“Democraţia, la răscruce” – o dezbatere lămuritoare pe teme fierbinţi

În vremuri tulburi, cum sunt cele pe care le traversăm noi de la ultimele alegeri parlamentare încoace, există, din fericire, câteva luminiţe călăuzitoare. Datorită lor, acelor voci competente care ştiu să se descurce în hăţişul legislativ şi care nu se tem să spună răspicat că albul e alb şi negrul e negru, nouă, oamenilor de rând, ne este mai uşor să ne orientăm. Ne este mai uşor să găsim drumul drept înspre ceea ce ne dorim: democraţia adevărată, acea ţară „ca afară” la care visăm de când ne ştim şi a cărei speranţă am păstrat-o în suflet în sutele de ocazii când am decis că, în ciuda tuturor motivelor evidente, nu vom emigra.

Două dintre aceste luminiţe călăuzitoare ale #rezistenţei au fost prezente în Baia Mare sâmbătă, 7 iulie, datorită ProCivic. Este vorba despre Cristi Danileţ, judecător la Curtea de Apel Cluj, şi Ramona Ursu, jurnalistă şi autoarea cărţilor “Noaptea, ca hoţii” şi „Vă vedem”. Cei doi le-au vorbit băimărenilor în cadrul evenimentului „Democraţia, la răscruce”, moderat de Romeo Dobocan.

Cristi Danileţ. Foto: Diana Topan

Oamenii #rezistenţei formează, de la începutul anului trecut, un soi de reţea în România, o reţea a oamenilor care îşi doresc ca ţara să fie condusă de oameni oneşti şi competenţi. Dacă am pune pe hartă oraşele în care au avut loc proteste, mai mici sau mai mari, am vedea că iubitorii democraţiei reale sunt peste tot. Chiar şi oraşele mici s-au trezit din letargie când pericolul a părut iminent. Cineva spunea că evenimentul din 7 iulie 2018 a avut meritul de a lega Baia Mare de restul ţării, municipiul fiind întrucâtva izolat până la acel moment. Cert e că, pentru trei ore, ne-am simţit ca făcând parte din miezul lucrurilor. Am simţit că avem puterea de a produce o schimbare, de a ne face vocea auzită, de a conta atunci când se decide viitorul nostru. Şi asta ar trebui să simţim de fiecare dată când au loc alegeri şi în fiecare zi din an.

Ramona Ursu. Foto: Diana Topan

Cristi Danileţ, judecătorul care are harul de a „traduce” legi complicate pe înţelesul oamenilor de rând, a avut un discurs complex şi bine structurat, făcând o istorie a democraţiei, începând cu anii 1700, câd Montesquieu a definit separaţia puterilor în stat. Danileţ a arătat că pericolul conducerii comunităţilor de către alţi oameni este acela că aceşti conducători vor ajunge, la un moment dat, să facă rău comunităţii, să abuzeze de puterea lor, însă noi azi trăim în epoca lui „rule of law”, în care toţi ne supunem aceloraşi legi şi suntem egali în faţa lor.

Foto: Diana Topan

Conform celor spuse de judecător, democraţia modernă se bazează pe trei coloane: (1) statul de drept, (2) drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi (3) însăşi noţiunea de democraţie, care înseamnă puterea poporului de a-şi alege reprezentanţii. Cei care spun că, fiind majoritari în Parlament, pot da orice legi doresc, greşesc, spune Cristi Danileţ, care atrage atenţia că această lege a democraţiei funcţionează doar în momentul alegerilor. De aici încolo, regulile după care funcţionează statul sunt regulile democraţiei constituţionale. Articolul 1 din Constituţie, de altfel, stipulează că puterile se organizează în stat potrivit democraţiei constituţionale. Aşadar, deciziile se pot lua doar respectând anumite proceduri parlamentare, iar legile trebuie să îndeplinească şi anumite reguli intrinseci, cum ar fi faptul că drepturile omului, spre exemplu, trebuie protejate.

Judecătorul Cristi Danileţ, jurnalista Ramona Ursu şi moderatorul Romeo Dobocan

Ca un cunoscător din interior al sistemului, judecătorul Cristi Danileţ a vorbit şi despre încercările de limitare a independenţei justiţiei. Acesta a reamintit că până în anii 2004 – 2005, când a avut loc reforma justiţiei şi a fost creat Consiliul Superior al Magistraturii, nu s-a auzit nimic notabil despre activitatea justiţiei româneşti. În anul 2005, pentru prima oară în istoria justiţiei româneşti, ministrul Monica Macovei a precizat într-o lege că procurorii trebuie să fie independenţi. Danileţ a arătat că, în ciuda afirmaţiilor anumitor politicieni şi a unei părţi a presei, rata de condamnare în România este egală cu cea europeană (75%) pentru infracţiunile obişnuite, iar în domeniul corupţiei ea este mai mare (87-90%). Această rată semnifică procentul de dosare venite de la procurori care se finalizează cu o condamnare. O rată de condamnare de sută la sută nu este deloc de dorit, căci aceasta ar însemna că rolul judecătorului este aproape nul.

Foto: Diana Topan

“Dacă ajungem să alegem infractori în fruntea ţării, nu va fi îndeplinit niciodată interesul public. Dacă alegem infractori la putere, există riscul ca ei să promoveze idei şi iniţiative legislative prin care să protejeze infractorii, tâlharii, corupţii”, a atras atenţia Cristi Danileţ, remarcând că, în ziua de azi, numai inculpatul are drepturi, iar despre depturile victimelor şi despre recuperarea prejudiciilor nu se vorbeşte mai deloc.

În ceea ce priveşte modalităţile de control al justiţiei, acestea sunt trei: (1) distrugerea reputaţiei şi a imaginii unui judecător pe un post TV, în prime-time; (2) modificarea legilor justiţiei şi limitarea independenţei primite prin reforma din 2004 – 2005. “Cine ajunge să controleze drepturile procurorilor într-o democraţie, va distruge tot”, a mai arătat Cristi Danileţ. Şi, în fine, a treia (3) modalitate este prin eliminarea instrumentelor pe care judecătorii şi procurorii le folosesc. Aici, judecătorul a vorbit despre Codul Penal, care nu trebuie să fie un cod al penalilor, ci unul al oamenilor cinstiţi, care să ştie ce riscă în cazul în care ar încălca legea. Codul Penal încă în vigoare a trecut de Parlament în anul 2009 şi a intrat în vigoare în 2014, pentru conceperea lui fiind luate în calcul cele mai bune practici din statele civilizate. Cu toate acestea, azi, după doar patru ani, acest cod nu mai este bun! Conform politicienilor din coaliţia de guvernare, Codul Penal trebuie să fie tot mai molcom, tot mai slab, tot mai favorabil… dar cui? Acest cod, spune Danileţ, ar trebui să ne facă să ne simţim în siguranţă, însă noi nu ne-am simţit deloc în siguranţă atunci când au fost puşi în libertate hoţi, tâlhari şi violatori, dintre care, de altfel, până azi, jumătate au ajuns din nou în închisori.

Prin tirania majorităţii putem ajunge să se adopte legi care să facă rău minorităţilor, a spus Danileţ, în finalul discursului său.

Foto: Diana Topan

Ramona Ursu s-a declarat bucuroasă să vadă atât de mulţi oameni preocupaţi de ceea ce se întâmplă în ţară şi în justiţie. Ea a mărturisit că nu şi-a dorit deloc să scrie cele două cărţi, “Noaptea, ca hoţii” şi “Vă vedem”, însă a fost nevoită. Ramona Ursu a vorbit despre controlul politicului asupra presei şi despre faptul că această realitate a silit-o să plece de la Adevărul, chiar înainte de tulburările prilejuite de Ordonanţa 13. În acea perioadă, a stat mult în stradă şi a decis să îşi deschidă un blog, unde să se poată exprima liber. În ceea ce priveşte cartea “Vă vedem”, apărută de curând la Editura Humanitas, ea conţine şi o discuţie pe care Ramona Ursu a purtat-o împreună cu copilul ei, Matei, în vârstă de 12 ani. În iarnă, acesta i-a spus că, atunci când va împlini 18 ani, va pleca în Australia, unde va lucra ca informatician şi arhitect. Copilul şi-a luat de pe Internet toate informaţiile necesare, de la salariul pe care îl va avea la bursele de care va putea beneficia în timpul facultăţii şi la preţul biletului de avion. “A fost dureros, pentru că eşti pus în postura de părinte care nu are răspunsuri şi contraargumente pentru copilul său”, a mărturisit jurnalista. Aceasta a ţinut să precizeze că fiul său nu este un caz special, şi că mai cunoaşte şi alţi copii care gândesc la fel, considerînd emigrarea ca singura soluţie posibilă pentru o viaţă bună.

Foto: Diana Topan

“În momentul acesta, noi nu suntem conduşi de o clasă politică, noi avem un infractor cu o condamnare definitivă la închisoare şi cu încă o condamnare în primă instanţă, şi avem nişte pioni ai lui, nişte semianalfabeţi”, a spus Ramona Ursu, care a ţinut să precizeze că am ajuns în situaţia aceasta pentru că oamenii nu s-au prezentat la vot. Într-adevăr, în decembrie 2016 a mers la urne 38% din populaţia cu drept de vot, în timp ce restul oamenilor au stat acasă. Iar astfel, azi Codul Penal a fost modificat pe tot palierul infracţional, nu doar pentru infracţiunile de corupţie, ci şi pentru criminalitatea organizată. “Nu cred că avem foarte mult până când o să vedem pe stradă ameninţări, chiar fizice”, a spus jurnalista. Aceasta a completat: “E foarte târziu să mai spunem că există o soluţie salvatoare. S-a putea să nu mai putem face nimic acum ca să scăpăm de ei, altfel, dacă ar fi existat o soluţie, ea ar fi fost aplicată în alte ţări înantea noastră. Uneori trebuie să achiţi nota de plată. Dar protestele, presiunea publică sunt importante, şi mai ales să învăţăm ceva din ceea ce s-a întâmplat până acum”. Ramona Ursu a arătat că nu există nicio scuză pentru a nu merge la vot, chiar dacă soluţii perfecte nu vor exista niciodată. Iar ideea că toţi politicienii sunt la fel este una toxică, inoculată nouă tot de PSD, pentru a fi dezamăgiţi. Jurnalista crede că, dacă la următoarele alegeri ne vom prezenta masiv la vot, vom mai avea o şansă. Altfel, nu.

Foto: Diana Topan

Carmen Dumitrescu, cea de-a treia voce care ar fi trebuit să fie prezentă la dezbatere, nu a mai ajuns în Baia Mare, din motive obiective.

Discursurile au fost urmate de o sesiune de întrebări şi răspunsuri, iar timpul alocat s-a dovedit a fi insuficient pentru mulţimea de probleme la care băimărenii aveau nevoie de clarificări şi lămuriri.

Una peste alta, a fost un eveniment reuşit, care ar merita multiplicat şi cu alţi invitaţi de notorietate din sfera civică, mai ales că s-a dovedit că băimărenii sunt interesaţi de astfel de dezbateri pe teme fierbinţi.

Preluare https://mail.yahoo.com/neo/b/message?sMid=1&fid=Inbox&fidx=1&sort=date&order=down&startMid=0&filterBy=&ac=EQQlpiTCtRjWzqlnt8WHIcVfLk8-&.rand=1696640251&midIndex=1&mid=AJuyhxVv4yZ3W0HUigTGqDsQJX8&fromId=&blockimages=0