În
acest interviu el afirmă nu doar că Ucraina are foarte mici șanse să câștige
războiul, dar și că ar putea să dispară ca țară.
„Acum
sunt o persoană neoficială, pot să spun ce vreau”,
declară Arestovici. După care continuă:
„Dacă
lumea crede că vom câștiga războiul cu siguranță, eu vreau să spun că este
foarte puțin probabil. Din 14 ianuarie, nu mai este așa.”
Și fostul consilier
prezidențial adaugă:
„Ce
credeți, că declarația făcută de președintele Duda al Poloniei despre lunile
decisive (care urmează) și că nu se știe dacă Ucraina va supraviețui ca țară,
au fost doar niște vorbe în vânt sau spunea despre asta pe baza unor
informații?”
În 14 ianuarie, data pe care Arestovici și o serie de experți militari o consideră un moment de cotitură al războiului, trupele ruse au cucerit orașul strategic Soledar, care a deschis calea unei ofensive ample spre vest.
De atunci, rușii au înregistrat
victorii pe toată linia frontului.
Tot pe
14 ianuarie a avut loc și tragedia din orașul Dnepr, când o rachetă rusească a căzut
peste un bloc de locuințe, ucigând câteva zeci de persoane.
Arestovici
a dezvăluit că la originea catastrofei s-a aflat o eroare a antiaerianei
ucrainene, care a lovit racheta rusă în timp ce se afla deja deasupra orașului
și deviindu-i traiectoria.
Din
cauza acestei declarații care contrazicea flagrant discursul Kievului – că
rușii sunt vinovați -, consilierul
prezidențial a fost forțat să demisioneze.
De atunci, au urmat mai multe evenimente care indică apariția
unor fisuri în cercul de putere de la Kiev și lupte interne la
vârf.
Chiar interviul de sâmbătă al lui Arestovici este un indiciu al
frământărilor mari care au loc în sânul regimului Zelenski.
Este pentru prima dată când un personaj important de la Kiev contrazice
discursul triumfalist al puterii ucrainene, adoptat fără rețineri de liderii și
presa din Occident.
Fost
lucrător în serviciile secrete, fost șef al propagandei regimului de la Kiev și
o adevărată eminență cenușie a acestuia, Arestovici este cu mult mai mult decât
un fost consilier, frustrat pentru că a fost obligat să demisioneze în urma
unei gafe.
(Nici
măcar nu este sigur că declarația sa despre eroarea antiaerienei ucrainene a
fost o gafă și dacă ea nu făcea cumva jocurile unuia din cercurile de interese
de la Kiev.)
Înainte
de începutul războiului, Arestovici era văzut ca un viitor lider – premier sau
chiar președinte. Deci un posibil rival pentru Zelenski.
În ceea
ce privește declarațiile sale explozive de sâmbătă, trebuie precizat că
Arestovici nu se lansează aiurea în profeții fără bază.
Într-un interviu din
2019, dat înainte de alegerea lui Zelenski, el avertiza cu o
halucinantă seninătate că prețul intrării Ucrainei în NATO este un „război
major” cu Rusia.
Reporter:
Dacă Ucraina dorește să intre în NATO, putem vorbi despre niște termene privind
sfârșitul războiului (din Donbas)?
Arestovici:
Dimpotrivă, va duce probabil la o operațiune militară masivă a Rusiei împotriva
Ucrainei, deoarece rușii vor trebui să ne distrugă infrastructura, să devasteze
tot teritoriul astfel încât (NATO) să nu ne mai dorească...
R: Deci Rusia poate ajunge la o
confruntare directă cu NATO?
A: Nu,
nu cu NATO. Nu o să reușim (să intrăm în NATO înainte de invazia Rusiei). Ei
(rușii) trebuie să o facă înainte ca noi să intrăm în NATO, astfel încât NATO
să nu mai fie interesați de noi. Nu ar mai fi interesați din cauza devastării.
Cu o probabilitate de 99,99%, prețul intrării noastre în NATO este un război
major cu Rusia. Iar dacă nu intrăm în NATO, ne așteaptă o ocupare de către
Rusia în următorii 10 sau 12 ani. Aceasta este răscrucea noastră. Acum, haideți
să votăm cu Zelenski...
R: Deci, care dintre cele două
perspective este mai bună?
A:
Evident, un mare război cu Rusia. Și intrarea noastră în NATO pe baza victoriei
împotriva Rusiei.
În
continuarea acelui senzațional interviu din 2019, Arestovici face și previziuni
extrem de exacte despre modul în care se va derula războiul cu Rusia. Inclusiv
faptul că Moscova va numi invazia „operațiune
specială militară” și când va avea loc aceasta.
R: Ce poate însemna un război
major cu Rusia?
A:
Operațiuni aeriene ofensive, un atac al armatei ruse (terestre) pe care o au
masată la frontieră, asediul asupra Kievului, tentativa de a încercui armata
ucraineană lângă Donețk, atacuri din Belarus, proclamarea de noi republici
populare, diversiuni, atacuri asupra unor obiective cheie de infrastructură,
atacuri aeriene. Pe scurt, un război adevărat. Iar probabilitatea lui este de
99%.
R: Când?
A: Anii cei mai critici sunt
2020 până în 2022.
Interviul
a fost acordat înainte de alegerea lui Zelenski ca președinte, de unde rezultă
că războiul a făcut parte de la
bun început din „mandatul” echipei din spatele președintelui-actor.
Mai
mult, faptul că, de la alegerea lui Zelenski, în mai 2019, până la
invazia Rusiei, din februarie 2022, Statele Unite și NATO au încurajat
permanent intenția de aderare a Ucrainei demonstrează în mod clar că războiul a
fost planificat și asumat de Occident.
„Cu o
probabilitate de 99%”, cum recunoștea Arestovici cu
răceală.
Faptul
că războiul era planificat să înceapă exact în perioada „plandemiei” dovedește
(dacă mai era nevoie) că ambele fac parte din același scenariu al Marii
Resetări.
Sursa: ACTIVE NEWS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu