de Gheorghe Pârja
Când scriitorul și prietenul Gheorghe Mihai Bârlea
mi-a dăruit cartea “E pustie Slatina fără tine”, un roman semnat de
basarabeanul Leonid Popescu, am avut sentimente amestecate. Pe autor nu-l cunosc,
dar știu câte ceva despre destinul lui artistic, de la prietenii de peste Prut.
Cartea mi-a trezit un real interes. Apoi mi-a provocat amintiri care sunt
zidite în mine. De la început, spun că este vorba de localitatea Slatina, din
Maramureșul din dreapta Tisei, de unde autorul și-a construit o parte din
universul epic al cărții. Ba, trece apa și ajunge până la poalele Gutâiului și
mai sus, la hanul cu nume de haiduc. Criticul Ion Ciocanu, în prefață, ne
avertizează că romanul nu este în exclusivitate un roman de dragoste, ci este
și un omagiu adus Maramureșului de pe cele două maluri ale Tisei.
Brusc, din amintirile zidite în memorie s-a furișat
o similitudine cu romanul “Apa”, scris de sigheteanul Alexandru Ivasiuc. E
adevărat, alte vremuri, alte întâmplări, alte înțelesuri. Dar în amândouă
romanele rămâne apa despărțitoare. Și evenimentele care definesc epocile la
care se referă. Despre cartea lui Leonid Popescu – „E pustie Slatina fără tine”
– cu alt prilej. Până atunci, eu trebuie să-mi răspund la întrebarea: cine este
domnul Leonid Popescu? Am spus că în drumurile mele basarabene, mai ales cele
de la Chișinău, numele lui Leonid Popescu era des amintit în discuțiile cu
intelectualii de peste Prut. Așa că mi-am adunat informațiile legate de activitatea
dumisale și a ieșit acest portret.
Deși nu ne-am întâlnit niciodată, eu știu că se
numără printre cei mai reprezentativi plasticieni pe care îi are la ora actuală
Republica Moldova. Este un talent polivalent, care practică pictura monumentală
religioasă, grafica de șevalet, ilustrația de carte. Este sculptor, arhitect,
scriitor, publicist, cu reușite tablete despre plasticieni. Regretatul prieten,
poet, academicianul Nicolae Dabija, când a călătorit spre Desești, la Serile de
Poezie, a venit de la Chișinău prin Slatina. Unde are neamuri de sânge și
amintiri despre unchiul său, părintele arhimandrit Serafim Dabija, care a
păstorit pe acele locuri. Dar a trăit și triste experiențe siberiene. Ca unii
dintre eroii cărții lui Leonid Popescu.
Acolo, pe prispa casei mele părintești, Nicolae mi-a
vorbit despre mama artistului, Alexandra Popescu, o iscusită țesătoare de
covoare din satul Sărătenii Vechi, dar și despre profilul complex al
maestrului. Mai ales despre admirația dăruită Maramureșului. Alt prieten, scriitorul
Arcadie Suceveanu, îmi spunea că Leonid Popescu a realizat picturi în biserici
și mănăstiri în Basarabia, România, Rusia și Ucraina. Cu o echipă de artiști
plastici a pictat interiorul Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului” din
Chișinău. Un alt prieten, criticul și istoricul literar, academicianul Mihai
Cimpoi, mi-a făcut un portret al pictorului și scriitorului Leonid Popescu,
care pictează bine, vorbește bine, scrie și mai bine. Apoi poetul și
universitarul Gheorghe Mihai Bârlea mi-a atras atenția că în Slatina, de data
asta sculptorul Leonid Popescu, a ridicat busturile lui Ștefan cel Mare și
Mihai Eminescu.
După cele spuse până acum, mi-am îngăduit să-l invit
pe maestrul Leonid în livada mea cu prieteni. Sunt deschise pentru el porțile
satului meu, pentru a putea veghea cerul de lângă stejarul falnic, nucul
rămuros și vechea biserică de lemn. Pentru înalta măiestrie artistică, maestrul
a fost răsplătit cu numeroase premii. Dar și cu recunoștința privitorilor și
cititorilor. Am decupat din neodihnita revistă Limba Română, din Chișinău,
aprecierea criticului de artă Eleonora Sâtnic, despre opera maestrului Leonid
Popescu: „Lăsându-se fascinat de pitorescul deosebit al unei priveliști din
preajma Slatinei maramureșene, îndrăgostit fiind de natură și oameni, de
tradițiile locului și mai ales de cântec și dans, artistul reușește să
cristalizeze admirația sa totală în limbaj coloristic.”
Maestrul s-a născut în data de 22 martie 1953. De
aceea întâlnirea de astăzi, 6 aprilie, la Baia Mare, este pentru mine
recuperarea unui timp convertit în opere de referință. Semnate cu truda și
aventura harului unui basarabean care a descoperit și Maramureșul interior.
Domnule Leonid Popescu, aveți poarta deschisă spre livada mea cu prieteni!
P.S. Întâlnirea cu maestrul Leonid Popescu are loc
astăzi, ora 14, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Prezintă:
dr. Teodor Ardelean și prof. univ. dr. Silvia Bacalâm-Cheianu (Chișinău).
Invitați: Robert Strebeli, Vitalie Răileanu, acad. Grigore Tirică, conf. univ.
dr. Gheorghe Mihai Bârlea, istoricul Ioan Huzău și poetul Iurie Moiș.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu