Destinul şi legile lumii
Suferă cei
biciuiţi de sărăcie
Orbecăind ca
păsările-n noapte
Istoriile lumii-n
iobăgie
Le transformă
viaţa peste poate.
S-a rătăcit
dreptatea-n gemetele firii
Departe de
speranţă şi virtuţi
Copiii mor în
suferinţa înrobirii
Sub zidurile
celor mai avuţi.
Veşmânt de
lacrimi zarea suferinţei
Destinul lor e
încrustat în lutul viu
Sărmanii în
seraiul neputinţei
îşi văduvesc
destinul în sicriu.
Copacii-n Lumină
Te-ar putea
interesa aproapele
Când departe e-n
mine
Din câte vremuri
suntem, încape-le
Eu îngenunchez în
credinţă ca mai înainte.
Altarul s-a
sfinţit prin cuvânt
Feericul
albastrul de Cer şi clipe
Neînţelese de om,
rostite în cânt
Exist şi exişti
în bătăi de aripe…
Tumult de dorinţe
şi vise
Pe drumul vieţii
cât este în noi
Pregătiţi
şi-nţelepţi cu taine aprinse
Pe Golgota vieţii
rămânem în doi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu