de Gheorghe Pârja
De la început mă oblig să lămuresc termenul.
Periscopul, mă refer la cel militar, este un instrument optic alcătuit din
lentile, oglinzi sau prisme, cu ajutorul căruia se pot efectua observații între
două niveluri ca înălțime, tranșee sau dintr-un submarin. De care m-am folosit
și eu, în timpul stagiului militar, în aplicația de la Cincu. Dar eu, acum, vă
prezint revista PERISCOP, publicație editată de Asociația Cadrelor Militare în
Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe (SIE) care, în
articolele sale, aplică metoda instrumentului optic amintit.
Prin bunăvoința vecinului Gavrilă Dunca, am primit
recentul număr al revistei, cu un sumar extrem de interesant, atractiv, cu
informații mai puțin vehiculate prin presa cotidiană. Este o revistă de
istorie, cu orizonturi mai puțin cercetate, sau care au stat sub firesc
embargo. Sumarul este în nota pe care o știu. Adică servicii secrete, cultura
de securitate și cultura politică, analize politico-strategice, arhiva
periscopului, mozaic cultural și cuvânt de învățătură. Articolele sunt scrise
de autori care stăpânesc foarte bine temele abordate, deci sunt credibili prin
argumentele lor.
Așa aflăm despre moștenirea unui maestru al
discreției, William Burns, care va rămâne în istorie nu doar pentru modul în
care a condus CIA, ci și pentru capacitatea de a dialoga cu lideri mondiali, de
a deschide canale de comunicare în momente critice. Spionaj-contraspionaj.
Alertă în serviciile de intelligence. Serviciile secrete ruse și americane
restabilesc dialogul. China a devenit cel mai puternic rival strategic al SUA.
Noi ipoteze din documente declasificate despre asasinarea lui JF Kennedy. Este
abordată problema Basarabiei în preocuparea structurilor informative românești
din perioada regimului comunist.
Pentru prima dată, într-o formă explicită, problema
Basarabiei a apărut în discuțiile româno-sovietice, la nivelul cel mai înalt,
în urma unei vizite pe care delegația oficială a României a efectuat-o în China
în anul 1964. Apoi despre spionajul sovietic în România. Racolări din sfera
structurilor de conducere ale statului. Cazul Vasile Malinschi, fost guvernator
al Băncii Naționale, întâmplat în anul 1966. Este prezentată cartea „Ruperea
blestemului”, de Cătălin Ranco Pițu, fost procuror militar șef al Secției
Parchetelor Militare, o nouă abordare a Revoluției Române din decembrie 1989, o
invitație la introspecție asupra memoriei colective, un demers de a rupe
lanțurile dezinformării.
Am mai citit ultimele mesaje de pace ale Papei
Francisc. Mai aflăm despre România anilor 1950 în arhivele CIA. Analiza
evidențiază subordonarea totală a politicii interne și externe românești față
de Kremlin, integrarea țării și rolul ei ca bază militară avansată în rețeaua
strategică sovietică. Republica Moldova, la o nouă răspântie istorică. Adică
interesul unor actori internaționali față de statutul ei geopolitic. Cum este
văzută Ungaria din SUA? Un studiu care atrage atenția asupra contrastelor și riscurilor
pe care le prezintă modelul ungar, lăudat de conservatorii americani.
Arhiva PERISCOPULUI ne oferă date despre conducerea
română care a solicitat, în 1965, returnarea tezaurului depozitat la Moscova.
Speranțe și dezamăgiri despre situația românilor din Ucraina. Textul pleacă de
la un editorial al scriitorului Ștefan Hostiuc din revista „Mesager
bucovinean”, care evocă masacrul bucovinenilor de la Fântâna Albă, ținut ascuns
de autoritățile sovietice. Cuvântul de învățătură ne amintește că în acest an
se împlinește un veac de existență a Patriarhiei Ortodoxe Române, un eveniment
național de cea mai mare importanță, un simbol al afirmării națiunii române pe
plan religios, social și internațional.
Sunt câteva articole care acoperă afirmația mea de
la început: este o revistă de istorie recentă, cu orizonturi mai puțin
cunoscute. Editorialul se referă la cei 35 de ani de viață a Serviciului de
Informații Externe, care s-a dezvoltat, s-a reformat, modernizat, întinerit,
s-a adaptat la cerințele ce decurg din reașezările geopolitice la nivel global.
Revista poate fi citită și în format pdf.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu