De la alegerea președintelui din noiembrie 2014 am fost un adversar al lui Klaus Iohannis, dar pentru semnarea promulgării istorice a legii de zilele trecute, trebuie să-l felicit. A făcut un act de reparație morală pentru cei peste 10.000 de tineri anticomuniști arestați pe 14 mai 1948 și care au îndurat calvarul și prigoana bolșevică, mulți dintre ei ajungând la ceruri lângă sfinți. Președintele Klaus Iohannis a semnat, marți, decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei Naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste în data 14 mai. Proiectul a fost inițiat de câțiva deputați liberali încă din luna martie. Mai mulţi parlamentari au depus la Senat o propunere legislativă care prevedea ca 14 mai să fie instituită ca Ziua Naţională de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste. Iniţiatorii proiectului au precizat că au ales această dată deoarece pe 14 mai 1948 au fost arestate peste 10.000 de persoane. Propunerea legislativă a fost semnată de 33 de deputaţi PNL şi a fost depusă la Senat în martie 2017. Proiectul prevede că, în această zi, autorităţile centrale şi locale, dar şi instituţile de cultură pot organiza comemorări oficiale, depuneri de coroane, dar şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, „în limita alocărilor bugetare alocate”.
Iniţiatorii proiectului precizează că în ziua de 14 mai, Televiziunea publică, RRA şi Agerpres vor difuza, cu prioritate, emisiuni şi materiale informative despre evenimentele petrecute în timpul prigoanei comuniste din ziua de 14 mai 1948. Iniţiatorii acestui proiect precizau, în expunerea de motive, că marea sărbătoare a tuturor românilor care cinstesc sfânta jertfă a martirilor din temniţele comuniste este ziua de 14 mai 1948, când au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, intectualilor şi a multor români care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. „În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948, au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea. A ignora istoria suferinţei acelor zile, căreia i-au căzut pradă unii dintre cei mai curaţi şi mai drepţi dintre români, adevărate vlăstare ale eternităţii acestui neam, dar şi lungii perioade marcate de represaliile comunismului, ar fi o greşeală fatală aplicată acurateţei istoriei noastre”, mai spuneau parlamentarii semnatari ai propunerii legislative.Unul dintre iniţiatori, deputatul Mihai Aurelian, a precizat că „Ziua cinstirii martirilor români din temniţele comuniste este una din zilele care trebuie marcate în calendarul oricărui român aflat în căutarea adevărului, spre aducerea aminte sau cunoştinţă a tot ceea ce a însemnat prigoana comunistă”.
„Numele unor titani ai dreptăţii şi credinţei au pierit şi au pătimit în acei ani negri ai istoriei noastre în speranţa că acest neam şi această ţară vor avea un altfel de viitor decât cel pe care-l construiau fiii bolşevicilor trimişi să distrugă România. Părintele Nicolae Steinhardt, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr şi soţia sa, scriitorul Mircea Vulcănescu, părintele Iustin Pârvu, Aurelian Bentoiu – politicianul, deputatul şi singurul ministru ialomiţean, preoţi, poeţi, teologi precum Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Nechifor Crainic, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Dumitru Bordeianu, precum şi zeci de mii de alţi români curajoşi au fost săltaţi începând cu 14 mai 1948 de lângă cei dragi şi aruncaţi pentru totdeauna în cele mai întunecate şi oribile locuri de detenţie”, afirmă potrivit unui comunicat de presă emis de deputatul PNL Mihai Aurelian.În expunerea de motive a legii se arată că „marea sărbătoare a tuturor românilor care cinstesc sfânta jertfă a martirilor din temnițele comuniste este ziua de 14 mai 1948, când au fost arestați de regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, alți mulți români care, prin exemplul de neascultare și reală libertate exprimată în fața regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creștini”.
Pe 14 mai 1948 a fost arestat Iustin Pârvu împreună cu 10 mii de tineri români creștini în această adevărată Noapte tragică a Sfântului Bartolomeu în variantă boleșvică. Părintele Iustin Pârvu spunea că a fost „noaptea cea mai odioasă, cea mai criminală pentru istoria politică și socială din România”. Au fost arestați, după unele cercetări circa 15.000 de tineri români. Părintele Gheorghe Calciu, pe atunci student la Medicină, nota în niște însemnări confiscate ulterior de Securitate: „Arestările au început în ziua de 15 mai. Era o acțiune masivă, spectaculoasă, desfășurată pe întreaga țară și după un plan minuțios stabilit. Teohari Georgescu, ministrul de Interne și Ana Pauker și-au calculat lovitura cu sânge rece. Securitatea întocmise vreme de peste trei ani dosarele tuturor grupărilor care proliferau în țară și al tuturor indivizilor periculoși […] Comuniștii, care fuseseră o simplă fracțiune a Internaționalei comuniste, suplineau lipsa totală de popularitate prin forță și violență. Nici nu exista altă cale. Teohari Georgescu și consilierii lui s-au servit de vechea poliție, care deținea și informațiile…”. Printre cei arestați atunci au fost în special, majoritatea, tineri din Frățiile de Cruce, țărăniști, liberali, monarhiști și studenți anticomuniști. În sfârșit, apărătorii Ortodoxiei și Sfinții Închisorilor sunt recunoscuți prin lege ca martiri români din temnițele comuniste.
E interesant că inițiatorul acestei legi este un deputat liberal care provine din Diaspora, tocmai din Spania, ceea ce confirmă că adevărații români liberi de încorsetări, ideologie, tezisme și comunism sunt cei din străinătate. Ei nu au complexele subsidiare ale unor politicieni de la noi temători de ce spun sau acuză unii și alții. Această lege demnă face dreptate unei generații de martiri, mărturisitori și mucenici anticomuniști care și-au jertfit viața pentru libertatea și credința poporului român. Sunt nume de eroi sfințiți prin suferință care prin această lege vor fi cinstiți obligatoriu și cu demnitate de structurile statului român și de poporul român. După 69 de ani tocmai pe 14 mai se face dreptate celei mai sacrificate și una dintre cele mai de elită generații românești anticomuniste. E un gest moral reparatoriu care trebuie salutat și cinstit de toți românii. La 1948 România a fost sub ocupația bolșevică și abia acum pe 14 mai 2017 o generație de martiri și eroi anticomuniști este dezlegată de lanțurile ignoranței autorităților statului român. Tardiv, dar mai bine mai târziu decât niciodată. De azi încolo memoria martirilor și mucenicilor din închisorile comuniste este protejată oficial de o lege românească, care anulează total vechile idiosincrazii ale legislației comuniste și post-comuniste.
Ionuț Țene
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu