SEMNAL EDITORIAL - Angela DUMBRAVĂ

 

,,Dragii mei...

Sunt Angela, cea care trimit spre Dumneavoastră această carte și tare mi-ar plăcea s-o primiți cu bucurie. Știți, este pentru prima dată când o scot în lume. Am scris în aceste rânduri despre cum am putea confecționa împreună cu copiii jucării simple. Și nu mai vorbesc cât de folositor este să se lucreze în echipă: părinte-copil-bunici!"

(...)

ANGELA DUMBRAVĂ

RUCSI, MAI MULT DECÂT O CARTE DE POVEȘTI

(semnal editorial; autor Vasile Bele)

O nouă provocare! De această dată, o invitație, în copilărie și în copilărit, lansată de către distinsa doamnă Angela Dumbravă, autoarea volumului, ,,Rucsi, mai mult decât o carte de povești", apărută la Editura Aegyssus, Tulcea, 2020, ISBN 978-606-94324-3-3, 176 p., primit cu ,,dedicație și iscălitură", chiar de la autoare, în cadrul Taberei literare de la Dunavățu de Jos, Tulcea, ediția 2021, organizată de poeta Olga Văduva (Grigorov), unde am avut ocazia și bucuria de a ne revedea... Doamne ajută, să mai fie astfel de întâlniri literare!

Volumul precede, așa cum încep poveștile copilăriei, în stilul caracteristic, ,,Au fost odată ca niciodată, câțiva oameni buni", prin care autoarea, dascăl al prestigioasei școli românești, începe să mulțumească ,,celor care au fost alături de mine, la nașterea ei (n.a. a cărții), astăzi m-am gândit să vă scriu o scrisoare prin care să-mi exprim bucuria și mulțumirea pentru ajutorul dumneavoastră", (p. 7). Face directă referire la cei care i-au stat alături, din momentul conceperii proiectului, până la finalizarea lui: celor de la ,,corectarea textului", celor care au schițat coperta (variante), celor care au contribuit cu sugestii privind imaginile poveștilor, editarea, redactarea volumului - în special: prof. Floarea Calenic, fosta elevă Iulia, Cecilia - editoarea, Sofia - concept copertă, Mihai - grafician, Ionuț și Edi - responsabili cu promovarea volumului, Ioana-Iulia - fiica autoarei, responsabilă pentru programe, internet, e-mailuri trimise sau primite, ,,mamelor care m-au ajutat să croiesc primele păpuși de teatru și primele șorțuri cu decorul lor", Mirela - responsabilă cu decorul pentru fiecare serbare, Gabriela - colaboratoare de încredere, Anucuța - fosta colegă de la grădiniță, Elena - sfetnic de nădejde, Ana-Maria - cea care a urmărit întreaga activitate desfășurată, a venit cu sugestii obiective, și nu în final, ,,doamnele bibliotecare", ,,care testau terenul să vadă cum stau cu acest proiect". Ăștia/astea au fost ajutoarele de încredere în conceperea, editarea, tipărirea sau promovarea volumului.

Urmează ,,Nota autoarei" - cu o ,,invitație la meditație adresată părinților, bunicilor, dascălilor, ba chiar și acelora care fac popas pe această pagină", (p. 16). Așa aflăm cât de important este să știi a educa un copil, să-l faci să înțeleagă povestea care i-o prezinți, să-l ferești, prin metode bine știute de dascăl, atunci când povestea ,,nu cade bine", pentru că unui copil nu ai cum să îi ceri să facă diferența dintre fantastic sau realitate... Sau alte ,,mici secrete", care ,,dau bine copilului", interpretare, readaptare după alte reguli sau norme, totul spre binele copilului și buna lui educare - asta înseamnă a ,,repovesti" copiilor, astfel încât el să înțeleagă și să îi captezi atenția. Povestea, oricare ar fi ea, trebuie să fie folositoare/utilă copilului. În plus, se aduce un cuvânt de laudă și mulțumire celor care au păstrat în lada de zestre, aceste povești, celor care le promovează, cu respectul cuvenit înaintașilor, valoroși povestitori și promotori culturali.

,,Salut! Sunt Rucsi...!", este mesajul de salut, către toți cititorii volumului, cu prima imagine foto, extrem de frumos prinsă între text și context.

Un volum, nu doar emoțional, ci și educativ-instructiv, aș vrea să adaug, pentru că ,,m-am gândit la câteva modalități de confecționat jucării împreună, unde ne putem descoperi măiestria, priceperea și îndemânarea în crearea lor", (p. 25). Intrăm în amintirile personale, în amintirile copilăriei autoarei și aflăm că prima jucărie ce nu poate fi uitată era un titirez, confecționat de tatăl Domniei Sale, azi călător printre stele, uitându-se spre noi, pământenii, cum ne creștem copiii și ce jucării le oferim, sau ce jocuri îi învățăm. ,,Ei! Lume, cât te-ai putut schimba!", cred că-și spune, dar mândru că a lăsat moștenirea și talentul pe mână bună.

Partea de final m-a bucurat enorm. Este, de fapt, răspunsul la întrebarea, fie și chiar retorică: ,,Cine este doamna educatoare?". Aici, m-aș bucura enorm, să știu că acestea ar ajunge și la cei care au în cap ,,figuri de secol 21", la părinții orgolioși, la care nu e bine nimic, din ce face ,,doamna de la Gradi!"... stați liniștiți, că am întâlnit și astfel de părinți. ,,Cine este doamna educatoare?"... Este cea care a scris ,,poeziile despre furnica harnică, broscuța curioasă, greierașul cântăreț sau despre pomul care plânge că-și pierde frunzele toamna", sunt cele care ,,au tăcut mâlc", pentru că au bun-simț peste măsură. Ele, doamnele educatoare poartă, ,,cuvinte frumoase care mângâie sau alintă", sunt ,,chelăresele castelului cu bucurii și minuni încă nevăzute de alții"; ea, doamna educatoare poate fi ,,împărăteasa, fata săracă, slujnica, prințesă, copiliță, mama de la grădi, mătușica, bunicuț sau vecina", (p. 28). Ce frumos! Sunteți, minunile din viețile noastre, din viața copiilor noștri, sunteți, ,,și doamna și mama" în același timp, sunteți Zâna-bună-care-îndeplinește-orice-dorință, sunteți cea care ne-ați ocrotit sau ne ocrotiți copiii ca pe lumina ochilor, știți tăcea și asculta, vedeți în întuneric, și ne luminați mințile copiilor, precum le-ați luminat ale noastre. Ce norocoși suntem! Câtă frumusețe și bucurie împrăștiați în jur!? Vă mulțumim și vă asigurăm de respectul și prețuirea noastră...