȚIE, DRAPEL SFÂNT ...

(autor Vasile Bele)

 

Frumoasă țară, colț de rai,

Ruptă, dintr-al României plai!

Te-au rupt bucăți și mi te-au luat,

Străinilor, apoi, te-au dat ...

Mare păcat! Mare păcat!

 

Drapelul tău, stindard frumos.

Pământul tău - negru, mănos!

E rupt bucăți din rai ... te-au luat,

Străinilor, apoi, te-au dat ...

Mare păcat! Mare păcat!

 

Câmpia ta, verdele tău,

Il ocrotește Dumnezeu!

Care, mereu, I-a pedepsi,

Pe cei care nu te-or iubi ...

Ei fac păcat! Mare păcat!

 

Drapel frumos, ce zbori în vânt,

Parcă te văd acum plângând,

De dorul roșului, de-aici,

De clop, batic, de dor de-opinci ...

Ești rupt de-aici! Ești rupt de-aici!

 

Galbenul tău? E grâul meu,

Crescut de Dreptul Dumnezeu,

Căci mi te-au luat ... mi te-au furat,

În suflet mi-ai rămas legat!

Că nu-i păcat! Aicea eu mi te-am legat!

 

Albastrul tău? Seninul fin!

Ce soartă ai? Dar ce destin?!

De ce te-au luat? Mi te-au legat ...

Mi-i sufletul încătușat ... păcat!

De câte lacrimi s-au vărsat!

 

Drapel frumos, cu roșu-n vânt,

Cu galbenul, ce-mi este-n gând,

Cu albastrul tău ... fac legământ,

Te strâng la piept ... și te iubesc,

Eu inima ți-o dăruiesc!

 

Și-atâta timp cât voi trăi,

Pe tine, eu, te voi iubi,

Daca-aș putea ... acas' te-aș lua

Și ai dormi pe perna mea,

Străinilor eu nu te-aș da! Pe viața mea ...

 

Te-aș ocroti cu dragostea

Și perna mea, eu, ți-o voi da!

E roșul macilor din câmp,

E galbenul din grâul sfânt,

Albastru-i cerul nostru blând ...

 

Ce vor fi însemnând, oare:

Roșu? Poate fi Onoare!

Galben? Poate fi Dreptate!

Albastru? E Adevăr, frate!

Măreție! Sănătate!

Chiuzbaia, mai 2021

 

 

II.

,, ... împărtășirea identității românești!"

 

ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

SCRISOARE DE DOR

(autor Vasile Bele)

 

,,găsească-vă în pace, aceste rânduri,

aceste gânduri,

frânturi din bucuria sufletului meu

și-așa însetat de dorul celor ce-au plecat,

dar locul sfânt nu l-au uitat,

în inimă ei l-au purtat!

 

n-ai cum să-l uiți,

poți trece punți,

dealuri și munți,

aici e dorul celor mulți

care-au rămas, plângând în curți,

bătrâni, cărunți,

copii mărunți ...

 

plecat-ați unul câte unul!

 

spre-un trai mai bun,

alergi nebun,

în urmă plângea curcubeul,

se simțea mult prea singur,

de dorul vostru i s-a uscat

urma pașilor care nășteau culorile,

roșu,

galben,

albastru ...

 

plecat-ați frați, surori,

spre alte zări!

lăsat-ați adierea de rouă

în urma pașilor întomnatei voastre plecări,

lacrimi în ochii noștri

și lacrimă și patimă,

și umbră și dor

tu, fiu, sărman și călător,

pe-un pas de nor!

 

v-ați dus spre alte zări,

trecut-ați mări,

trecut-ați țări,

crezând în voi,

ducând doar dor de noi

și-o lacrimă de rouă,

gândind la o viață nouă!

 

mulți încercați! mulți înlăcrimați!

prea puțini reușiți,

prea puțini ocrotiți,

mult prea puțini fericiți,

dar toți iubiți ...

iubirea voastră a fost doar la Dumnezeu!

care mereu ... mereu,

va apărat de greu, de rău ...

 

azi,

gândul meu prea însetat,

(și râu de lacrimi a vărsat!),

este la toți care-ați plecat

și v-ați lăsat, sufletul sfânt,

nemângâiat!

haideți în sat!

 

găsească-vă în pace aceste rânduri ...

ni-i dor de voi,

vi-i dor de noi!

tristețe! rugăciune!

lacrimă de vânt ...

rost pe pământul nostru sfânt,

cu legământ!

 

ochii mei plâng!

ochii mei plâng ...

se naște-un vânt ...

se naște-un gând ...

AICI ESTE PĂMÂNTUL SFÂNT!"

Chiuzbaia, mai 2021

 

P.S.

Haideți 'napoi,

ni-i dor de voi ...

 

III.

 

,,răsună peste veacuri ecoul primei uniri!"

 

Așa suntem de veacuri, cinci,

Aș-am rămas de-atunci, pe-aici,

O, Țară Românească, te-ai unit,

Cu bravii frați, așa s-a-nfăptuit ...

Moldova și Transilvania cea străbună,

Cu Țara Românească-s împreună!

Trecut-au veacuri și încă vor mai trece,

Trecut-au cinci, de-acuma alte zece,

Uniți vom fi, strigăm în gura mare,

Unirea o purtăm în suflet fiecare ...

 

,,Domn al Țării Românești,

Domn al Moldovei,

Principe al Transilvaniei,

Așa a fost să fie Mihai Vodă Viteazu' ..."!

 

Moldova cu străvechea-i glie,

Va fi unită-n veșnicie,

Unită în simțire, sub stindard,

Cu Transilvania codrilor de brad.

Uniți în suflet, fapte și gândiri,

De veacuri stăm prezenți, acestei uniri,

Măreț boier și al Craiovei ban,

Nimic nu ne va stinge, așa vom fi șohan ...

(șohan - reg. mereu, pe vecie, întru veșnicie, niciodată altfel)

Tu, Vodă Mihaiu', așa ai făptuit,

Când cele trei țări, cu fapta le-ai unit!

 

,,Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine oare și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa a fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor) om mare și bogat den Poartă împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme ...",

(sursa Wikipedia, Despre Mihai Viteazul)