Frații, Hristos și...poporul
român
1. „În fiecare din noi, care formăm poporul
român, există vitejia şi nobleţea latină
şi dacă Traian şi Decebal ne vor apăra, că nu sunt morţi (ci numai duşi), ne
vor apăra şi Horia, Avram Iancu şi Bălcescu, care vorbesc neîntrerupt, şi ecoul
vorbelor şi îndemnurilor lor le auzim şi le trăim. Ne
vor apăra zidurile Sarmisegetusei şi ale tuturor strămoşilor noştri, ziduri pe
care este scrisă istoria noastră, testamentul nostru. De o mie de
ani ne pare rău că vrăjmaşii noştri nu au cunoscut ascuţişul răbdării noastre.
Am fost ospitalieri şi voi acum vreţi să ne faceţi robi! Cine are adevărul în învăţătura lui Hristos şi este viteaz şi ştie să
moară, nu poate fi rob, dragi cotropitori.
Iar vouă, celor care vreţi să ne schimbaţi
credinţa, voi care vreţi să cuceriţi
lumea cu pretexte religioase, vă spunem că veţi cuceri hotare şi pământ, dar
Adevărul nu-l veţi putea cuceri şi vă va mustra hotărâtor. Hristos este Adevărul şi este în noi, şi dacă întindeţi
suliţa spre noi, veţi înţepa în coastă adevărul lui Hristos, care este în noi”.
Arsenie
Papacioc (1914-2011),
a
fost unul din cei mari duhovnici ortodocşi din Biserica Ortodoxă Română. Din
anul 1976 este duhovnicul Mănăstirii Sfânta
Maria din Techirghiol. A trecut prin puşcăriile comuniste unde a
pătimit alături de părintele Iustin Pârvu, Ioan Ianolide, Valeriu
Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu şi alţii. S-a
călugărit în anul 1946, după eliberare şi s-a nevoit la Mănăstirea Antim din Bucureşti.
Din 1949 până în anul 1950 a fost sculptor la Institutul Biblic, apoi preot
la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamţ. În 1958 este
arestat din nou, pentru că făcea parte din "Rugul aprins", şi
condamnat la 20 de ani muncă silnică, dar în 1964 a fost graţiat de la Aiud, odată cu graţierea generală. În
timpul prigoanei de urmărire fuge pe la Mănăstirile:
Cozia, Cioclovina, Sihăstria , unde stareţ era părintele Cleopa. Apoi a fost egumen la Mănăstirea Slatina. A scris mai multe
cărţi cu caracter religios şi social-moral. În anul 2002, preşedintele României Ion Iliescu, i-a conferit "Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de
Cavaler", pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a
unor opere lirerare pentru civilizaţia românească şi universală.
***
2. „Oricare alt învățător invită la sine pe
cei mai buni oameni, pe cei mai înțelepți și mai virtuoși, dar ACEST NEBUN DE HRISTOS, CHEAMĂ LA EL PE
CEI OSTENIȚI ȘI ZDROBIȚI... EPAVA ȘI DROJDIA”.
Aulus Cornelius Celsus (25 î.Hr. - 50
d.Hr.)
a fost medic-enciclopedist roman, supranumit Hippocrate al
latinilor și Cicero al medicinei. Lucrarea
sa de bază este una enciclopedică și se numește ARTES și care
îmbrățișează mai multe domenii: agricultură, filosofie, retorică și drept.
***
3. „FII
AI ROMÂNIEI, FRAȚII MEI DE SÂNGE, / RĂSCOLIȚI CENUȘA VETREI STRĂMOȘEȘTI / ȘI
VĂPAIA SLAVEI DIN TRECUT VA-NCINGE / INIMILE NOASTRE MARI ȘI BĂRBĂTEȘTI”.
Alexandru Sihleanu (1834-1857),
poet
romantic român. A copilărit în castelul
și parcul construit de tatăl său pe moșia de la Sihla. A fost dat la școala de
la pensionul „Monty”, după care a urmat cursurile Colegiului „Sf. Sava” din
București. A făcut Liceul „Louis le Grand” din Paris, unde și-a luat
bacalaureatul în anul 1853. În acest timp a redactat împreună cu colegii săi
Alexandru Odobescu și Gheorghe Crețeanu, ziarul „Junimea română”. În anul 1855
se întoarce în țară intrând în cercul ziarului „Concordia”. Moare la București
în anul 1857 de antrax. În acest an apare și volumul intitulat „Armonii intime”
cu 24 din poeziile sale. În anul 1877, trupul lui a fost reînhumat la Sihla.
„1001 CUGETĂRI” vol. XII,
Prof.
Olimpia Mureșan, L.S.R. Maramureș.
Preot
Ortodox Român, Ilie Bucur Sărmășanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu