Trăim probabil unul din cele mai dificile momente din istoria post-1989, în care ni-s incerte orizonturile. Jobul nimănui nu mai e sigur. Când face telefonul „piiing” te rogi să nu fie factură. Mai ales de aceea dublă. La shopping te uiți deja fără rușine la solduri, la reduceri. „Când zici că expiră?/Mâine./Bun, o luăm”. Toate acestea se întâmplă din cauze multiple și complexe. Din păcate, independente de decizia noastră. Noi doar am ales. Bine?
Am început deja să primim reacții. Pe un site de
furtuni și meteo, o tanti ne explică așa „A-ți votat întunericul a sosit acum
vă mulțumește că l-ați votat și lumina a-ți dat-o la o parte Amin”. Era vorba
de gheața ce a bătut în Lăpușul Românesc duminică… Vă cruciți? Și noi. Până și
ateii se crucesc deja, pentru că da, se pare că avem două specii de români. Iar
Guvernul nu ne ajută deloc. Vedem bună credință, dar și enorm amatorism. E ca
și cum…dacă prindeți ironia, n-ai făcut nimic într-un oraș decenii, decât
parcuri și rondele și brusc spargi TOATE străzile. Și apoi te miri că e
dezastru. Așa se petrece acum, doar că la nivel național. Ai început reforme în
toate zonele. De fapt, ca să fim sinceri, le-ai declarat mai mult. Nu am văzut
încă reducerile promise, nici în justiție nici în locurile sensibile, de care
vorbește lumea. Am văzut declarații doar.
În schimb, am văzut așa: a crescut prețul
combustibilului, deși în lume barilul a scăzut. Cresc galopant prețurile la
alimente. Vin câte două facturi pe lună, la curent, gaz, că doar s-a schimbat
TVA-ul. Ni se spune că e absolut normal să crească taxele și impozitele locale,
când în orașul sus amintit sub asediu abia ce au crescut serios la început de
an. Până una alta, reforma Dvs, dragi guvernanți, a eșuat lamentabil ca un
croșeu în barba noastră, a poporului. Ați vrut să dați câte un pumn în burtă
Birocrației, Nepotismului, Politrucianismului. De frică, ați închis ochii și
ați dat orbește în toată lumea. Ia ghiciți cine a încasat pumnii? Zona privată
și omul simplu, cei ce stăteau demni în picioare. Cei ce nu s-au ghemuit în
poziții, până trece valul, cei ce nu au fugit prin ambasade. Populimea, cum ar
veni.
Între timp. Apele Române au sediu cu chirie de
54.000 de euro lunar, în timp ce alte instituții de Stat au clădiri goale,
Romsilva, cică. Stați așa. Înalta Curte de Casație are sediu în chirie de
182.000 de euro lunar închiriat de la Camera de Comerț și Industrie. Consiliul
Superior al Magistraturii are o chirie lunară de 40.000 de euro pentru două
sedii. Recitiți cifrele și vedeți unde sângerează bugetul României. Nu la orele
profesorilor, deși uite mostră de tupeu…un lider sindical spune așa: „Calculele
arată că pentru fiecare oră de predare un profesor are nevoie de 2,2 până la 2,5
ore suplimentare”. Cine a calculat, cercetătorii britanici? Nu de alta, dar
avem și noi o cifră care nu e studiu. Rata de promovare la a doua sesiune de
bacalaureat a fost de 28,4%.
Edilii se plâng că li se opresc proiectele, dar
nimeni n-a zis un cuvânt când s-au contractat proiecte pe PNRR de 47,4 miliarde
euro, când suma de la UE era CLAR de 28,5 miliarde, atât ne era alocat. Nimeni
nu știa că NU se vor face proiectele de la 28 de euro încolo, că nu era cu ce?
Cum așa, doar e matematică de clasa 2-a. Iar când se taie investiții și
finanțări, Guvernul dă înapoi la presiunea partidelor și repornește Rabla, Casa
verde etc. Știți că la primării s-au luat mașini electrice care stau? Le
trebuia una, două, unii au 4-5.
Suntem de acord că măsurile luate sunt haotice și
țintesc aiurea. E ca boxul făcut de amatori. Poate nimerești adversarul, dar ai
șanse serioase să dai și-n arbitru și-n public și-n antrenori. O simplă
avertizare: dacă reușiți să faceți România Knock Out, greu o mai ridicați azi.
Și poate nici n-o ridicați voi, ci patrioții de rit nou. Care stau pe țeavă,
mănâncă sămânță și râd cât de împiedicați sunteți.
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu