de Nicolae Goja
Dar acum este prea tîrziu, iniţiatorii legii au pornit
construcţia de sus, de la grila 12, crezînd că au bani suficienţi. Au neglijat
că ultimii din grilă, 1 şi 2, nu vor fi mulţumiţi, munca lor fiind socotită mai
puţin importantă decît a altora – o jignire greu de anulat. Protestul este deci
mai profund decît pare şi nu va fi uşor de stins, urmînd să reacţioneze cei ce
vor cădea la baza piramidei.
Guvernanţii se văd obligaţi să stea din nou la masa de
dialog social cu sindicatele revoltate. Ideea unei grile 6:1 ar fi mai
potrivită. Cadrele didactice
solicită ca personalul din
învăţămînt să fie „mai bine poziţionat în grila de salarizare” şi prima tranşă
de majorare să fie de la 1 iulie 2017. În grila 1:12, învăţămîntul
preuniversitar are 2,25, sub poliţişti, militari, agenţi fiscali…
Funcţionarii din primării au fost excluşi din grilă, fiind
lăsaţi la voia consiliilor locale şi a primarilor, cu pierderea caracterului de
lege unitară, de vreme ce veniturile sînt diferite de la o unitate
administrativ teritorială la alta, în funcţie de posibilităţile locale şi de
voia aleşilor. Pasul acesta este corect, iar legea salarizării unitare ni se
pare o absurditate, de vreme ce promite salarii, însă nu precizează norma de
realizat de către fiecare salariat.
Cade în desuetitudine şi principiul salariului echitabil
după munca prestată, de vreme ce s-a renunţat la conexiunea între sectoare. Un
salariat cu studii medii dintr-un spital ar avea retribuţie mai mare decît un
funcţionar public cu studii superioare dintr-o primărie. Bugetarii se compară
unii cu alţii şi constată frecvente dezechilibre, ceea ce îi învrăjbeşte. De ce
să aibă agentul de poliţie din comună (cu studii medii) salariu mai mare decît
directorul şcolii? La aceste întrebări trebuie să răspundă iniţiatorii legii şi
nu găsesc dovezi măsurabile, ci vorbe.
Nemulţumiri apar şi în cadrul aceleiaşi familii
ocupaţionale, salariul profesorilor nefiind legat de calitatea muncii lor la
catedră şi nici de progresul şcolar al elevilor, astfel că un cadru didactic ai
cărui discipoli au rezultate slabe la examene va primi acelaşi salariu precum
cel conştiincios. Extinzînd relaţia, şcoala de calitate va căpăta aceeaşi
finanţare ca şcoala ce neglijează procesul educativ. Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei şi Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămînt nu găsesc
rezolvări pentru aceste probleme. Nici pe plan local nu se pot da soluţii,
deoarece directorul şi consiliul de administraţie a şcolii pot să acorde legal
premii de 5%, însă nu pot să sancţioneze lipsa de calitate pedagogică. În plus,
statul nu asigură mijloace moderne de predare la clasă, dotările de laborator
nu corespund, multe şcoli nu deţin autorizaţie de funcţionare, deci au şanse de
reuşită mici.
Specialiştii IT din justiţie sînt şi ei nemulţumiţi,
veniturile ar urma să le fie înjumătăţite, de la 8.000 la 4.000 lei, căzînd de
la salarii de magistrat la salarii de funcţionar public. Micşorări vor avea şi
grefierii, de la 80% la 30% faţă de magistraţi. Pentru fondurile europene nu va
fi spor de 50%… Ca urmare, ameninţările cu greva se înmulţesc, însă
preşedintele nu intervine, ci lasă responsabilitatea pe coaliţia PDS+ALDE.
Probabil că nu ştie nici şeful statului ce să facem, cui să dăm salarii mari,
cui mici?! Klaus Iohannis ar putea să le ofere guvernanţilor ideea ca munca să
fie normată şi plătită pentru fiecare post din grila de 12 – deşi de 6 trepte
ar fi mai potrivită pentru un stat social aşa cum dorim să fim.
Sursa: Graiul Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu