...
CONSTANTIN BANDRABUR - acrostih
(portret literar)
Cuvântul cheamă bruma din
Ochii gândului smerit să-i fie
Norului de catifea -
Speranță și îmbrățișare. Doar
Timpul își așteaptă visele în
Anotimp tivit cu aromă de gutui.
Ne vom opri umbra în seninul
Tăcerii albastre pentru încă un popas în
Inima Slănicului (n.a. se știe!)- de-abia atunci vom chema
Nuanțele de vânt să ne fie lumină...
Bunătatea își culege
Amprenta din seninul muntelui
Netrist, iar curcubeul sufletului să îți
Dăruiască refrenul gândurilor noastre.
Răsăritul zorilor așteaptă visele să își
Adune umbra în chemarea foșnetului -
Bătrânului foșnet de vânt - din
Uimirea stelelor care se nasc din
Roua necălcată a întâiului zâmbet...
(a se citi și pe verticală, prima literă din fiecare vers)
Cu urări de bine, de sănătate și bucurii alături de cei dragi!
Ție, prietene - Ticu Bandrabur, în zi aniversară!


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu