Cât costă educația și întreținerea unui copil în România, de la grădiniță la facultate!

Cât te costă să ai un copil în România, în 2025? Întrebarea nu e sentimentală, ci economică. Institutul Național de Statistică (INS) arată că veniturile totale medii lunare pe gospodărie au fost în jur de 8.200–8.500 de lei în a doua parte a lui 2024 și începutul lui 2025, iar cheltuielile lunare au trecut de 7.600 de lei pe gospodărie, reprezentând peste 80% din venituri. Asta înseamnă că pentru o familie obișnuită foarte puțin rămâne „la finalul lunii”. În acest foarte puțin intră și copilul. Sau, mai corect spus, costul de a-i oferi copilului o viață decentă, nu doar de supraviețuire.

Problema reală nu este doar cât costă mâncarea sau hainele la copilul de trei ani. Costul crește odată cu vârsta și cu presiunea socială: grădiniță, școală, meditații, activități, transport, sănătate. Cantitatea de bani necesară pentru a ține un copil „în rândul lumii” în România nu e mică și, după cum arată datele, devine greu de dus chiar și pentru familiile cu venituri peste medie.

Grădinița nu e întotdeauna „gratuită”. În teorie, există grădinițe de stat. În practică, foarte multe familii din orașele mari ajung să plătească taxe lunare la grădinițe private sau „fondul clasei”, plus aftercare.

În București, costul lunar al unei grădinițe private cu program lung depășește ușor 2.000 de lei pentru copilul mic. În orașele medii, costul scade, dar rămâne peste 1.200–1.500 de lei. Aici intră masa, activitățile și supravegherea până la ora 17:00 – o necesitate pentru părinții care lucrează.

Chiar și la grădinițele de stat apar costuri suplimentare: haine de schimb, pachet de igienă, serbări, excursii tematice. UNICEF notează că investițiile timpurii în copii sunt printre cele mai eficiente forme de sprijin social – costă puțin statul, dar ușurează enorm povara familiilor.

Școala primară, gratuită doar pe hârtie

După vârsta de șase ani, copilul intră în ciclul primar. Pe hârtie, școala este gratuită. În realitate, părinții plătesc caiete, auxiliare, rechizite și haine pentru școală.

Un început de an școlar decent ajunge la 600–1.000 de lei, doar pentru pachetul de bază: ghiozdan, încălțăminte sport, trening, penar, acuarele și caiete cerute de dascăl.

La acestea se adaugă costul afterschool-ului. Majoritatea părinților lucrează program complet, iar copilul iese de la ore la prânz. Un afterschool privat costă între 1.000 și 1.500 de lei pe lună în București, sau 700–900 de lei în orașele mai mici. Dacă familia are bunici disponibili, costul scade dramatic. Dacă nu, devine parte fixă din bugetul lunar.

Hrana și îmbrăcămintea, principalele cheltuieli lunare

INS arată că o treime din cheltuielile gospodăriilor se duce pe alimente și băuturi nealcoolice. Un copil activ mănâncă des: micul dejun, gustare la școală, prânz, gustare după școală și cină.

Dacă pui separat costul alimentar al unui copil de vârstă școlară, el se duce ușor spre 800–1.000 de lei pe lună.

Hainele sunt o altă categorie de cost constant. Copiii cresc repede, iar îmbrăcămintea trebuie schimbată frecvent. Cheltuielile pentru haine și încălțăminte pot ajunge la 300–400 de lei pe lună, în medie anualizată.

Sănătatea și costurile invizibile

România are sistem public de sănătate, dar părinții știu realitatea: consultații private la ORL, controale stomatologice, analize rapide, psiholog școlar sau terapeut.

UNICEF explică în rapoartele sale că investițiile timpurii în sănătatea copiilor sunt „ieftine pentru stat și extrem de profitabile pentru societate” pe termen lung. Cu alte cuvinte, statul ar putea lua o parte din factura părinților, dar nu o face.

Liceul și meditațiile – o a doua școală

Odată cu gimnaziul și liceul, costurile cresc. Meditațiile au devenit o a doua școală. O ședință de două ore poate costa între 80 și 200 de lei, în funcție de materie și oraș. Două materii „grele” pe săptămână înseamnă 800–1.200 de lei lunar, mai ales în anii de examen.

La acestea se adaugă presiunea socială: telefon, ieșiri, transport, excursii. Nu vorbim de lux, ci de nevoia adolescentului de a nu fi exclus social. Aceste cheltuieli pot depăși 400–600 de lei pe lună.

Facultatea este ultima etapă, cele implică cele mai mari costuri

Facultatea la stat e gratuită doar formal. Cele mai multe facultăți sunt în alte orașe, iar părinții trebuie să suporte chiria, masa, transportul și taxele administrative.

În marile centre universitare, București, Iași, Cluj Napoca, Timișoara, un student fără loc la cămin plătește chirii mai mari decât toate costurile educaționale anterioare. Astfel, ultima etapă din formarea copilului devine cea mai scumpă.

Costul total până la majorat

Analizele economice estimează că a crește un copil în România până la 18 ani costă peste 380.000 de lei, incluzând hrană, îmbrăcăminte, educație, sănătate și transport.

Pentru al doilea copil, costul total scade ușor, pentru că hainele, cărțile și o parte din logistică se refolosesc, dar nu la jumătate. Diferența rămâne semnificativă.

INS arată că, în ciuda acestor cifre, cheltuielile pentru educație reprezintă oficial sub 1% din cheltuielile lunare ale gospodăriilor. Asta se explică prin faptul că părinții nu le înregistrează ca atare: meditațiile apar la „servicii”, laptopul la „electrocasnice”, afterschool-ul la „îngrijire copil”.

Educația, o investiție tot mai grea

Venitul mediu pe gospodărie în România a fost de aproximativ 9.100–9.500 de lei pe lună în 2025, potrivit INS, dar diferența dintre urban și rural rămâne uriașă. În orașele mari, se câștigă mai mult, dar și costul vieții e mai mare. În mediul rural, serviciile lipsesc, iar alternativa este improvizația.

România funcționează pe un model dublu: statul susține teoretic educația publică, însă părinții plătesc din buzunar tot ce înseamnă diferența dintre „minim” și „acceptabil”.

Costul real al copilului nu este doar mâncarea sau haina. Este șansa. Iar șansa, în România, rămâne foarte scumpă.

Autor: Cristi Buș