Proiectul de lege privind Codul administrativ a fost trimis
din nou la Comisia specială comună a Parlamentului, după ce Senatul l-a votat,
în 11 iunie 2018, cu tot cu controversatele prevederi privind pensiile speciale
ale primarilor şi folosirea graiului minorităţii în administraţia din comunele
şi oraşele cu peste 20% cetăţeni de altă limbă maternă decît româna. Proiectul
legislativ urmează să ajungă în Camera Deputaţilor, forul decizional pentru
adoptare înainte de promulgare. Ar fi democratic ca legea să nu fie forţată pe
criterii politice, ci discutată cu toţi cei interesaţi, iar decidenţii să-şi
asume efectele noilor reglementări, care pot fi grave pentru ţară. Precauţia este
premisa bunei guvernări!
Proiectul de Cod administrativ preia articole din mai multe
legi şi le încorporează într-una gigantică, avînd 647 de articole şi aproape o
mie de pagini. Este nevoie de o riguroasă evaluare financiară a acestei
„revoluţii” cu potenţial să bulverseze serviciile publice şi funcţionarea
instituţiilor de stat. Nu este interzis să votezi pensii speciale pentru
primari, să ridici prefecţii la rangul de secretar de stat şi managerii de
servicii deconcentrate la rangul de subsecretar de stat, să înfiinţezi cabinete
pentru primarii şi viceprimarii de comune şi oraşe, să angajezi interpreţi
pentru cetăţenii minoritari la primării, prefecturi, judecătorii, poliţii…,
însă ar fi înţelept ca executivul şi legislativul să simuleze aplicarea Codului
administrativ şi să anunţe rezultatele studiului.
Între actele normative actuale apar paralelisme şi
suprapuneri, aşa că se simţea nevoia unor noi reguli. Unele norme juridice sînt
contradictorii, altele-s neclare, iar în anumite sectoare avem vid legislativ –
de exemplu în regimul juridic al serviciilor publice. Controversat este şi
regimul proprietăţii publice şi private a statului, nu există reglementări de
trecere a bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al
comunei/oraşului. Distincţia dintre proprietatea publică şi cea privată e greu
de făcut, statul şi unităţile administrativ-teritoriale sînt atît persoane
juridice civile, deci supuse Codului civil, ca orice cetăţean, cît şi persoane
juridice de drept public.
Codul administrativ prevede că, de la 1 ianuarie 2020,
actele nu vor mai fi ştampilate, ci doar semnate. Arhitectul şef va fi
„personal contractual”. Iar permisele de conducere auto şi certificatele de
înmatriculare a autovehiculelor vor fi descentralizate pe judeţe (cum s-a
întîmplat cu actele de identitate). Toate documentele vor fi administrate şi în
format electronic, va exista un Monitor oficial local. După votarea Codului,
primăriile vor putea folosi poşta electronică pentru comunicările oficiale.
Codul administrativ stabileşte controlul parlamentar pentru
Banca Naţională, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii
Externe…, ceea ce va tempera excesele împotriva cetăţenilor şi a libertăţilor
acestora. Este însă recomandabil ca actorii din stat să colaboreze în faza de
legiferare, înainte de arbitrajul Curţii Constituţionale.
Funcţionarii publici vor fi înscrişi individual în
„Registrul…” ţinut de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi vor avea
cazier administrativ. Consilierul de etică îi va consilia pe cei ineficienţi şi
nepoliticoşi, iar Comisia de disciplină îi va amenda cu 1.000-5.000 lei.
Funcţionarii au drept la opinie, însă nu dau informaţii din interior şi
veghează la folosirea oportună şi eficientă a banilor publici, sub ameninţarea
că vor răspunde în solidar dacă semnează finanţarea unor acţiuni inutile (s-o
vedem şi pe asta!).
Au fost multe legi „grăbite” şi modificate de sute de ori
după promulgare. Puterea legislativă ar fi bine să asculte acum de toate
părţile interesate, cu atît mai mult cu cît Codul administrativ este o lege
organică. Noi observăm că proiectul nu clarifică situaţia terenurilor agricole
ale comunităţilor (păşunile săteşti) şi propunem trecerea acestora în domeniul
public al statului!
Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu