Ion Iliescu a murit. Fostul președinte al României avea 95 de ani și suferea de cancer pulmonar

Ion Iliescu, fostul președinte al României, a murit azi, 5 august, la vârsta de 95 de ani. Primul președinte al României de după Revoluție s-a stins în Spitalul „Agrippa Ionescu”, în urma mai multor probleme de sănătate.

Ion Iliescu a fost pe 9 iunie internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, din București, la secția terapie intensivă, cu dificultăți de respirație. În urma mai multor investigații, Ion Iliescu a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fiind ulterior supus unei intervenții chirurgicale. După o perioadă în care a fost stabil, pe 2 august, medicii au anunțat că starea lui s-a înrăutățit și a devenit critică.

Figură centrală a vieții politice românești post-comuniste și primul președinte al României de după Revoluția din 1989, Ion Iliescu a încetat din viață după mai multe zile de internare, la vârsta de 95 de ani.

Ultima sa apariție publică a avut loc în martie 2017, când a fost citat la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Revoluției, retrimis recent la Parchetul Militar.

Mai mulți politicieni au reacționat după moartea lui Ion Iliescu, precum Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu sau Dominic Fritz.

Anunțul Spitalului „Agrippa Ionescu” București

”Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Reacția Guvernului

Guvernul României a anunțat, cu profund regret, decesul fostului președinte Ion Iliescu: „Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați ! Detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare”, a transmis Guvernul României.

O retragere discretă din viața publică

Primul președinte al României de după Revoluția din 1989 avea mai multe probleme de sănătate. Informațiile privind starea de sănătate a lui Ion Iliescu au fost, în general, puține și fragmentate.

Se știe că fostul președinte a avut de-a lungul anilor mai multe probleme medicale serioase. În 2019, a suferit o intervenție chirurgicală pentru pericardită lichidiană, o afecțiune cardiacă. De asemenea, era cunoscut faptul că suferea de cardiopatie ischemică și că trăia de mai mulți ani fără vezica biliară. De asemenea, fostul președinte al României avea 6 stenturi la inimă.

Ultima dată când s-au făcut publice detalii despre sănătatea sa a fost în decembrie 2023, când s-a menționat că mobilitatea îi era redusă. Însă, dincolo de aceste informații sumare, nu au existat apariții publice sau comunicări oficiale care să ofere o imagine clară asupra stării sale generale de sănătate, alimentând speculațiile și discreția din jurul ultimilor ani ai vieții sale.

Ce probleme de sănătate avea Ion Iliescu

În ultimii ani, Ion Iliescu s-a retras aproape complet din viața publică, iar informațiile despre starea sa de sănătate au fost tot mai puține. Această discreție s-a accentuat pe măsură ce problemele medicale s-au înmulțit.

Unul dintre ultimele momente în care a fost subiectul atenției publice, chiar dacă indirect, a fost pe 15 ianuarie 2025, când procurorii din Dosarul Mineriadei s-au deplasat la domiciliul său pentru a-l audia. Fostul președinte a refuzat să facă declarații, iar motivul pentru care nu a mai fost adus la audieri a fost starea sa de sănătate precară, fiind nedeplasabil. Aceasta a fost, de altfel, una dintre ultimele informații concrete despre condiția sa fizică.

De-a lungul anilor, Ion Iliescu s-a confruntat cu multiple afecțiuni. În 2019, a suferit o intervenție chirurgicală pentru pericardită lichidiană, o problemă cardiacă serioasă. De asemenea, era cunoscut faptul că suferea de cardiopatie ischemică și că trăia de mulți ani fără vezica biliară. A trecut prin mai multe proceduri cardiologice și a avut perioade în care a necesitat monitorizare medicală atentă, inclusiv internări în spitale renumite din Capitală. Vârsta înaintată a făcut ca orice episod medical să fie gestionat cu maximă precauție.

În decembrie 2023, s-a confirmat că mobilitatea sa era redusă, iar problemele de sănătate specifice vârstei l-au determinat să evite orice apariție publică. Retragerea sa din lumina reflectoarelor a fost atât de profundă încât, în zilele de alegeri, nu s-a mai prezentat la urne, solicitând de fiecare dată urna mobilă la domiciliu.

De trei ori președinte al României

Parcursul politic al lui Ion Iliescu a început în vâltoarea evenimentelor din decembrie 1989. Imediat după Revoluția din 1989, Ion Iliescu a fost propulsat în prim-plan ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), între 22 decembrie 1989 și 1992. Această perioadă de interimat a fost una plină de turbulențe. Inițial, FSN a fost prezentat ca un organism provizoriu, însă decizia sa de a se transforma în partid politic, format în principal din eșalonul secund al fostului PCR, a stârnit proteste masive din partea opoziției democratice, reprezentate de partide precum PNL, PNȚCD și PSDR.

Răspunsul lui Iliescu a fost o chemare către „clasele muncitoare” de a sprijini FSN-ul împotriva „forțelor fasciste”. Acest îndemn a degenerat în Prima Mineriadă, când minerii din Valea Jiului, sub conducerea lui Miron Cozma, au intervenit violent pentru a reprima demonstrațiile. Cu toate acestea, liderii FSN au acceptat ulterior să împartă puterea, iar la 13 februarie 1990, Iliescu a fost ales Președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), preluând de facto interimatul la Președinția României. În această perioadă, autoritățile s-au confruntat și cu tensiunile interetnice din Târgu Mureș, Iliescu fiind criticat pentru abordarea populistă și pentru calitatea de membru fondator al Uniunii Vatra Românească.

La alegerile prezidențiale din 20 mai 1990, primele de după Revoluție, Ion Iliescu a fost ales președinte al României pentru un mandat de doi ani. După victoria FSN-ului în alegerile legislative, l-a numit prim-ministru pe Petre Roman. Relația lor s-a deteriorat, iar Mineriada din septembrie 1991, declanșată de conflicte interne și de chemarea minerilor pentru a intimida protestatarii, a dus la demisia lui Roman.

În 1991, a fost elaborată și adoptată prin referendum noua Constituție a României. În 1992, în urma primelor alegeri prezidențiale desfășurate în conformitate cu noua Constituție, Iliescu a câștigat un nou mandat cu 61% din voturi în al doilea tur. Victoria sa a fost atribuită, conform analiștilor politici, sprijinului masiv din mediul rural și al muncitorilor, influențați de mass-media controlată de stat, în special Televiziunea Română.

Iliescu a beneficiat de sprijinul guvernului dominat de Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), aflat într-o coaliție cu grupări catalogate drept neo-comuniste și naționaliste (PRM, PUNR, PSM), cunoscute sub denumirea de „Patrulaterul Roșu” datorită rezistenței lor față de reforme profunde. În 1996, a candidat pentru un nou mandat, însă a fost învins în turul al doilea de Emil Constantinescu, candidatul CDR.

După o pauză de patru ani, Ion Iliescu a revenit în prim-planul politic și a candidat din nou la alegerile din 2000. A câștigat în turul al doilea în fața ultranaționalistului Corneliu Vadim Tudor, beneficiind de nemulțumirile populației față de reformele economice dure și instabilitatea politică din precedenții patru ani. A început al doilea său mandat constituțional (și al treilea de facto) la 20 decembrie 2000, încheindu-l la 20 decembrie 2004, când a fost succedat de Traian Băsescu.

Dumnezeu să-l ierte, cu bune și rele, pe Președintele României!

C.L.