Asociaţia pentru Dezvoltarea Creativă a
Personalităţii ,,Varto” (preşedinte Ghenadie Cepurnoi-Ucraina), Asociaţia
Pedagogilor din regiunea Odessa (preşedinte Nicolai Fedoreţ-Ucraina), Asociaţia
Generală a Invăţătorilor din România (AGIRO) şi AGIRo –filiala R.Moldova au organizat în perioada 07-14 iulie 2013, la baza
de odihnă Jubileu (oraşul Illicivsic, regiunea Odessa) Festivalul Internaţional
psiho-pedagogic ,,Perspectiva”, ediţia IV.
· Este
una dintre principalele activităţi ale Proiectului Internaţional
Socio-Pedagogic ,,Educaţia secolului XXI: schimbări în contextul dezvoltării
societăţii informaţionale”.
· Printre
participanţii la Proiect/Festival sunt: Organizaţii Educaţionale de Stat şi
cele Publice/non-guvernamentale, cadre didactice, psihologi, ziarişti, elevi şi
părinţi din Ucraina, Republica Moldova , România şi Rusia. Majoritatea
participanţilor au fost specialişti de înaltă calificare, profesori
universitari, experţi în domeniul educaţiei.
· Scopul
principal al Proiectului/Festivalului a fost crearea unui spaţiu
cultural-educaţional european comun, asigurarea schimbului de experienţă şi
abordarea aspectelor comune dintre sistemele educaţionale ale ţărilor vecine
din CSI şi Uniunea Europeană.
Alături de peste 200 de participanţi din
Ucraina, R.Modova şi Rusia, din delegaţia noastră au făcut parte zeci de colegi
dintre care amintim: Elena Mândru, Constanţa Matyas (HR) Viorel Dolha, Delia
Micurescu, Florica Maxa, Ioana Micurescu (AR), Lucia Glodean (MM), Teodora
Nicolau (BR), Elena Crîsta, Ana Nicolau (CS), Maria Ciubotaru, Lorena Bujor,
Daniela Dumitraşcu (IS), Oltea Preluca (SV), Aurelia Axentii, Maria Barba
(Universitatea ,,B.P. Haşdeu” Cahul), Vasile Hantea (Cahul), Elena Golovanova, (dr., conf.,
Universitatea Umanistă de Stat din Izmail, Ucraina, Catedra de limba română), Ludmila Arnăut (prof. limba română la
şcoala din satul Utkonosovka, raionul Ismail din regiunea Odessa, Ucraina) şi
Mariana Marin (preşedinte AGIRo –MD, prof dr la Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei Chişinău) cu colegele sale.
La deschiderea lucrărilor a fost prezent şi
reprezentantul Consulatului României la Odessa .
Am purtat discuţii cu reprezentatul
ministerului educaţiei din Kiev lansând invitaţia către ministrul educaţiei
ucrainean la congresul AGIRo de la Slatina din 21-23 august 2013, cu
preşedintele asociaţiei educatoarelor din Ucraina, cu directori de şcoli din
Ucraina şi R.Moldova.
Am fost primiţi
la direcţia de învăţământ Illicivsic.
Programul
festivalului pedagogic a fost extrem de dens cu multe ateliere în care s-au
realizat aplicaţii practice din cele mai noi direcţii de dezvoltare a
psihologiei şi ştiinţelor educaţiei. Vom reveni cu detalii de
substanţă asupra acestor interesante ateliere. În plus, cred că ne vom revedea
la Slatina în 21-23 august la congresul AGIRo cu formatorii care le-au condus.
Toţi colegii din delegaţia noastră am făcut prezentări pe teme educaţionale,
prezentări de carte, prezentarea AGIRo, Imnul învăţătorilor etc.
Colega
maramureşeancă Lucia Glodean, care şi-a vizitat acum ţara-mamă, a prezentat
învăţământul în limba maternă a ucrainenilor din România. Sala a fost
emoţionată când colega ucraineancă din România a recitat şi cântat în
ucraineană şi română. A plecat încărcată de manuale şi cărţi în limba
ucraineană pe care le va folosi la catedră în România.
Am
prezentat cum în România se învaţă în toate şcolile aspecte pozitive ale
culturii şi trecutului popoarelor vecine (vezi istorie clasa a IV-a) sperând că
şi în ţările vecine acest lucru ar fi un model de urmat.
În fiecare seară
au fost momente artistice de ţinută. Şi grupul nostru am ,,evoluat” cu cântece
şi dansuri româneşti, câteva învăţându-i şi pe gazdele noastre.
M-au măgulit
revistele şcolare în limba română realizate de elevi ruşi de la liceul
,,Gaudeamus» din Chişinău pe care mi le-a oferit distinsa prof Svetlana
Beleaeva.
Colegii din Cahul
ne-au aşteptat la vamă şi am vizitat Universitatea Haşdeu din localitate având
şi bucuria unei discuţii cu dl decan Axentii. În Utkonosovka am fost primiţi de
mama doamnei Elena Golovanova- o învăţătoare pensionară care a predat în
Transcarpatia şi am servit din plăcintele colegei Ludmila Arnăut.
În Odessa şi la Consulatul României de acolo am fost
la busturile lui Puşkin şi Eminescu. Ne-am întâlnit cu jurnalistul Vadim
Bacinschi. De 20 de ani, Bacinschi este cea mai
autorizată voce care ne spune adevărul despre starea românilor din regiunea
Odessa-Ucraina. La Odessa, Vadim Bacinschi scotea, la începutul anilor '90,
revista culturală în limba română "Luceafărul". A urmat un scenariu
previzibil: revista n-a mai primit fonduri, Bacinschi n-a mai putut s-o scoată.
Anatol Fetescu a transformat "Luceafărul" în "revistă
moldovenească" care tace atunci când se închid şcoli moldoveneşti dar este
vocal împotriva a tot ce este românesc. Bacinschi a fost apoi singurul
corespondent pentru Basarabia de Sud al ziarului românesc "Concordia",
editat la Cernăuţi. Din 2012 scoate “SUD-VEST”, editată iniţial de
asociaţia ASTRA Iaşi cu sprijinul logistic al asociaţiei “ASTRA-Anenii Noi”. Este UNICA publicaţie de limbă română cu grafie
latină din regiunea Odesa. Puteţi vizualiza publicaţia la http://adevarul.pro, rubrica Arhiva. Publicaţia
apare lunar. Din Anenii Noi (MD) se mai susţine şi publicaţia “Dunărea”.
În Odessa a venit Eminescu în
august-septembrie 1885 şi iulie 1886 să se trateze. În „Cocostârc străin” (am
donat volumul bibliotecii AGIRo din clădirea muzeului învăţământului Arad),
Vadim Bacinschi redă din scrisorile lui Eminescu din Odessa: ,,numai eu,
cocostârc străin, măsur malurile Limanului cu picioarele mele arhioloage”
“vântul şi valurile lacului, cu
freamătul lor neîncetat, iată singurul acompaniament al nopţilor, care se scurg
uniforme şi monotone ca bătăile unui ceasornic de părete”
,,Eu şed aci într-un hotel de mâna a
treia —Hotel Strassbourg — şi, neavând parale, nu mă mai duc nici la cafenea
măcar”.
Veţi găsi ataşată şi poza pe care am
făcut-o verandei din spate a fostului “Hotel Strasbourg”, unde a locuit
Eminescu la Odessa.
Am vizitat şi
Catedrala Ortodoxă Ucraineană din Odessa care a fost fondată în 1794 de către
Gavril Bănulescu-Bodoni. După 1792 (data la care ruşii ating Nistrul) zona va
aparţine bisericeşte de Ecaterinoslav în fruntea căreia însă era românul Gavril
Bănulescu-Bodoni care, după anexarea Basarabiei, va reuni sub aceeaşi
mitropolie Chişinăul, Hotinul şi Oceacovul, fiindcă ,,în ţinutul Oceacovului
precum şi în Basarabia locuiesc moldoveni, vlahi, greci, bulgari şi colonişti
de diferite neamuri, iar ruşi sunt foarte puţini".
Cu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-a
va construi puternice fortăreţe pe malul stâng al Nistrului: Tiraspol în faţa
Tighinei şi Ovidiopol în faţa Cetăţii Albe. Marea majoritate a locuitorilor
fiind români, aceeaşi Erhani, Soltani, Buşilă, Codreanu, Munteanu, Braşoveanu,
Ardeleanu, Eşanu vor fi mâna de lucru la ridicarea Odessei, dar şi printre
fruntaşii locali.
Acordând scutiri de serviciu militar şi dări,
acoperind cheltuielile de călătorie, asigurând autonomie, biserică românească,
magistraţi români, şcoală de limba populară, tipărire de cărţi în limba română
şi chiar pecete cu capul de zimbru, Ecaterina a II-a atrăgând deja români din
principate. Doar din Transilvania reuşeşte la 1783 să aseze chiar dincolo de
Bug 2000 de familii cu 15 biserici româneşti. În 1796, la Dubăsari ori
Movilău s-a tipărit primul volum de versuri în limba română (versuri originale
şi traduceri de I. Cantacuzino). În 1799, rusul Pavel Sumarcov notează că în
Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Mălăieşti majoritatea locuitorilor
sunt moldoveni.
Guvernul rus
refuză oferta lui Mihail Stroescu (fratele filantropului V. Stroescu) de a
finanţa deschiderea unei catedre de limba română la Universitatea din Odessa.
Academicianul sovietic S. Berg, afirmă: "Moldovenii ce locuiesc în
Moldova, Basarabia şi până în guberniile învecinate, Podolia, Herson, iar
într-un număr mai mic în gubernia Ecaterinoslav sunt români".
Gavriil
Bănulescu-Bodoni născut în Bistriţa-Năsăud în
anul 1746 în familia lui Grigorie şi Anastasiei Bănulescu-Bodoni şi-a absolvit studiile în
Transilvania. Este cel care a ales capitala Basarabiei Chişinăul şi a sfinţit
în satul moldovenesc Moldoveanca locul unde va lua naştere oraşul Odessa.
Bănulescu este cel care sfinţeşte temelia oraşului Odessa şi contribuie la
planul de organizare al oraşului, iar un Manole e menţionat ca arhitect pe
lângă guvernator. Ecaterina a II-a numise iniţial mitropolia din teritoriul de
la est de Nistru ,,mitropolia Moldovei Noi” şi abia în 1798 o redenumeşte în
cea de ,,Novorosisk”. Pe firmele Odessei apăreau ciobotarul Ştirbei, croitorul
Sturza, restaurantul Catargi, iar suburbia "Moldovanca" populată cu
români va deveni un oraş întreg cu peste 40.000 de locuitori.
Prin rescriptul
ţarului Alexandru I, din 27 martie 1808, a fost înfiinţat Exarhatul Moldovei,
Valahiei şi Basarabiei. La conducerea noii unităţi bisericeşti
teritorial-administrative, conform aceluiaşi decret, a fost numit mitropolitul
Kievului Gavriil Bănulescu-Bodoni.
La 21 aug 1813
ţarul Rusiei l-a numit în fruntea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reşedinţa
în Chişinău, create la cererea sa şi unde a înfiinţat la 31 ianuarie 1813 un
Seminar teologic în care se preda în limba română până la moartea sa în 1821.
În 1814 fondase şi tipografia eparhială – cărţile tipărite de el în limba
română fiind arse însă după 1871.
Ghidul nostru în
Odessa ne-a spus că nu există în oraş nicio şcoală în care urmaşii
românilor/moldovenilor care au pus bazele Odessei să îşi înveţe limba maternă.
Semne bune nu
sunt nici la Universitatea din Izmail unde rectorul are de gând să nu acorde
niciun loc studenţilor pentru catedrele de română şi bulgară. În ultima zi a
festivalului, la iniţiativa gazdelor, participanţii au semnat un memoriu către
dl rector pentru a-l convinge să nu desfiinţeze aceste catedre. Au semnat
următorii în numele asociaţiilor lor: Светлана БЕЛЯЕВА, зам.
председатель Ассоциации педагогов Молдовы «Инновационная школа», Геннадий ЧЕПУРНОЙ,
председатель Ассоциации развития творческой личности «Варто», Николай ФЕДОРЕЦ, председатель
Одесского педагогического общества, Звиад АРАБУЛИ, президент
Федерации ХАДУ.
La întoarcere am vizitat Cetatea Albă din
Bergorod Dnestrovski –Ucraina (cu stema Moldovei smulsă de pe faţadă), dar de
unde ne-a îndrumat spre Chişinău în limba română o tânără moldoveancă din
Novoseloe. La Chişinău am fost ospătaţi şi conduşi la Statuia lui Ştefan cel
Mare şi pe Aleea Clasicilor de gazdele noastre Mariana Marin, Valeriu Cavcaliuc
şi Pavel Cerbuşcă. Am plecat şi de aici încărcaţi cu cadouri-materiale
didactice.
Ne-am făcut în Odessa mulţi prieteni, am învăţat multe, am găsit şi ucraineni
şi ruşi–oameni şi intelectuali adevăraţi- care ne-au acceptat pe români de
parteneri şi prieteni (avem şi un parteneriat semnat între asociaţiile
noastre). Şapte zile au stat alături drapelele Ucrainei, R.Moldova şi României.
Pentru acest lucru, într-o parte a lumii în care mai marii se joacă de-a
graniţele şi vămile şi vizele între fraţi şi vecini mai abitir decât copiii pe
nisip, a meritat şi efortul financiar suportat de fiecare şi un drum obositor
de 26 ore la dus şi 38 ore la întors.
Cu bine,
Viorel Dolha
0723259290
0744195155
PS
Despre al XXXV-lea Congres AGIRo găsiţi informaţii la
adresa:
http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=11&t=1249
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu