Relansarea UE

Stabilitatea Uniunii Europene este pusă la încercare, căci crize de toate felurile minează bazele comunităţii. Liderii propun relansarea UE pe baze noi, flexibile, iar românii trebuie să susţină ideile reformiste pentru o uniune a păcii, care garantează democraţia, drepturile şi securitatea cetăţenilor. Loviturile date de Brexit, atentatele, imigranţii şi celelalte provocări zguduie continentul, dar sînt şanse mari ca visul european să continue, dacă şi noi îl vom susţine, fiecare cu mijloacele sale şi toţi împreună. UE nu e perfectă, deci trebuie să acceptăm şi dezavantajele de membru!

Anul 2017 a fost agitat şi apele politice riscau să se tulbure. Au avut loc alegeri în mai multe ţări şi exista posibilitatea să fie aleşi politicieni extremişti, naţionalişti, antieuropeni, care să declanşeze destrămarea. După şocul Brexit, ar fi fost un nou KO şi nu este sigur că UE s-ar mai fi ridicat de la podea… Rezultatele alegerilor au arătat însă că europenii sînt înţelepţi. Hofer n-a cîştigat preşedinţia Austriei, semn că electoratul conştient civic şi-a revenit. Mark Rute în Olanda cu partidul său pentru dreptate a obţinut 35% din voturi şi asigură stabilitatea prin coaliţii, politica acestei ţări fiind din 2010 încoace tot mai conservatoare (ne refuză aderarea la Spaţiul Schengen, fără motiv tehnic). Prezidenţialele din Franţa erau cît pe ce să aducă un extremist de dreapta la palat, 2,5% a lipsit ca Marine Le Pen să fie preşedintă, Turul II l-a impus pe Emmanuel Macron cu 2/3 din voturi, francezii dovedind că nu urăsc UE. Vara a adus-o în Marea Britanie pe conservatoarea Theresa May, aliată cu Partidul Scoţian pentru a-i contracara pe laburişti (318 mandate la 262). Toamna a venit cu alegerile din Germania, creştin-democraţii 33%, iar social-democraţii 20%, însă extremiştii de dreapta au înregistrat o creştere de 8%, ajungînd la 13% din voturi, semn că pînă la următoarele alegeri politica trebuie să rezolve îngrijorările extremei. În Cehia, a cîştigat partidul miliardarului Babis („Trump al Cehiei”), iar comuniştii au 10%. În concluzie, partidele extremiste au fost respinse, dar s-au întărit şi au intrat în parlamente, obligînd partidele centriste să preia teme ale alegătorilor de stînga şi dreapta radicală. Independenţa Cataloniei a creat un nou examen european, trecut deocamdată cu bine.

UE a obţinut încrederea şi susţinerea majorităţii cetăţenilor, deci poate să meargă mai departe. Apar provocări şi în alte părţi, dar liderii europeni proiectează un statut pentru a face faţă tendinţelor centrifuge, comerţului închis, industriei poluante, schimbărilor climatice îngrijorătoare, apărării comune dezorganizate, sărăciei şi marginalizării. Libertatea şi egalitatea între cetăţenii europeni este ţelul de atins pînă în 2015. UE nu a devenit un stat cu Constituţie, cum şi-au dorit fondatorii (Statele Unite ale Europei), dar ne mulţumim să fie şi să rămînă o comunitate de state în care domină colaborarea, dreptatea, justiţia. Liderii şi-au propus ca pînă în 2019 să relanseze Uniunea prin discutarea dezacordurilor şi a reţinerilor, introducerea votului cu majoritate calificată (epoca unanimităţii se va sfîrşi) şi acceptarea integrării în mai multe viteze, după cum vrea şi după cum poate fiecare ţară. România doreşte integrarea totală, deci sîntem obligaţi să îndeplinim condiţiile clubului. Orientarea proeuropeană a societăţii româneşti va fi importantă în următorii ani – dacă înţelegem şi acceptăm că orice beneficiu presupune şi o cheltuială, inclusiv de voinţă. Să susţinem europenismul (mai mult decît atlantismul), statul de drept, stabilitatea economică şi politică internă, căci buna-credinţă se prezumă!

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului