duminică, 25 ianuarie 2026

A apărut revista Bogdania nr. 139–140 (ianuarie–februarie 2026)

 


Articolul de față propune o analiză critică și academică a revistei de cultură Bogdania, editată la Focșani de Asociația Cultural-Umanitară Bogdania, având ca obiect de studiu numărul 139–140 (2026). Analiza vizează profilul identitar al publicației, direcțiile tematice dominante, tipologiile de discurs cultural și poziționarea revistei în peisajul revuistic românesc contemporan. Se evidențiază funcția de conservare a memoriei naționale, rolul de vector axiologic și dimensiunea militant-culturală asumată explicit de redacție.

Un rol important il are fondatorul și redactorul șef  Ionel N. MARIN (Președinte Asociația cultural-umanitară Bogdania), pentru ținuta academică a revistei și conținutul acesteia.

Revista Bogdania este o publicație bimestrială de creație și cultură, fondată și editată de Asociația Cultural-Umanitară Bogdania din Focșani, având ISSN 2343-8061. Structura redacțională reunește nume active în viața literară și publicistică românească, iar comitetul onorific include personalități cu recunoaștere internațională, fapt ce conferă revistei o legitimitate culturală extinsă 

Editorialul semnat de Ionel Marin, Onestitate, demnitate și responsabilitate față de neamul românesc, funcționează ca text-program al întregului număr. Discursul este construit pe un triplu palier: etic (onestitate, responsabilitate), civic (justiție, solidaritate națională), spiritual (credință, dimensiune creștină a existenței).

Din perspectivă academică, editorialul poate fi încadrat în tipologia eseului civico-moral cu funcție de manifest, specific revistelor culturale de orientare tradiționalist-națională. El stabilește cadrul ideologic în care se înscriu toate celelalte texte ale revistei.

Un nucleu tematic major al revistei este reprezentat de istoria identității românești, abordată din perspective diverse: articolele lui Al. Florin Țene privind numele „România” și conștiința romanității, textele consacrate Unirii Principatelor și eroilor naționali, reflecțiile asupra continuității daco-romane.

Aceste contribuții se înscriu într-un discurs recuperator, care contracarează tendințele minimaliste sau relativizante din istoriografia recentă. Revista nu urmărește neutralitatea axiologică, ci asumă un angajament identitar clar, ceea ce o apropie de tradiția revistelor-tribună (model GândireaNeamul Românesc).

Prezența consistentă a textelor dedicate lui Mihai Eminescu confirmă statutul poetului ca pol canonic fundamental al revistei. Studiul semnat de Ioan Miclău-Gepianu și selecțiile poetice nu sunt simple exerciții comemorative, ci propun o lectură axiologică și identitară a operei eminesciene.

Eminescu este prezentat nu doar ca poet, ci ca arhetip cultural total: filosof, gazetar, patriot, model etic. Această perspectivă situează revista Bogdania într-o paradigmă culturală care privilegiază valorile perene în detrimentul experimentalismului gratuit.

Numărul analizat cuprinde poezie, proză scurtă, medalioane lirice și texte memorialistice. Din punct de vedere estetic, se remarcă: diversitatea generațională, predominanța liricii reflexive și elegiace, orientarea spre tematici ale memoriei, timpului, identității.

Revista nu urmărește sincronizarea cu ultimele mode literare, ci cultivă deliberat o estetică a continuității, în care expresia artistică este subordonată valorii morale și identitare.

Rubricile In memoriam, cronicile și recenziile transformă revista într-un veritabil spațiu de arhivare a memoriei culturale contemporane. Această funcție este esențială într-un context cultural marcat de efemeritate și fragmentare.

Prin consecvență și periodicitate, Bogdania îndeplinește rolul unei cronici culturale regionale cu deschidere națională și diasporică.

Revista Bogdania se definește ca o publicație de rezistență culturală și reafirmare identitară, asumându-și explicit misiunea de: conservare a valorilor naționale, educare cultural-morală, promovare a creației literare nealiniate la mode conjuncturale.

Numărul 139–140 (2026) confirmă maturitatea editorială a revistei și coerența discursului său axiologic, situând Bogdania într-o tradiție respectabilă a revuisticii românești cu vocație națională și culturală durabilă

                                                                  Al.Florin Țene

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu