Cântul furat
Iți cânt astazi, Doamne, din mers
Mulțumirea din suflet pe nerăsuflate,
În cadența unei melodii furate
Din turnul bisericii de la St. James
Silabe de cânt din alămuri de ceas
Sădite cu dalta un secol în urmă
De-un meșter ce le adunase-n turmă…
Și iată că eu le primesc azi de mas.
Tu, barde apus sub lumi vegetale –
Lăsat-ai dantelă de cânt, și nu ești…
Iar eu, cu slove românești,
Mă rog pe corzile inimii tale.
Funicularul
mă agățam strengar de-un funicular
s-ajung spre-un viitor de buzunar
semănase-n cale Domnul un dâmb
unde cupa mai atingea de pământ –
copil la vaci într-o verdeață de rai
pentru mine locul se desena cu chemări
de stație de tramvai
mă atrăgea un magnet dintr-un alfabet
cu neastâmpăr cu dor cu idei de icar
până când într-o zi s-a-ntâmplat
din cupă-a ieșit un bărbat
m-a prins de-o mână între pământ și cer
croindu-mi cu celaltă fără de număr
lovituri peste spate și umăr –
noroc că și-a adus aminte
să-mi dea drumul de sus
ca la un sac de oseminte…
trecut-au anii / cum să nu te bucuri
nepoțica mea aleargă după fluturi
dar la mine-n suflet se cam face toamnă
pe pajiștea cu joc prinde a-nserare –
pune-mi Iisuse blând la mine în gând
o punte spre a Ta-ndurare!
Baden / Aprilie 2012
NOTĂ:
Vă invităm să deschideţi pagina cu creaţia poetului:
http://www.flickr.com/photos/24355084@N08/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu