Republica este regimul în care poporul
sau o parte a poporului deține puterea suverană, monarhia este regimul în care
guvernează o singură persoană, dar potrivit unor legi fixe și clar stabilite
iar în despotismul este regimul în care guvernează o singură persoană, dar în
mod arbitrar, fără a ține cont de legi sau de reguli. Deoarece politicienii
sunt limitați prin Constituție la exercitarea puterii pentru o perioadă scurtă
de timp, interesul lor spre prosperitate este tot mai scăzut, în comparație cu
monarhul, care e investit în funcție pe viață. Obligat să satisfacă și să așeze
cerințele partidului mai presus decât nevoile electoratului, politicianul
acționează pe termen scurt. În momentul actual, pentru a se putea dezvolta echilibrat
economic și social, România are nevoie de viziune, continuitate și loialitate.
Avantajele unei monarhii constituționale
echilibrate ar fi eliminarea alegerilor prezidențiale, eliminarea luptelor
între partide și în interiorul partidelor pentru postul de președinte și o
eventuală apropiere între România și alte monarhii europene prin relații utile
între casele regale. Perfect ar fi o îmbinare a monarhiei constituționale cu o
democrație reprezentativă în care monarhul ar fi considerat șeful statului iar
Prim ministrul, ales prin vot direct de către cetățeni, va fi șeful guvernului.
Guvernului îi va reveni puterea executivă pe care și-o exercită în conformitate
cu legile emise de Parlament și cu Constituția. Regele ar urmă să vegheze la
independența justiției iar Parlamentul va avea un rol important în bună
funcționare a armoniei, întrucât va fi format din reprezentanți direcți ai
poporului. Legile votate în Parlamentul unicameral vor urma a fi promulgate de
către monarh.
Principalele atribuții ale monarhului ar
fi garantarea unei justiții independente, medierea relațiilor dintre executiv
și legislativ precum și reprezentarea României în afara granițelor statale.
Monarhul se va naște, va crește și va ajunge la maturitate tocmai în virtutea
funcției sale. Regele se identifică cu regalitatea, acesta crește cu
responsabilitatea pe care o are față de poporul sau și este îndemnat să se
poarte cu grijă, îndatorire și respect. Regele nu este legat de niciunul dintre
partidele politice, ceea ce îl plasează în afară cercurilor de interese
urmărite de clasa politică. Monarhul poate cântări fără constrângeri dreptatea
și beneficiul națiunii.
Monarhul, sau mai bine spus Casa Regală,
garantează stabilitatea statului pentru că poate gândi și acționa pe termen
lung. Orice președinte sau prim-ministru trebuie să ia măsuri pe termen scurt
pentru a putea câștiga un nou mandat la viitoarele alegeri, iar din acest motiv
viziunea pe termen lung are de suferit. În fond și la urma urmei nu există
viață socială fără o autoritate organizată. Monarhia a avut în primul rând o
utilitate de ordin simbolic. „Dinastia,
prin rânduielile sale genealogice împlinește funcția de reunificare: comuniunea
generației prezente cu generațiile anterioare, sensul continuității istoricece
însă și comuniunea cu însăși identitatea Națiunii, cu valorile sale, cu
patrimoniul sau, cu bucuriile sale, cu grijile sale, cu durerile sale. Fiecare
prinț care se naște este o făgăduiala pentru viitorul națiunii. Și fiecare rege
care domnește sintetizează într-un fel, în persoana sa, în chip echilibrat, mai
presus de conflicte, de ideologii, identitatea națională și viața poporului
său, cu umbrele și luminile sale” (Christian Cannuyer).
Personal susțin revenirea României la
monarhie. Avem un rege respectat de către Europa și iubit de majoritatea
românilor, o Casă Regală pregătită să-și reintre în drepturi și atribuții. Vom
avea mai puțină luptă inutilă pentru putere și mai mult efort pentru
continuitate. Legătura dintre popor și reprezentantul său, pentru a fi solidă,
trebuie să treacă dincolo de politică.
Ionuţ Buda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu