Cinci scenarii care pot schimba lumea

Analiştii de la unitatea de intelligence a publicaţiei “The Economist” consideră că cele mai mari 5 ameninţări globale sunt în prezent ieşirea Greciei din zona Euro, urmată de prăbuşirea zonei Euro, o prăbuşire a pieţei din China, intensificarea prezenţei Rusiei în Ucraina şi creşterea tensiunilor de tipul Războiului Rece, volatilitatea extremă a monedelor, cauzată de divergenţa politicii monetare globale, şi destabilizarea economiei mondiale provocate de escaladarea terorismului jihadist. Unitatea de intelligence a publicaţiei The Economist consideră, în raportul pe luna august, că cele mai mari cinci riscuri la nivel global implică Grecia, China, Ucraina şi Rusia, precum şi politica monetară globală sau terorismul jihadist.

1. Scenariul de risc cotat drept cel mai periculos, de risc înalt şi cu impact foarte mare, este un „Grexit” urmat de prăbuşirea zonei Euro. Deşi Grecia a ajuns în ultima clipă la un acord cu creditorii, iar riscul părăsirii zonei Euro a fost redus pentru moment, analiştii The Economist consideră că există o „mare probabilitate” ca acest lucru să se întâmple în 2016, ţinând cont că guvernul Syriza va avea dificultăţi în a implementa măsurile dure impuse de acordul cu zona Euro.

Dacă Grecia părăseşte zona Euro, ideea că statutul de membru este irevocabil nu va mai rezista şi se va propaga la alte state membre cu datorii foarte mari, din zona Euro. Analiştii consideră că impasul Greciei demonstrează dificultăţile fundamentale ale unei monede unice lipsite de uniune fiscală. Când vor apărea noi probleme în zona Euro, precum partide anti-sistem care au succes electoral sau o scădere ciclică a zonei Euro, aceste dificultăţi vor ieşi din nou în faţă şi va fi nevoie de resurse şi mai mari pentru a le face faţă.

Dacă un Grexit ar duce la măsuri similare din partea altor state Euro, economia globală ar fi afectată foarte mult. Ţările care ar părăsi zona Euro ar suferi devalorizări semnificative şi nu ar mai fi în stare să îşi plătească datoriile în euro. Sistemul financiar global ar suferi pierderi imense, iar economia globală ar intra în recesiune, consideră The Economist Intelligence Unit.

2. Al doilea cel mai periculos scenariu de risc, cu impact foarte mare, este prăbuşirea preţurilor bunurilor şi serviciilor din China, corelată cu o reducere a investiţiilor, ceea ce ar duce la încetinirea pe termen lung a pieţelor emergente.

Pieţele emergente au fost principalul impuls de creştere la nivel global în ultimii 10 ani, însă în ultimii 2 ani ele au suferit o scădere economică, în ţări precum Brazilia sau Africa de Sud neajunsurile politice împiedicând dezvoltarea. Această situaţie va fi exacerbată de prăbuşirea globală a preţurilor la bunuri precum petrolul, care va reduce şi mai mult performanţa economică a unor ţări din America de Sud, Orientul Mijlociu şi Africa Subsahariană, care au profitat de boom-ul acestor preţuri, menţinut de China în ultima decadă.

Totodată, mai arată analiştii The Economist, constrângerile monetare din SUA vor ţine monedele pieţelor emergente sub presiune. De asemenea, în China există îngrijorări faţă de capacitatea administraţiei locale de a restructura sistemul financiar, precum şi cu privire la urmările prăbuşirii bursei şi spargerii bulei imobiliare.

Incapacitatea de plată a unei ţări emergente, chiar dacă ar fi relativ izolată de restul economiei globale, ar putea declanşa o abandonare a asset-urilor din pieţele emergente. Ţinând cont de dependenţa producătorilor şi vânzătorilor din Occident de cererea din lumea în curs de dezvoltare, o încetinire prelungită a pieţelor emergente ar avea un efect sever asupra UE şi SUA.

3. Al treilea scenariu de risc global, clasificat cu risc şi impact înalt, însă mai reduse decât primele două, este escaladarea intervenţiei ruseşti în Ucraina, care ar avea ca urmare tensiuni de tipul celor din Războiul Rece. Războiul separatist din Ucraina, alimentat de Rusia, a creat cea mai mare criză Est-Vest de la sfârşitul Războiului Rece. Criza s-a declanşat după dărâmarea de la putere a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, în februarie 2014, urmată în aprilie 2014 de anexarea Crimeei de către Rusia, sub pretextul că populaţia rusă era ameninţată de naţionaliştii ucraineni.

În februarie 2015 s-a ajuns la un acord de încetare a focului la Minsk, însă acesta este puţin probabil să ducă la o rezolvare a conflictului între poziţiile rigide ale autorităţilor pro-occidentale de la Kiev şi cele ale facţiunilor pro-ruse din ţară. UE a impus noi sancţiuni Rusiei în iulie, după ce luptele în Estul Ucrainei au fost reluate. Deocamdată, Rusia s-a abţinut să ia şi ea măsuri economice de retaliere, cum ar fi tăierea gazelor, pentru că prin asta nu ar face decât să accelereze eforturile UE de a-şi diversifica sursele de gaz, ceea ce ar adânci problemele economice ale Rusiei.

Slăbirea legăturilor comerciale vor continua să afecteze grav economia Rusiei şi va contribui la scăderea productivităţii industriale din Europa Centrală şi de Est. În plus, ţările din Vest vor trebui să îşi regândească reducerile bugetelor de apărare din ultimii ani, ceea ce va complica eforturile lor de a ţine sub control deficitele fiscale mari.

4. Divergenţa politicii monetare globale va duce la o volatilitate extremă a monedelor, acesta este un alt scenariu risc şi impact mari. Până la sfârşitul anului, este probabilă prima politică de creştere a dobânzilor din partea FED, banca centrală a SUA, din ultimii aproape 10 ani. Urmările vor fi supravegheate îndeaproape, ţinând cont de crizele pieţelor emergente în timpul primelor faze ale ciclurilor de austeritate monetară ale SUA. Deşi viteza acestui ciclu nu este probabil să aibă dimensiunea celor precedente, modificarea va avea un impact puternic asupra dobânzilor internaţionale, consideră analiştii The Economist.

Peste 25 de bănci centrale din toată lumea au redus ratele dobânzilor în primul trimestru din 2015, însă va exista un efect semnificativ în cazul SUA, ţinând cont de prăbuşirea preţului la petrol care se reflectă în calcularea preţurilor. Ţările cele mai vulnerabile la această schimbare vor fi cele cu deficite fiscale şi de cont curent mari, cele percepute ca lipsite de credibilitate politică şi cele dependente de exporturile de bunuri şi servicii. În acest sens, Turcia, Africa de Sud, Rusia şi Venezuela par cele mai vulnerabile şi probabil vor suferi pierderi de capital, pe măsură ce investitorii vor părăsi pieţele mai riscante pentru a merge către dobânzile crescute din SUA.

Prinse cu deprecierea propriilor monede, băncile centrale vor fi sub presiunea de a creşte şi ele ratele dobânzilor, încetinind astfel creşterea, ceea ce este o provocare suplimentară pentru companiile din pieţele emergente, mai ales din Asia de Sud-Est, care au acumulat datorii mari în ultimii ani, conform analiştilor The Economist.

5. Creşterea ameninţării terorismului jihadist care destabilizează economia mondială este scenariul cu riscul cel mai redus (moderat) în opinia The Economist, însă tot cu un impact ridicat.

Ameninţarea terorismului jihadist s-a aflat cu prioritate în minţile politicienilor din întreaga lume după 11 septembrie 2001. Totuşi, gruparea Stat Islamic pare să reprezinte un grup foarte greu de contracarat. În primul rând pentru că s-a stabilizat foarte bine în aşa-numitul califat din Siria şi Irak, având astfel o bază operaţională şi o unealtă majoră de propagandă, iar în al doilea rând din cauza uşurinţei cu care recrutează şi motivează atacatori la nivel global.

Profitând de natura sa descentralizată, care permite indivizilor să opereze sub egida lor peste tot în lume, fără să aibă contact cu grupul, Statul Islamic poate lovi o varietate de ţinte, aşa cum au demonstrat-o atacurile aproape simultane din 26 iunie, asupra unei moschei şiite din Kuwait, unei staţiuni turistice din Tunisia şi unei fabrici petrochimice din Franţa. Pe lângă uşurinţa de a recruta adepţi, Statul Islamic s-a remarcat şi prin succesul de a beneficia de sprijinul altor organizaţii jihadiste precum Ansar Beit al Maqdis din Egipt sau Boko Haram din Nigeria.

Extinderea influenţei Statului Islamic pune o dilemă pentru strategii globali, care se află sub presiunea de a interveni militar pentru a suprima grupul în Orientul Mijlociu, însă în schimb riscă repercusiuni în propriile ţări, din partea islamiştilor radicali. Dacă această spirală a atacurilor şi contraatacurilor ar escalada, ar duce fără îndoială la ştirbirea încrederii consumatorilor şi afacerilor, care ar risca să pună capăt creşterii de 5 ani de pe bursele americane şi europene.

                                                      Andrei Luca Popescu  ( Gândul )