de Gheorghe Pârja
Astăzi este 31 august 2023. Ziua Limbii Române pe
cele două maluri ale Prutului. Cine își aduce aminte de revoluția lingvistică
de la Chișinău, de acum trei decenii și patru ani? După cum vedeți, eu nu am
uitat. Datoria este să însemnăm timpul cu evenimente care au marcat istoria
recentă. Cine a cunoscut, în detaliu, care a fost zbaterea și riscul unor
intelectuali basarabeni pentru Limba Română în Basarabia le prezintă firescul
onor. Am avut șansa să mă întâlnesc, și să facem o instituție a prieteniei, cu
un curajos basarabean, un mare admirator al vechimii Maramureșului, Vlad
Pohilă, lingvist, scriitor, jurnalist. L-am admirat deoarece a avut molecula
riscului pentru Limba Română în Basarabia. Din păcate, acum trei ani, prematur,
s-a săvârșit din viață. A avut curaj pentru Limba Română în Basarabia când
totul era în cumpănă.
A participat la Revoluția alfabetului latin.
Evident, nu a fost singur. Avem șirul devotat de mari intelectuali, de la
Nicolae Dabija, la Mihai Cimpoi, de la Alexandru Bantoș, la Arcadie Suceveanu.
Alături stă oastea îndrăzneață de academicieni, scriitori, artiști plastici,
compozitori. Cei care au ridicat Basarabia în spirit românesc au fost
intelectuali proveniți de la țară. Asta mi-a spus-o criticul literar Mihai
Cimpoi. În peste treizeci de ani, am avut răgazul să le cunosc dârzenia și
curajul de a spune că Limba Română este patria lor. A noastră. Trebuie să știm
că Limba Română în Basarabia a constituit obiectul unui experiment fără
precedent. Prin voință politică a fost denaturată, s-a voit ruperea ei din
cadrul natural. Și totuși a rezistat. A fost nevoie de o investiție enormă, de
o conștiință națională unică în această parte de lume. A primit lovituri grele,
și continuă să le primească. Forța unui imperiu nu a reușit să zdrobească o
limbă vorbită de patru milioane de oameni.
Încă mai are parte de bătălii surde. Cunoscând
suficient de bine starea de spirit a românilor de dincolo de Prut, spun că
orice articol, orice manifestare în numele Limbii Române este o cărămidă pentru
conștiința unei victorii. Îmi aduc aminte de acei o sută de mii de basarabeni,
când în 27 august 1989, au cerut, lângă statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt,
ca Limba Română să fie limbă de stat și revenirea la grafie latină. Peste
câteva zile, pe 31 august, Sovietul Suprem al Republicii – Parlamentul – a
votat legile care îndeplineau aceste cerințe. Istoria sărbătoririi Limbii
Române începe cu procesul de desprindere a Basarabiei de Uniunea Sovietică și
emanciparea poporului din dreapta Prutului. Regretatul prieten Vlad Pohilă îmi
spunea, la lansarea cărții mele „Ochii Basarabiei,” apărută prin grija dr.
Teodor Ardelean, la instituția pe care o conduce: „Eu cred că cea mai intimă
sărbătoare, cu adevărat, după Paște și Crăciun, pentru mine este 31 august,
Ziua Limbii Române. Nu uitați, frați români din dreapta Prutului, este
sărbătoarea noastră!”
De drept, de câțiva ani, Limba Română se cinstește,
ca sărbătoare, pe cele două maluri ale Prutului. Nu știu cine își aduce aminte
astăzi, în România, de acest eveniment. Neobositul actor Claudiu Pintican,
directorul Teatrului independent Ararat, omagiază astăzi Limba Română în stil
propriu, adunând în jurul lui un grup de intelectuali băimăreni. Așa,
Maramureșul nu a uitat Sărbătoarea. Cu un prilej, la Chișinău, de Ziua Limbii
Române, l-am întrebat pe academicianul Nicolae Dabija, un jertfitor pentru
limba lui Eminescu: „Nicolae, ce limbă vorbește Dumnezeu?” Mi-a răspuns fără să
stea prea mult pe gânduri: „Cel de Sus vorbește o limbă corectă.”
Adică să ascultăm Vocea Unică, spre binele
identității noastre. Zău, nu vă fie teamă de noi înșine! Într-un fel sau altul,
prin vreme, tot la noi vom ajunge. Cred în puterea acestei limbi europene
luminată de Eminescu. Și nu uitați, astăzi este Ziua Limbii Române, pe cele
două maluri ale Prutului. Și să nu uităm că anul acesta Parlamentul Republicii
Moldova, în data de 13 martie, a hotărât că limba moldovenească nu există, iar
Limba Română este limba oficială peste Prut. S-a înlocuit glotonimul limba
moldovenească cu Limba Română în toate legile din Republica Moldova, inclusiv
în Constituție. În data de 22 martie, 2023, doamna Maia Sandu, președinta
Republicii, a promulgat legea. Așa s-a făcut dreptate în istorie. S-a împlinit
dorința celor o sută de mii de basarabeni care în urmă cu 34 de ani cereau, în
preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca Limba Română să fie limbă de
stat. Acum este.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu