Sfârșitul anului
trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii
importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramureșean. Este vorba despre Liga Scriitorilor
Români – Filiala Maramureș, apărută
Primul volum mai
sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele
Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în
primul rând, la Al. Florin
Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar,
cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin
cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de
zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan,
Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte
nume sonore ale Nordului cultural românesc.
Scrisă simplu,
fără divagații și date inutile despre scriitorii abordați, cartea mustește de
viață, căci sunt surprinse momente cheie din freamătul cultural băimărean.
Aflăm din paginile volumului, de exemplu, că poetul și jurnalistul Gelu Dragoș
a publicat, printre altele, cartea “Revistele școlare” și că este membru nu
doar al Ligii Scriitorilor, ci și al Clubului epigramistic „Spinul” și al
Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Pline de culoare sunt paginile dedicate epigramistei Aurelia Velea și
poetei Aurelia Oancă, o remarcabilă autoare de literatură pentru copii.
Incitante sunt capitolele dedicate preotului greco-catolic Vasile Goje, autor
al cărții “Paradoxuri istorice românești”, și cel în care este prezentat
preotul ortodox Radu Botiș. Amănunte interesante găsim despre poetul Vasile
Bele de profesie jandarm la Jandarmeria Maramure ș și în wekeenduri staroste
la nunți, pasiune oglindită și în cartea “Ghid practic pentru organizarea unei
nunți”, scrisă împreună cu Gheorghe Ursan. Mai aflăm, din cele relatate de dl. Toma
Rocneanu, amănunte despre debutul lui Dumitru Fânățeanu, la 65 de ani, cu trei
volume de poezii, precum și despre scriitorul Valeriu Sabău, născut în 13 iulie
1954 în Cicârlău. Sunt inserate pagini ce stârnesc interesul graţie
apreciabilei lor valoari documentare. Mă gândesc în acest sens la poetul Ioan
Meteș Morar-Chelințanu, care a alcătuit o foarte completă monografie a satului
Chelința, şi la prezentarea unor cărți precum “Obiceiuri ale vieții de familie”,
semnată de Victor Becheanu. Demne de interes sunt şi paginile despre
comemorarea lui Grigore Vasile Latiș și cele în care sunt notate câteva
impresii de la diverse lansări de carte și participări la cenaclul băimărean,
precum și de la Cenaclul
„Afirmarea” din Satu Mare și „Petre Dulfu” din Satulung.
Despre Cenaclul
literar „Petre Dulfu” din Satulung se relatează pe larg în monografia cu titlu
omonim. Înfiinţat în martie 1985, de către poeţii Ioan Dragoş, Ioan Voicu şi
Nicolae Mărieş, după 1990 şi-a întrerupt activitatea. A fost reînfiinţat în
februarie 2012, la iniţiativa domnului Mihai Zmicală, director al Căminului
cultural „Ion Buciuman”, şi a învățătorului Gelu Dragoş. Conducerea este alcătuită din: dr. Nicu Bud,
preşedinte de onoare, ec. Lucica Dragoş, preşedintele cenaclului, Ioan Dragoş şi Gelu Dragoş, vicepreşedinţi, Ioan Ardusădan, secretar.
Împărțit în 11
capitole: Poezie, Parodii, Literatura copiilor, Proză, Teatru, Eseu, Interviu,
Memorialistică, Tradiții, Critică literară și Monografii, volumul reflectă, în
detaliu, spiritualitatea unei zone geografice situate în apropierea Băii Mari.
Reîntâlnim aici multe dintre numele amintite în antologia Ligii Scriitorilor,
ceea ce demonstrează efervescența cu care condeierii, mai mult sau mai puțin
cunoscuți, se manifestă în mai multe locuri, precum și nume care sunt deja
consacrate: Marian Ilea, Radu Macrinici, Radu Aldulescu, Ion Bălu, Augustin
Cozmuța, Lucian Perța, Nicolae Iuga și Ioan Romeo Roșiianu, care semnează şi
prefața cărții.
Lectura volumului
este palpitantă nu doar datorită textelor literare alese, ci şi multitudinii de
informaţii oferite, mai ales în ultimul capitol în care este prezentată Parohia
Ortodoxă Satulung, de către preotul ortodox Vasile Bud. Încercarea de a scoate
la lumină date despre Satulung este materializată aici în rânduri ce evocă
personalităţi ale locului, precum prozatorul Ioan Groşan, poetul Ioan Voicu,
născut în satul Finteuşu Mic (aparţinător comunei Satulung) şi Teofil Coste,
fiul protopopului greco-catolic Ioan Coste. Muzician de mare talent, s-a
remarcat atât ca profesor (printre celebri săi foşti elevi au fost actorii
Florin Piersic şi Dorel Vişan), precum şi ca compozitor. Foarte interesante sunt paginile în care se
vorbeşte despre monografia comunei alcătuită de către Rodica Ionescu şi Mihai
Zmicală.
Masiva lucrare de
peste 400 de pagini umple un gol al antologiilor dedicate relevării vieţii
spirituale derulate într-o comună care, iată, e capabilă a atrage atenţia nu
doar din punct de vedere geografic, ci şi cultural.
de Antoaneta TURDA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu