Unul din cinci
români, adică aproape cinci milioane de persoane, se confruntă cu sărăcia, iar
Guvernul vrea să micşoreze cu 400.000, până în 2020, numărul celor din această
categorie, potrivit proiectului Strategiei naţionale privind reducerea
sărăciei, pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).
Proiectul Strategiei naţionale privind incluziunea socială
şi reducerea sărăciei (2014-2020) arată că unul din cinci români se confruntă
cu sărăcia determinată de venitul insuficient, iar o mare parte din sărăcia
bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace
aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani.
De asemenea, o treime din populaţie nu-şi poate permite să
achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce
un trai decent. Potrivit aceluiaşi document, încă mai există copii care nu au
mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este
ridicat.
Proiectul de strategie mai arată că multe persoane sunt în
continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces
corespunzător la piaţa muncii, şi că există inegalităţi în ceea ce priveşte
acoperirea cu servicii medicale de bază.
"Există un număr semnificativ de comunităţi
dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă
întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniţi şi
integraţi prin intervenţii din exterior. Prezenta strategie privind incluziunea
socială şi reducerea sărăciei conţine un plan de acţiune care va permite
României să înregistreze progrese considerabile în reducerea sărăciei şi
promovarea incluziunii sociale pentru persoanele, grupurile şi familiile
vulnerabile în următorii şapte ani. În contextul reacţiilor la aceste provocări
sociale, strategia prezintă şi un set structurat de măsuri cu rolul de a
asigura atingerea obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei
Europa 2020", se arată în documentul citat.
Strategia vizează persoanele şi/sau familiile sărace ale
căror venit annual este sub 60% din venitul mediu exprimat per echivalent
adult, categorie care, în 2008, număra aproape cinci milioane de români.
"Obiectivul Guvernului este de a reduce acest număr cu
cel puţin 580.000 până în anul 2020. În 2012, numărul acestora era deja redus
la 4,8 milione, ceea ce înseamnă că 30 % din obiectiv a fost deja îndeplinit.
Din 2012 până în 2020, obiectivul este de a scoate alte 400.000 de persoane din
sărăcie (restul de 70% din obiectiv). Populaţia vulnerabilă include grupuri
care sunt excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie,
sănătate, locuinţe, şi alte servicii", se arată în proiectul de act
normativ.
Conform aceluiaşi document, cele mai mari categorii includ
copii aflaţi în situaţii dificile, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice
singure sau dependente şi romi, care însumează trei milioane de persoane, însă
populaţia estimată ca săracă sau vulnerabilă este de circa cinci milioane de
persoane.
Crearea de locuri de
muncă, printre priorităţi
Proiectul de strategie propune, în acest context, un cadru
conceptual bazat pe crearea de locuri de muncă şi asigurarea unor oportunităţi
pentru persoanele sărace, precum şi promovarea egalităţii de şanse în sferele
economice şi sociale pentru grupuri vulnerabile. Astfel, iniţiatorii
proiectului propun ca Guvernul să implementeze măsuri concepute să dezvolte
capacitatea de generare de venituri a celor mai săraci 4,8 milioane de români,
astfel încât veniturile acestora să crească mai repede decât venitul mediu.
"Acest lucru înseamnă dezvoltarea aptitudinilor, a
educaţiei şi experienţei pe piaţa forţei de muncă a celor săraci din punct de
vedere al venitului, creşterea ratei de ocupare a acestui segment al
populaţiei, şi implementarea unor măsuri care ar spori plăţile relative pentru
grupul ţintă. O abordare similară se aplică celorlalte active ale gospodăriilor
sărace, cum ar fi terenul şi animalele. În mod complementar, am propus ca
Guvernul să vizeze reducerea sărăciei printr-o alocare mai amplă şi mai
specifică a cheltuielilor cu protecţia socială pentru segmentul cel mai sărac
al populaţiei", se arată în proiect.
Dintre cele 22,6 procente din populaţie care trăiau în
sărăcie relativă în 2012, 18,2 la sută (reprezentând 81 de procente dintre
persoanele sărace) trăiau în sărăcie persistentă. "Aproape o treime dintre
copii trăiesc în sărăcie persistentă, iar riscul la care sunt ei expuşi de a
trăi în această stare este mult mai ridicat decât pentru orice alt grup de
vârstă. Mai mult, riscul la care sunt expuşi copiii de a trăi în sărăcie
persistentă a crescut cu aproape 3 procente între anii 2008 şi 2012, în timp ce
riscul pentru toate celelalte grupe de vârstă a crescut cu circa un procent sau
chiar a scăzut. Din 2008 până în 2012, sărăcia în rândul copiilor a fost
constant mai mare decât rata totală naţională a sărăciei (cu circa 10 puncte
procentuale). Mai mult, în timp ce rata totală a sărăciei a scăzut (deşi doar
uşor) în aceşti cinci ani, rata sărăciei în rândul copiilor a crescut cu
aproximativ 1 punct procentual. Unul din doi copii din zonele rurale trăieşte
în sărăcie. În 2012, peste 50 la sută dintre copiii din zonele rurale trăiau în
sărăcie, prin comparaţie cu doar 17 la sută dintre copiii din localităţile
urbane. Această mare discrepanţă, combinată cu o distribuţie aproximativ
uniformă a copiilor între zonele urbane şi cele rurale, face ca peste 74 la
sută dintre toţi copiii săraci să trăiască în mediul rural", se arată în
proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).
Iniţiatorii documentului mai spun că persoanele vârstnice
singure sunt expuse unui risc de sărăcie mult mai mare decât alte categorii.
Astfel, în jur de 1,2 milioane de persoane cu vârste egale sau mai mari de 65
de ani trăiesc singure (trei sferturi sunt femei). În timp ce 25,8 % dintre
persoanele vârstnice singure trăiesc în sărăcie, numai 5,8 % dintre cuplurile
vârstnice sunt în această situaţie, iar rata sărăciei cea mai apropiată de cea
cu care se confruntă persoanele vârstnice singure este cea a gospodăriilor fără
membri vârstnici (22,7%).
Romii sunt o altă categorie care prezintă un risc mult mai
mare de sărăcie.
Indiferent de vârstă, educaţie sau mediul de rezidenţă, rromii sunt expuşi unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât celelalte etnii,
conform aceluiaşi proiect.
Obiectivul protecţiei sociale este de a-i sprijini pe cei
aflaţi în situaţii de vulnerabilitate, de a le garanta un nivel minim de
venituri şi de a le furniza beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale,
în schimbul îndeplinirii de către acestea a responsabilităţilor lor, principala
responsabilitate pentru adulţii de vârstă activă fiind să-şi caute un loc de
muncă cu ajutorul măsurilor active de ocupare a forţei de muncă.
Principalele iniţiative de politică în domeniul protecţiei
sociale sunt: introducerea unui program unic pentru persoanele sărace, Venitul
Minim de Inserţie, despre care se prognozează că va ajunge la toate familiile
sărace până în 2016, şi o creştere a bugetului social pentru persoanele sărace.
Referitor la servicii sociale, principalele priorităţi
vizează dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivelul comunităţii şi
consolidarea serviciilor sociale pentru protecţia copilului.
Guvernul îşi propune să se concentreze pe îmbunătăţirea
echităţii în materie de sănătate şi protecţie financiară, creşterea furnizării
serviciilor de sănătate în zone specifice relevante pentru grupurile sărace şi
vulnerabile şi creşterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii primare
de sănătate de bună calitate.
Proiectul de strategie mai prevede dezvoltarea programelor
de furnizare de locuinţe sociale, concentrându-se asupra persoanelor fără
adăpost şi a altor persoane care nu îşi pot permite o locuinţă, dar şi
îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi urbane mici. Executivul mai
urmăreşte să elimine, sau cel puţin să reducă semnificativ, zonele de sărăcie
concentrată, ocuparea scăzută a forţei de muncă, educaţia scăzută şi locuirea
inadecvată din comunităţile marginalizate în care locuieşte aproximativ 5% din
populaţie.
Priorităţile principale sunt dezvoltarea unui instrument
pentru a identifica satele sărace şi comunităţile marginalizate astfel încât
intervenţiile să fie orientate cu precizie spre zonele cele mai nevoiaşe,
precum şi investiţiile publice (inclusiv din fonduri UE) pentru aceste
comunităţi.
Proiectul de strategie este în dezbatere publică până la 10
februarie 2015.Mediafax
Aurelia ALEXA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu