luni, 6 noiembrie 2017

Poem – eseu omului bolnav ... de dragoste



sfaturi nu-ți dau, nu-s competent
la școli n-am fost eu repetent
ci, azi, cu inima curată
spun tuturor că niciodată
nimic ... nimic ... n-am copiat
mereu cu capul sus am stat
mereu la școal-am învățat
ca să trăiesc cinstit ... curat ...

un ghiocel ... când am furat
mereu păcatul l-am purtat
și după ani și ani de-oftat
m-am dus la preotul din sat
așa ca să-i mărturisesc
sau sincer să mă spovedesc 
să-i spun sub patrafir curat
de ghiocelul cel furat
i-am spus cinstit ... și-am fost iertat

deci, dragii mei, prieteni buni
gândindu-mă că azi e luni
și-s la spitalul de nebuni
ajuns aici ei m-au legat
crezând că am făcut păcat
de neiertat ... de neiertat ...

iar medicul aflat de gardă
când a cerut ca să mă vadă
luându-mi tensiunea s-a speriat
și l-am văzut chiar supărat
la față-a fost îngălbenit
și l-am văzut chiar necăjit

fără să vreau l-am întrebat
domn doctor ce s-a întâmplat
de sunteți așa supărat?
n-a zis nimic a meditat
a luat pixul și-a notat
cinci zile cu medicament
cinci zile stai sub tratament
nu faci nimic te uiți atent
la sticla de vin Cabernet

te uiți la ea ... și-o savurezi 
apoi începe să oftezi
și să te pui să cugetezi
ba chiar poți să și meditezi
la viațace ți-i dăruită
la viața ta frumos trăită
cu răgușeală-n glasul său
ceva mi-a spus ... de Dumnezeu

a spus neînțeles ... ceva
domn pacient ... făr-răutate
nu ești bolnav dar ai păcate
și dacă nu te spovedești
nu pot să-ți spun cât mai trăiești
nici ani 1000 nu-i trăi
chiar sub o mie vei muri
și vei muri cu un regret
gândindu-te la ... Cabernet!

așa stând lucrul șansă n-ai
și să mai știi că e un bai
mai du-te azi la magazin
și mai cumpără înc-un vin
mai cumpără ceva tărie
vezi vinul roșu să nu fie!
  
poate fi alb dar nu Cotnar
să fie dulce nu amar
și cheamă-ți prietenii în casă
și pune-le vinul pe masă
două pahare și-o sticluță
plătește și o horincuță
și după ce vinu-i gătat
te scapă iute de păcat
și-apoi așa fără să vrei
chiar dacă mai dorești să bei
i-a două beri și trei femei.

una să fie chiar roșcată
așa cum era și-altădată
sau poate blondă dac-ar fi
dar ține minte ... am zis tr(e)i
le dă și lor un păhărel
și uite așa de te-ai pilit
apucă-te iar de iubit
iar dacă nu-mi dai ascultare
să știi prieten ... nu ai scăpare
iar boala-i gravă ... gravă tare.

a stat cuminte și atent
și c-o privire de absent
și-a spus în gând și cu regret
ce rău e să fii impotent!
iar doctorul în clarviziune
îmi vede și-astă slăbiciune?!

tensiune mare ... chiar mărită
și-o dragoste neîmplinită
dar ce-o să fie? chiar ce-o să fie?
nu cred să trăiesc o mie!
eseu-l las neterminat
nici vinul roșu nu-i gătat
săraca blondă supărată
gândindu-se ... că altădată
nici n-apuca goală să fie
sticla de vin ... de prăvălie ...

și până să fie dezbrăcată
mai comanda încă o ladă
și-apoi prieteni sus paharu
să nu cunoaștem amaru
bun îi vinul Cabernet
dacă ești cam ... impotent!
impotent lasă să fie
Cabernetu-mi place mie
și-apoi fie ce-o să fie!

eseu îi neterminat
și vinul alb i s-o gătat
iar roșcata-i împlinită
pentru cât a fost iubită
vin roșu ... femei ... femei ...
să mai vină încă trei
strigă cel bolnav spre ele
trage-v-aș ... vreo trei curele!

EPILOG:
- De vrei să iubești ușor,
Nu te duce la doctor.
Nu-i trece prin cabinet,
Ia vin roșu din bufet,
Nu uita ... i-a Cabernet,
Nu-i avea niciun regret.
Și-acum, hai ... așa, salutare,
Sus paharul fiecare!
Ridicați paharul sus,
Iubiți-l pe cin-la pus.
Puneți-l înapoi jos,
Pupați-l pe cel frumos,
Mulțumiți lui Dumnezeu,
Că nu a fost deloc rău!

Vasile Bele, 
Baia Mare – 13. 10. 2017

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu