Ioan Romeo
Rosiianu, un reper al conștiinței culturale românești contemporane
Există oameni care scriu pentru a respira, pentru că așa simt că trăiesc.
Pentru aceștia a scrie înseamnă a da
sens existenței prin cuvânt, pentru a înălța spiritul prin idee. Ioan Romeo Roșiianu
a fost unul dintre acești aleși ai condeiului, un om al verbului viu, truditor
neobosit în misiunea sa culturală, mereu în slujba literaturii, a culturii și a
semenilor. Iubirea necondiționată pentru cuvântul scris și pentru oameni nu
aveau hotare.
Plecarea sa prematură dintre noi, lasă un gol imens în mediul
literar-cultural românesc din țară și din afara granițelor și, în mod evident în cel maramureșean unde a fost
un pilon de bază și un membru de seamă, lăsând în urma sa o moștenire de
neșters, care îi va purta numele dincolo de timp.
Născut la 3 august 1969, în Roșiorii de Vede, județul Teleorman, Ioan Romeo
Roșiianu și-a construit destinul literar cu o pasiune rară, modelată de un simț
profund al responsabilității culturale. A debutat în 1983, în publicația ’’Teleormanul
literar și artistic’’, cu un grupaj de poezii care anunțau deja o voce
distinctă în peisajul liric românesc. De atunci, drumul său nu s-a mai despărțit
niciodată de literatură. Poet, prozator, eseist, critic literar, jurnalist și
editor, el a reușit să împletească toate aceste ipostaze într-o sinteză
armonioasă, proprie spiritelor universale. A debut editorial în 1994 cu volumul
de poezii „Unghi al durerii” – Casa de Editură Panteon, Piatra Neamț.
De-a lungul decadelor, Ioan Romeo Roșiianu a publicat numeroase volume de
poezie și proză, între care amintim câteva titluri devenite repere: ’’Unghi al durerii
’’(1994), ’Nașterea insomniei ’’(1996), „Lenjerie pentru Sfântul
uitat” ( 1997) „Poetul ucis de Cuvinte” ( 1999), „Blestemul care stinge lumânări”(2000), „În căutarea
Îngerului pierdut”(2004), „Înnomenirea cuvintelor”(2005), „Scrisori de dragoste neexpediată” (2016), „Scrisori către Izoleta”(2020) și multe altele. Pe lângă
volumele personale de autor, a semnat în calitate de coautor alte 8 volume și a
participat la 2 volume colective. A publicat și 5 cărți de critică literară și
o carte de publicistică.
Ioan Romeo Roşiianu a semnat prefața, postfața sau referințe critice la
peste 700 de cărţi, a fost inclus în 11 dicționare și în aproape 150 de
antologii literare, dintre care peste 25 - ediţii bilingve. A publicat poezie,
proză, eseu şi critică literară în toate revistele importante din ţară, la
multe din acestea având rubrici sau pagini permanente de critică literară. A
fost colaborator permanent la revista ’’Poezii pentru sufletul meu’’ din
Montreal precum si colaborator al editurii Globart Universum participând la
numeroase antologii. A publicat poezie, proză și eseu îndeosebi în Franţa,
Germania, Anglia, Albania, Austria, Canada, SUA, India, Belgia, Ungaria,
Italia, Spania, Moldova, Ucraina şi Bulgaria.
Opera sa, diversă și profundă, este străbătută de o vibrație umană
autentică, de o necontenită căutare a sensului existentei și de o luciditate
care refuză compromisul. Indiferent de stilul si forma textelor sale, toate sunt unite de un fir
comun: credința în puterea cuvântului.
În paginile scrierilor sale se întâlnesc
poezia introspecției, de factură filozofică, a despletirii sensurilor vieții și
morții, cu poezia revoltei, însoțită de o luciditate critică impresionantă, îndreptată
spre îngeri și demoni deopotrivă. În versurile sale predomină suferința în
toate formele sale. Dorul crud si apăsător pentru mamă, părinți, bunici și strămoși
este amplificat până la disperare, iar iubirile imaginare împărtășite sau
neîmpărtășite, trec printr-o paletă poli cromatică de trăiri abisale ce
transformă nostalgia și duioșia în răzvrătire socială și biblică. Aceste trăiri de intensitate
crescândă exponențial, vindecă spiritul și întunecimea din gânduri prin
mărturisirea cuvântului aducător de lumină si mântuire, asemeni unei
spovedanii.
Spiritul său neobosit s-a manifestat nu doar prin propria creație, ci și
printr-o intensă activitate publicistică și editorială. A fost redactor-șef al
mai multor publicații din Baia Mare: ziarul
’’ȘtirileMM’’, revista ’’Credința adevărată’’, fondator și redactor șef al ziarului online ’’Necenzurat’’,
fondator al revistelor „Millenium” și
al revistei ’’eCreator’’, din Baia Mare una dintre cele mai
vibrante platforme dedicate promovării literaturii contemporane românești. A
fost membru al Ligii Scriitorilor Romani, membru al Uniunii Ziariștilor
Profesioniști din România si președintele
Asociației Social-Cultural Creștine eCreator iar din postura de
redactor, redactor şef sau director la editurile „Casa Lux” şi „Odeon” din
Bucuresti, „Enesis”, „Iulius” şi „eCREATOR” din Baia Mare a coordonat şi
îngrijit apariţia a peste 700 de cărţi, oferind spațiu și vizibilitate multor
autori din țară și din diaspora.
În aceste vremuri tulburi, bizare si haotice în care spiritul solidarității
culturale se pierde adesea în zgomotul superficialității, Ioan Romeo Roșiianu a
fost un model de generozitate și perseverență, un adevărat promotor al
talentului autentic. Contrat acestor timpuri teribile pe care le trăim cu toții,
în care valoarea e adesea umbrită de efemer, Ioan Romeo Roșiianu a rămas fidel
vocației sale de om al cuvântului liber, al demnității și al culturii.
Munca sa a fost recunoscută prin
numeroase distincții, între care Premiul „Centenarul Marii Uniri” pentru
întreaga activitate literară și pentru sprijinul acordat tinerilor scriitori. A
obținut multiple diplome, medalii și premii pentru poezie și proză la diferite
concursuri și festivaluri din țară și străinătate, dar și șase premii pentru
volume de autor. Dar cea mai importantă răsplată a fost, fără îndoială,
dragostea și respectul comunității culturale din Maramureș și din întreaga
țară, care l-a privit ca pe un reper cultural.
L-am cunoscut ca prieten și colaborator de condei. Un spirit nobil, dăruit
și mereu prezent acolo unde cuvântul cerea lumină. În numeroasele noastre
colaborări scriitorul Ioan Romeo Roșiianu
s-a dovedit a fi un interlocutor rafinat, exigent și cald deopotrivă, un om
care trăia literatura, nu doar o scria. Avea acea putere rară de a te inspira
fără să te copleșească, de a construi punți între oameni și idei. În
dialogurile noastre despre literatură și despre lume, am descoperit un om
profund, foarte îngrijorat pentru libertatea presei și a cuvântului, dar conștient de misiunea scriitorului într-o
societate în derivă, aceea de a veghea, de a nu lăsa tăcerea să devină complicele
uitării.
Moștenirea lui Ioan Romeo Roșiianu este vastă, autentică și vie. Ea nu se
măsoară doar în numărul volumelor tipărite, ci și în amprenta spirituală pe
care a lăsat-o în sufletele celor care l-au citit, l-au ascultat sau au avut
privilegiul să-l cunoască. A fost un arhitect al cuvântului, un constructor de
sensuri și de destine literare, un om pentru care fiecare scriitor tânăr merita
o șansă, fiecare poem merita o citire atentă și fiecare idee merita o șlefuire din iubire pentru frumos.
Astăzi, când paginile din cartea vieții sale rămân tăcute, iar ecoul
glasului său se mută în eternitate, simțim cu atât mai puternic vibrația
spiritului său. Ioan Romeo Roșiianu rămâne printre
noi prin cărțile sale, prin revistele și proiectele culturale pe care le-a
ridicat cu dăruire, prin prietenii și discipolii săi. Ioan Romeo Roșiianu rămâne,
mai presus de toate, un reper al conștiinței culturale românești contemporane, un
Om care a slujit cu onoare literatura, presa și demnitatea cuvântului.
Închei cu emoție aceste rânduri, știind că ele nu pot cuprinde tot ce a
însemnat și va continua să însemne Ioan Romeo Roșiianu pentru noi. Dar poate că
el însuși ar fi zâmbit și ar fi spus, cu ironia blândă care-l caracteriza: „Cuvintele
știu drumul spre lumină, chiar și atunci când noi ne pierdem printre umbre.”
Da, Ioan Romeo Roșiianu știa drumul spre lumină și ni l-a arătat, prin tot ce a
lăsat în urmă.
Mihaela CD
TWUC, LSR, WPAC
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu