Revoluția sexuală cu care ne confruntăm în prezent nu e unică în istorie. Facerea 6 descrie prima revoluție sexuală cunoscută istoriei. Ea a fost îngropată de apele potopului. Facerea 19 descrie a doua revoluție sexuală cunoscută istoriei, când Sodoma și Gomora au fost acoperite de foc și pucioasă. Pe 24 -25 august 79 AD focul și pucioasa au îngropat revoluția sexuală a Romei antice.
Revoluţiile sexuale din trecut
Mulți dintre noi pretind că Facerea 6 și Facerea 19 sunt mituri "homofobe" izvodite de mințile oamenilor. Ne spun că aceste evenimente de fapt nu au avut loc. Nu se neagă existența in vremurile vechi a manifestărilor sexuale nenaturale și imorale, dar se neagă potopul ori pucioasa ori chiar posibilitatea unei pedepse din partea lui Dumnezeu prin potop, foc și pucioasă.
Nimeni, însă, nu neagă și nici nu poate nega că (1) Roma antică a avut și ea parte de o revoluție sexuală; (2) că epicentrul revoluției sexuale romane a fost Pompei; și că (3) focul și pucioasa descinse din Vezuviu în august 79 AD au îngropat Pompei, Herculaneum, Stabia și alte așezăminte învecinate.
Seneca, Dio Casius și Plinul cel Tânăr au scris cu deamănuntul privind evenimentele îngrozitoare din august 79 AD. Pliniu cel Tânăr a fost martor ocular al evenimentelor. În 79 AD era căpitan de vas în marina romană, vasul lui fiind ancorat în vecinătatea orașului Pompei. De acolo a văzut cu proprii ochi dispariția sub cenușă a orașului plăcerilor unde magnații romani își petreceau vacanțele în desfrâu în luna august a fiecărui an.
În timp, oamenii au uitat de Pompei. De atunci, zeci de generații de oameni au crescut și trecut pe lângă ruinele urbei Pompei, știind că sub pașii lor sunt îngropați oameni, edificii, animale, obiecte și o civilizație desfrânată despre care au auzit, dar pe care încă nu puteau să o vadă cu ochii lor. Lucrurile s-au schimbat spre finele Secolul XIX când arheologii au început să sape în Pompei și așezămintele dimprejur. Au dezgropat case, edificii publice, băi romane, latrine, apeducte, casele magnaților romani.
Au scos la iveală oase, obiecte, unelte, dar și frescele uimitoare pe care romanii le-au pictat pe edificiile publice, în piețe, pe zidurile caselor, în exterior ori interior. Au fost îngroziți de ceea ce au văzut: acte sexuale murdare, nenaturale, pictate până la ultimul detaliu, asemenea unei reviste pornografice de azi.
Ultragiații de ceea ce au văzut, arheologii au închis tunelele care duceau la imaginile sexuale. În anii 20 ai secolului trecut, autoritățile au redeschis tunelele permițând doar adulților să intre în "zona interzisă".. Începând cu anii 60 și copiilor li s-a permis să intre acolo, sub pretenția de a cunoaște istoria Romei antice.
Finalul revolutiei sexuale romane
A fost erupția Vezuviului o pedeapsă din partea lui Dumnezeu? Coincidența între Facerea 19 și Pompei 79 AD nu e tocmai la voia întâmplării. De unde intuim asta? Arheologii au descoperit urmele în cenușă ale unui supraviețuitor. Pașii lui duceau în clădirea și bucătăria unui magnat. Pașii omului s-au oprit în fața unui perete pe care cineva, poate chiar el / ea, a scris cu un tăciune cuvintele: SODOMA GOMORA. Putem rezonabil intui că persoana care a scris cuvintele acestea a fost un creștin, martor ocular al decadenței zilnice din Pompei. Asemenea lui Lot, a supraviețuit cataclismul, cunoștea îndeaproape Scriptura și a fost inspirat să lase posterității ceea ce i-a venit în minte în acele momente intense pentru minte și suflet: decadența din Sodoma și Gomora și viața decadentă din Pompei, dar și modul identic în care decadența din Facerea și din Pompei s-a sfârșit: cu foc și pucioasă.
Vă recomandam un articol pe tema de azi: Vesuvius Erupting: God's Revenge? Erupția Vezuviului: Răzbunarea lui Dumnezeu? publicat în august 2010 în Biblical Archaeology Review: https://www.biblicalarchaeology.org/…/the-destruction-of-p…/
Lașitatea morală
In zilele noastre suntem in toiul revolutiei sexuale moderne. Dar, parca suntem timizi in comparatie cu indrazneala si curajul de care au dat dovada inaintasii nostri in credinta. Ceva deosebit se întâmplă cu unii dintre noi care frecvent auzim cuvintele "nu vă fie teamă", ori "îndrăzniți, căci Eu am biruit lumea". Citim deseori despre David și Goliat, dar puțini dintre noi realizăm că totdeauna când se ivește o provocare de dimensiunile unui Goliat e nevoie și de un David care să elimine provocarea.
Ni se cere implicare să eliminăm provocările, dar puțini doresc să devină, ori chiar să încerce să devină, un David. De mulți ani auzim argumentele "nu are rost", "voturile se fură oricum", "politica nu e pentru creștini". Aceste cuvinte denotă o atitudine defetistă și voci intimidate.
Ne intrebam de unde vine aceasta timiditate și intimidare, dar mai ales defetism? Iata ca exista un precedent istoric in anii care au precedat Revoluția Bolșevică, între 1900 și 1917 cind elita politica si intelectuala a dat dovada de lasitate morala, la fel ca azi.
Între 1905 și 1907, aproape 4.500 de funcționari publici, și un număr similar de persoane private, au fost ucise de revoluționarii ruși. Între 1908 și 1910 autoritățile Rusiei au documentat peste 10.000 de acțiuni teroriste și furturi "revoluționare". Care a fost reacția elitei politice ruse a acelor zile? Una de încurajare a anarhiei. Presa, intelectualii, clasa educată, universitățile, au încurajat terorismul găsind bune acțiunile anarhiste ale revoluționarilor ruși.
La fel și dincolo de Ocean. I-a luat dlui Biden luni de zile pentru ca, în sfârșit, să condamne, în termeni neconvingători, anarhia din metropolele americane stârnită de BLM. A făcut-o doar după ce sondajele de opinie din statele unde se derulează anarhia au început să indice că pierde teren în favoarea dlui Trump.
Dar asta nu e doar vina dlui Biden, o persoană de o lașitate morală crasă. E vina, în principal, a celor care sunt în spatele lui: elita politică de stânga și mass media, în frunte cu NYT.
Elita politică de stânga iubește anarhia, ea fiind direcționată împotriva statului de drept, a supremației legii, a capitalismului, a dreptei conservatoare din SUA, și, mai ales a lui Trump.
Elita politică găsește de un bun augur destrămarea civilizației și colapsul ei. Furturile și distrugerea proprietăților, a firmelor și a monumentelor sunt privite în presă ca forme de "compensare" a populației de culoare pentru sărăcia lucie în care a trăit în zilele negre ale sclaviei. Ei numesc lucrul acesta "revolutionary justice / dreptate revoluționară".
Intelectualii care critică anarhia sunt marginalizați, opiniile lor nu mai sunt publicate în ziarele influente, autocenzura e la modă, iar cenzura din interiorul ziarelor e tot mai necruțătoare. Se urmărește instituirea unei atmosfere de teamă, a unei perspective unice, marxiste, privind societatea.
Tocmai în asta consistă miza mare a alegerilor care vor avea loc în noiembrie, pe lângă celelalte provocări binecunoscute: economia, criza economică, securitatea națională, agresiunea militară a Chinei, extinderea arsenalului armelor atomice ale Coreei de Nord, Iranul, comerțul internațional etc.
În anii dificili ai anarhiei din Rusia, scriitorii ruși și-au menținut verticalitatea. Dar nu toți. Tolstoi, Turgheniev, Dostoevsky și Cehov au condamnat diversiunile elitei politice și culturale, dar ceilalți s-au conformat gândirii de moment. Primii și-au păstrat verticalitatea morală, pe când ceilalți au devenit niște lași morali.
România are nevoie de oameni verticali moral, nu de lașitate morală. De cei care nu se îndoaie sub povara presiunilor de moment, de cei care sunt gata să iasă din zona lor de confort, cărora nu le este teamă și cred cu putere că El este cu noi.
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.
Alianta Familiilor din Romania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu