A venit o vreme tristă ca și pandemia (se întâmplă cu o periodicitate feroce) când din nou în Cer sunt chemați la Cenaclul Stelelor noi membri. După plecarea poetelor maramureșene Ioana Ileana Ștețco și Cornelia Vaida, aflu de la președintele Cenaclului Scriitorilor Maramureș, scriitoarea Florica Bud că poetul Ioan Hada a ales să părăsească această lume și să meargă să împartă haiku-urile lui îngerilor.
Cert este faptul că va lipsi mult cenaclurilor băimărene pe care le frecventa cu religiozitate, pe care le respecta, fiind printre puținii care le știau cu adevărat menirea, aceea de a-i îndruma pe tinerii condeieri și nu numai, înainte de apariția lor cu versuri în volum tipărit.
Deși părea puțin ”aerian” Ioan Hada era un
om cu picioarele pe pământ și zăbovind acum vreo 3-4 ani cu Domnia sa la o
cafea la Casa Albă (unde altundeva se putea cu poetul Hada?) acesta se arăta mâhnit de faptul că multă lume („colegi”) publică vrute
și nevrute (zicea el în neștire), acești ”literați” neparticipând la nici o
ședință de cenaclu literar pentru a-i fi ”cântărite” versurile sau creațiile, pentru ca persoane specializate să le dea girul, lucru extrem de dăunător și periculos literaturii contemporane iar la
întrebarea mea că ce ar trebui făcut, mi-a dat un răspuns extrem de pertinent:
”Editurile dragă Gelu, care nu fac
dovada performanței trebuie eliminate, deoarece azi, dacă ai bani, oricine poate
deveni editor, lucru care nu se întâmpla înainte de 1989.”
Spuneam la început că Ioan Hada, poetul mereu gânditor, cu cafeaua la purtător, o să
lipsească Băii Mari, și așa va fi! Fiindcă poetul Ioan Hada avea cultul prieteniei, te
suna de ziua ta, te cinstea când avea bani, te ruga să-i oferi o cafea și o făceai cu plăcere fiindcă aveai ce discuta cu el și îl
întâlneai ori de cîte ori mergeai în Baia Mare cu treburi, de obicei la ”Academia OJT”, la ”Casa Albă”, la Consiliul județean, Primăria Baia Mare dar și la ”Gold Plazza”, la restaurantul ”Budapesta”, la Gară, aș putea spune peste tot în orașele Baia Mare sau
Baia Sprie.
Era introvertit, avea
ciudățeniile lui (dar cine nu le are?!), era însă un boem și un bun camarad inclusiv de
condei! La cel mai mic semn sau invitație, poetul Ioan Hada însoțit de veșnicul
lui bagaj pe umăr, era prezent la datorie, fie că era manifestare la Târgu
Lăpuș, Baia Sprie, Seini, Șomcuta Mare, Mireșu Mare, Satulung, Desești,
Copalnic-Mănăștiur, etc
Despre poetul și omul Ioan Hada
ar fi multe de spus, de exemplu eu nu mă puteam supăra pe Domnia sa niciodată indiferent ce mi-ar fi spus,
dovadă ca i-am scris (la rugămintea lui)
la una dintre cărțile lui de poezii-haiku referințe critice, că, ori de
câte ori aveam ocazia, am scris cu plăcere pe blogul personal sau ziarele locale
(care s-au tot împuținat până au rămas două!) despre Domnia sa. În acest sens
redau mai jos o cronică apărută în 13 mai 2019 în pagina de cultură a
cotidianului tipărit și electronic ”Graiul Maramureșului”, după o ședință de
cenaclu prezidată de poeta Florica Bud:
”Poetul
Ioan Hada ne-a dăruit Cartea cărţilor lui
Sâmbătă, 11 mai,
într-o frumoasă zi de luna mai, membrii cenaclului băimărean s-au întâlnit
pentru prezentarea cărţii „Cartea cărţilor mele”, Editura „Eurotip” Baia Mare,
2019, autor poetul Ioan Hada.
După prezentarea
volumului de către preşedintele Cenaclului Scriitorilor Maramureş, scriitoarea
Florica Bud, poetul Ioan Hada a recitat un grup de poezii din proaspătul volum.
Gelu Dragoş a recitat la rândul lui din autor, spre plăcerea auditoriului. Au
urmat discuţiile legate de poemele şi volumul lansat. Pictoriţa dr. Gabriela
Popiel consideră că „trebuie să apreciem poetul matur Ioan Hada şi nu omul”.
Claudia Tomescu crede că „Ioan Hada are versuri care provin din sclipirile
transmoderniste ale istoriei poeziei” şi ”are o cultură poetică solidă, fiind un
autodidact”. Poetul Ioan Meteş Morar Chelinţanu spune că „are un stil propriu
iar micropoemele lui sunt valoroase, autentice, originale”. Poetul Vasile Dan
Marchiş vorbeşte despre evoluţia poetică a poetului şi afirmă că „Ioan Hada n-a
trădat niciodată poezia şi reprezintă pentru el marea lui dragoste”.
Poetul Ioan Potop
îl felicită şi crede că „poemele lui sunt adevărate metafore, îndemn înspre iubire
şi frumos”. Jurnalistul Gelu Dragoş vorbeşte despre omul Ioan Hada şi consideră
că „ a fost o şedinţă de cenaclu reuşită prin alegerea autorului care să citească, deşi ne întâlnim din ce în ce mai
puţini”. Scriitorul Vasile Tivadar este încântat de „mesajul fiecărui poem” şi
apreciază „simplitatea dezarmantă cu care reuşeşte să ajungă la inima
cititorului”.
Concluzia a tras-o
preşedintele cenaclului, doamna Florica Bud care a spus:”Atâta timp cât au
scris despre poeziile lui oameni de litere asemeni Constanţei Buzea, Leon
Baconsky, Al. Cistelecan, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Marian Ilea, Vasile Dobre,
Dragomir Ignat, Eugen Evu, Dragoş Vişan ori Alex Ştefănescu sau Grigore Ciascai
(ultimii, contra-referinţe critice) este demn de apreciat”.
La final, vă
lăsăm în compania versurilor lui Ioan Hada:
prindere
cerul
mohorât
mai tare
decât
frunza-n
veştejire
începe şi
el
să prindă
descompunerea
ultimelor zile
din bătrâneţe”.
Dumnezeu să-l odihnească în pace
și să-i dea liniștea sufletească de care nu a avut parte aici pe pământ!
Gelu DRAGOȘ, U.Z.P.R.
A fost un mare poet și un OM deosebit ! Ne va lipsi tuturor !
RăspundețiȘtergere