***
Volumul „Raftul lui Gelu”, editura „Casa Cărților”
Baia Mare este de fapt o continuare a cărții de cronici literare, prefațe,
recenzii și semnale editoriale „Cronici din Nord” apărută la aceeași editură a
inimosului scriitor Flaviu Claudiu Mihali în 2022. Despre acest volum, în
prefața semnată de profesorul și criticul băimărean Vasile Leschian, se afirmă:
„Consemnările și comentariile sale (n.n. Gelu Dragoș), cele de față și altele,
pot deveni pagini ale unei viitoare istorii literar-culturale a locului, prin
conturarea atmosferei actuale de emulație ce animă creația și spiritualitatea
din varii spații ale Maramureșului și nu numai. Parte activă a evenimentelor,
el știe să esențializeze și să promoveze idei constructive. Și-a alcătuit în
timp, în spațiul lui de veghe și creație, un raft cu volume tipărite,
achiziționate sau primite în dar, cu autograf, din partea unor confrați scriitori.
Orânduirea lor în suport ezită să o numească „bibliotecă”. „Raftul” (cuvânt de
origine turcă), conform Dicționarelor Limbii Române, e definit ca suport,
reazăm, poliță pentru mărfuri, dar și ca „suport de fereastră”, având conotații
simbolice, conform Dicționarului Universal al lui Lazăr Șăineanu (Editura
Scrisul Românesc,1896). (...) Din vastul univers creator încorporat în cărți,
ne stau la îndemână „rafturi speciale”. Ele luminează și înnobilează spiritul
uman. Majoritatea oamenilor au sorbit seva vie a acestora în devenirea lor. Unul
dintre multitudinea acestora e Raftul lui Gelu, ca suport real și, totodată, ca
depozitar simbolic. Gelu Dragoș, autorul ce pune în valoare scrierile din „raft”,
începe un dialog cu cele peste o cinci sute de volume (conform mărturisirilor
proprii). O parte achiziționate, iar altele dăruite. Din raftul lui, Gelu
Dragoș extrage repetabil cărți ale autorilor maramureșeni sau ale celor din
alte zone ale țării. Majoritatea sunt de dată recentă. Consemnează totul „la
cald”. Autorul prezentului volum e un analist deopotrivă obiectiv și subiectiv,
care întreprinde un ecorșeu nedureros asupra esenței corpusului cărților.
Demersul său e sincer, fără arogante puseuri de emfază, înscriindu-se într-un
registru critic onest, neostentativ, cel mai adesea afabil. Ideile și
sintagmele lui apreciative sunt întregite cu reproducerea unor citate ale altor
comentatori și critici. Cititorul beneficiază, astfel, de cel puțin două
perspective ce conturează o imagine veridică de referință. Aserțiunile lui
informative sau critice asupra volumelor de poezie alternează cu proză scurtă
sau roman, cu realizatori de epigrame ori cugetări aforistice, cu prezentări de
personalități istorice, apoi cu comentarii asupra unor antologii literare,
oprindu-se asupra consistenței unor activități complexe ale cenaclurilor sau a
unor reviste literare. Remarcăm conținutul dens al volumului, varietatea
abordărilor, privite prin prisma „gustului” rezultat ca prim contact cu opera,
urmat de evidențierea aspectelor raportate la valoarea estetică. Autori
maramureșeni consacrați de către critica literară, cât și de către publicul
cititor, apar cu nume și opere, fie debutanți sau mai puțin cunoscuți, fie cei
consemnați în volume colective ori în paginile unor publicații literare, ca
Vasile Morar.(...) Gelu Dragoș îi conturează personalitatea și originalitatea
creatoare. Evocă colocvialele lor întâlniri în diverse împrejurări, inclusiv în
atmosfera boemei literare din cadrul „Academiei OJT”, Baia Mare, la care lua
parte adesea și Vasile Morar, printre nelipsiții consumatori ai aburilor
cafelelor îmbunătățite, asezonate cu efuziuni și dialoguri poetice și de spirit
aprins! Se oprește asupra sensibilității creației specific feministe a poetei
Ileana Ștețco (dispărută intempestiv din lumea telurică), o voce lirică de
certă valoare în „postmodernism”. Conturează profilul poetului și al poeziei
nonconformiste a regretatului Ion Burnar, remarcat și încrustat în istoria
literară națională ca voce originală surprinzătoare. Remarcă efuziunile conotativ
poetice și de prozator inspirat ale lui Valeriu Sabău, un visător rătăcitor cu
mers agale prin urbe. Apoi și alte nume, insistând asupra nevoii de a nu fi
lăsați în uitare, după trecerea acestora în apele Stixului. Readuce sub ochii
cititorului opera de o exemplaritate distinctă a poetului slujitor pe altarul
creștin, cât și pe altarul liricii (Gheorghe Pop, din Seini), relevantă prin
meditația filosofică asupra raportării Ființei profane la Sacrul Divin.
Gheorghe Pop e poetul ce își asumă ca stare interioară credința, în sens de redempțiune
și revelație continuă în fața armoniei construcției universale a Atotcreatorului,
exprimând osanale întru slava Sa. Remarcăm expresivitatea stilistică, precum
cea a poetului Vasile Voiculescu, din
volumul Poeme cu îngeri. Gheorghe Pop plonjează în postmodernism,
reinterpretând în registru propriu expresionismul, prin raportarea la absolut,
creând metafore revelatorii originale, remarcabile.
Aprecieri pertinente are Gelu Dragoș și asupra poetului
și energizantului organizator de evenimente culturale în spațiul lui natal
rural, de la Chiuzbaia – Vasile Bele –, un promotor constant al valorilor tradiționale
perene ale neamului românesc, prin revalorificarea obiceiurilor și a
tradițiilor cu puternică încărcătură morală. Le pune în circulație și prin revista
Din Viața Satului, publicație ce-și asumă și o largă deschidere spre confrații
din alte arii geografice românești. Sub focalizarea autorului se află și
comentariile despre poemele sensibil-feministe semnate de Lotica Șarolta Vaida,
ale Mariei Munteanu, George Petrovai, Ștefan Cămărașu, precum și conturarea
atmosferei speciale create la lansarea spre public a volumului de pamflete
Umbre pe oglinda lumii ale autoarei Florica Bud, membră a Uniunii Scriitorilor,
președinta Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare. Îl scoate din neuitare pe
prozatorul Toma Gross Rocneanu, evocându-i scrierile despre truditorii
adâncurilor fără ferestre (minerii), cât și activitatea lui de cronicar al
cenaclului.
Gelu Dragoș nu-și uită momente ale devenirii sale ca
„scriitor la ziar”, în redacția lui Ioan Romeo Roșianu, poet și editor-șef al
editurii eCreator. Din creația poetică a acestuia remarcă „lungi litanii”
într-o posibilă comunicare directă cu universul sacru. Despre tânărul si
recentul redactor al revistei Nord Literar – Flaviu Claudiu Mihali –, scrie
admirativ, evidențiindu-i substanțialitatea meditativ-filozofică metafizică
asupra condiției umane în contemporaneitate, cât și noua haină a expresiei
discursului liric, nonconformist.
Consemnează personalitatea sculptorului Ioan Marchiș,
pilduitoarea lui confesiune asupra traseului artistic, transpus în filmul
documentar de către Horia Muntenus. Din același registru admirativ, evocă personalități
de marcă maramureșene (Vasile Lucaciu, tribun al Marii Uniri ), evocat de
cercetătorul Gavril Babiciu, apoi, din contemporaneitate pe scriitorul plurivalent
și diplomatul Vasile Igna, căruia, în semn de prețuire, i s-a acordat titlul de
„Cetățean de Onoare” al Județului Maramureș, în ambianța fructuoasă a „Zilelor
Revistei Nord Literar”.
Relevă consistența benefică a legăturilor culturale și
de creație între Maramureș și Casa Română de Cultură Getafe – Madrid, cu
lianții Juan Jose Garcia, Lucia Virginia Pop și poetul Vasile Muste. Ei au poziționat
spiritualitatea orașului spaniol Getafe într-un „paradis literar românesc”.
Demersul lui Gelu Dragoș se îndreaptă și spre autori
și creații din varii zone geografice, cu precădere din Transilvania
(Cluj-Napoca, Tg. Mureș, Oradea, Alba Iulia, Turda, Sibiu, Satu Mare, Curtici,
Beclean, Huedin), dinspre Gorj și Câmpia Dunării sau spre Oneștii Moldovei.
Menționează autori mai puțin remarcați. Majoritatea acestora, de vârste și
profesii diferite. Ei sunt animați de căutarea echilibrului cu sinele, de
necesitatea eliberării trăirilor interioare prin creație poetică. (...)
Cititorii și Timpul vor fi în măsură să discearnă, să
valideze sau să trimită în spațiul uitării o creație sau alta. Rostirile de
față se vor un îndemn la lectură și meditație!”.
C.L.
Felicitari! Minunat! Succes!
RăspundețiȘtergere