De ce?
De ce îmi bați în geam, la ceas târziu,
Când luna-mi duce somnul la culcare,
De ce-mi trimiți prezentul în pustiu,
Și îmi îngropi trecutul în uitare?
De mă trezesc în zori cu tine-n gând,
Îți voi încredința în taină dorul,
Să-l porți în pieptul tău flămând,
Și să îmi lași în pace viitorul!
De ce-mi aduci ofrandă deziluzii,
La tâmple, de ce îmi semeni ghiocei,
De ce-mi transformi lumina în confuzii,
Ducând în beznă strălucirea ei?
Mi-e noaptea o povară necesară,
Mi-e ziua albă, ca un manuscris,
Cuvintele din mantre se coboară,
Alcătuind refrenul interzis.
Îmi picură pe creștet anii
Suspine reci cu iz de chihlimbar,
Îți cântă toamnele litanii,
Iar tu le răstignești în calendar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu