de Valentin Lupea
Sentimentul comunitar,
dorul pentru Transilvania
care a servit drept centru
patriei lui Decebal,
al provinciei romane
şi al românilor înşişi.
E un dor care deplângea
o istorie de glorie pierdută
şi o lume a vicisitudinilor,
un dor născut
din imposibilitatea
de a concepe divizarea
şi umilirea etnică.
Cuvintele primilor cărturari
se adresează obsesiv
"către toată seminţia
românească":
moldoveni sau munteni.
Vechii noştri glosetari de istorie
îşi fac o datorie aproape sacră
amintind de "izvorul" unic
din care se trag toți românii:
"Biruit-au gândul -
spunea Miron Costin -
să mă apuc
de această trudă,
să scot lumii la vedere,
felul neamului
din ce izvor și seminţie
sunt locuitorii țării noastre,
Moldovei şi Țării munteneşti
şi românii din țările ungureşti,
cum s-au pomenit mai sus,
cu toții un neam şi odată
descălecați sântu".


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu