Toate necazurile care au venit peste noi și toate care s-au petrecut în anul acesta ne-au ajutat să redescoperim că suntem români și că avem o țară.
Anul acesta ne-am dus mai des cu gîndul la Sfîntul
Andrei, protectorul României. Intrarea Rusiei în Ucraina ne-a adus aminte că
România se află nespus de aproape de o Putere Militară care se întinde de la
Nistru pînă la Marea Japoniei.
Anul acesta ne-a reamintit că hoardele de muscali au
trecut de nenumărate ori peste noi și că istoria se poate repeta. Anul acesta
ne-a adus aminte că suntem separați în două țări și că Rusia exercită o
amenințare continuă asupra fraților noștri de peste Prut. Ne-a adus aminte că
mulți dintre frații noștri trăiesc în țara cotropită și aflată în război și că
decenii la rînd nu am făcut niciun gest în apărarea lor.
Anul acesta am fost aproape obligați să ștergem de
praf paginile unui Dosar istoric al României, deschis ca o rană pe partea de
Nord și de Est a țării noastre.
Anul acesta ne-a obligat să recunoaștem că avem o
țară de reparat și de îndreptat. Trenurile merg și mai prost, avioanele țării
noastre abia mai zboară. iar pe șosele curg șuvoaiele de rable de care abia mai
încăpem.
Pentru cei care locuiesc mai mult în țara nesfîrșită
a internetului a venit vremea ca după călătoriile lor virtuale în Țara de Foc
sau prin Țara Indiilor și în Țara Ghețurilor să afle că au o țară apărată și de
alte armate și că poate fi și ea amenințată.
Mai nou, anul acesta au aflat că trăiesc și cu
riscul să rămînă fără curent, fără căldură și fără gaze și că, în caz de
pericol, și ei ar fi printre cei înrolați și chemați să-și apere țara.
Anul acesta ne-a ajutat să înțelegem care este
valoarea prezenței României în NATO, dar și care este prețul.
Anul acesta au reînceput dezbaterile privitoare la
suveranitatea României. Ca răspuns la chinurile nenumăratelor integrări, a fost
redeschis dosarul suveranității.
Anul acesta ne-a ajutat să descoperim că după atîta
engleză și frangleză, vorbite prost pe la televiziuni și în adunări publice,
mai avem și limba română pe care o împestrițăm pînă cînd nu mai încape în
dicționare.
Anul acesta ne-a ajutat încă puțin să redescoperim
mîncărurile românești, legumele și fructele și să facem diferența față de cele
produse pe aiurea.
Anul acesta, sondajele ne-au ajutat să aflăm că
există un interes românesc și că ar putea exista și un Interes Național al
țării noastre.
Anul acesta a început să ne treacă prin gînduri
ideea adormită în capetele noastre că am putea fi Uniți.
Anul acesta am putut vedea și mai bine cum ungurii
își apără interesele și că în afara unui obligatoriu răspuns românesc trebuie
să mai învățăm de la ei.
Anul acesta am reumplut cu sensuri și reîncărcat cu
bucurii cuvîntul „acasă„.
Anul acesta am descoperit că avem o țară, dar nu
avem conducători.
Autor:
Cornel Nistorescu
Sursa:
cotidianul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu