Din ale cronicilor taine

   Sfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramureșean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramureș, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale Nordului cultural românesc.

Scrisă simplu, fără divagații și date inutile despre scriitorii abordați, cartea mustește de viață, căci sunt surprinse momente cheie din freamătul cultural băimărean. Aflăm din paginile volumului, de exemplu, că poetul și jurnalistul Gelu Dragoș a publicat, printre altele, cartea “Revistele școlare” și că este membru nu doar al Ligii Scriitorilor, ci și al Clubului epigramistic „Spinul” și al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Pline de culoare sunt paginile dedicate epigramistei Aurelia Velea și poetei Aurelia Oancă, o remarcabilă autoare de literatură pentru copii. Incitante sunt capitolele dedicate preotului greco-catolic Vasile Goje, autor al cărții “Paradoxuri istorice românești”, și cel în care este prezentat preotul ortodox Radu Botiș. Amănunte interesante găsim despre poetul Vasile Bele de profesie jandarm la Jandarmeria Maramureș și în wekeenduri staroste la nunți, pasiune oglindită și în cartea “Ghid practic pentru organizarea unei nunți”, scrisă împreună cu Gheorghe Ursan. Mai aflăm, din cele relatate de dl. Toma Rocneanu, amănunte despre debutul lui Dumitru Fânățeanu, la 65 de ani, cu trei volume de poezii, precum și despre scriitorul Valeriu Sabău, născut în 13 iulie 1954 în Cicârlău. Sunt inserate pagini ce stârnesc interesul graţie apreciabilei lor valoari documentare. Mă gândesc în acest sens la poetul Ioan Meteș Morar-Chelințanu, care a alcătuit o foarte completă monografie a satului Chelința, şi la prezentarea unor cărți precum “Obiceiuri ale vieții de familie”, semnată de Victor Becheanu. Demne de interes sunt şi paginile despre comemorarea lui Grigore Vasile Latiș și cele în care sunt notate câteva impresii de la diverse lansări de carte și participări la cenaclul băimărean, precum și de la Cenaclul „Afirmarea” din Satu Mare și „Petre Dulfu” din Satulung.

Despre Cenaclul literar „Petre Dulfu” din Satulung se relatează pe larg în monografia cu titlu omonim. Înfiinţat în martie 1985, de către poeţii Ioan Dragoş, Ioan Voicu şi Nicolae Mărieş, după 1990 şi-a întrerupt activitatea. A fost reînfiinţat în februarie 2012, la iniţiativa domnului Mihai Zmicală, director al Căminului cultural „Ion Buciuman”, şi a învățătorului Gelu Dragoş. Conducerea este alcătuită din: dr. Nicu Bud, preşedinte de onoare, ec. Lucica Dragoş, preşedintele cenaclului, Ioan Dragoş  şi Gelu Dragoş, vicepreşedinţi, Ioan Ardusădan, secretar.

Împărțit în 11 capitole: Poezie, Parodii, Literatura copiilor, Proză, Teatru, Eseu, Interviu, Memorialistică, Tradiții, Critică literară și Monografii, volumul reflectă, în detaliu, spiritualitatea unei zone geografice situate în apropierea Băii Mari. Reîntâlnim aici multe dintre numele amintite în antologia Ligii Scriitorilor, ceea ce demonstrează efervescența cu care condeierii, mai mult sau mai puțin cunoscuți, se manifestă în mai multe locuri, precum și nume care sunt deja consacrate: Marian Ilea, Radu Macrinici, Radu Aldulescu, Ion Bălu, Augustin Cozmuța, Lucian Perța, Nicolae Iuga și Ioan Romeo Roșiianu, care semnează şi prefața cărții.

Lectura volumului este palpitantă nu doar datorită textelor literare alese, ci şi multitudinii de informaţii oferite, mai ales în ultimul capitol în care este prezentată Parohia Ortodoxă Satulung, de către preotul ortodox Vasile Bud. Încercarea de a scoate la lumină date despre Satulung este materializată aici în rânduri ce evocă personalităţi ale locului, precum prozatorul Ioan Groşan, poetul Ioan Voicu, născut în satul Finteuşu Mic (aparţinător comunei Satulung) şi Teofil Coste, fiul protopopului greco-catolic Ioan Coste. Muzician de mare talent, s-a remarcat atât ca profesor (printre celebri săi foşti elevi au fost actorii Florin Piersic şi Dorel Vişan), precum şi ca compozitor. Foarte interesante sunt paginile în care se vorbeşte despre monografia comunei alcătuită de către Rodica Ionescu şi Mihai Zmicală.

Masiva lucrare de peste 400 de pagini umple un gol al antologiilor dedicate relevării vieţii spirituale derulate într-o comună care, iată, e capabilă a atrage atenţia nu doar din punct de vedere geografic, ci şi cultural.

Preluare https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2016/03/09/din-ale-cronicilor-taine/

                                                                               de Antoaneta TURDA

O nouă reîntâlnire a membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramureş

Sâmbătă, 30 ianuarie 2016, ora 11,oo la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, sala „Ion Burnar” va avea loc o nouă întâlnire a membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, preşedinte Florica Bud, membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Vor citi Antoaneta Turda şi Marian Hotca.

                                                        GDL

Popas publicistic

                                                              de Antoaneta TURDA

 Sfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

 Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa.

 Dacă „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 surprinde prin sobrietate, volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, primită în dar de la dl. Toma G. Rocneanu, surprinde prin verva și spiritul ludic ce par a-i guverna pe români și în clipe grele. Folosită ca un balsam protector împotriva răului ce planează peste societatea românească, epigrama prinde viață în antologie grație unor nume deja consacrate în peisajul literar băimărean: regretatul Romulus Filip (decedat în primăvara lui 2014), Ioan Șiman, Nistor Bud, Dragomir Ignat, Maria Berciu, Aurelia Oancă, Viorica Găinaru Tazlău, Smaranda Iuga, Valeriu Sabău, Vasile Țîncaș, Mircea Pop de Buzești, Vasile Mureșan,Toma G. Rocneanu, Mircea Micle, Adi Fârte și caricaturistul Marian Lupu. Conceput din dorința de a fi o cronică a ședințelor clubului și a cenaclului băimărean, volumul are o valoare documentară specială pentru pasionații de cercetare literară, pentru că aceștia pot găsi aici numeroase pagini în care pulsează viața și activitatea unor adevărate ateliere de creație literară. Însumând aproape 200 de pagini, această antologie reflectă nu doar pasiunea pentru scris a unor persoane, ci și o atitudine civică la vremurile în care trăim. Adăugate celor 987 de pagini ale primelor cinci cronici ale clubului, acestea din urmă sunt și mărturia unor bilanțuri concretizate în premiile obținute și în vizita, la Baia Mare, a Președintelui Uniunii Epigramiștilor din România, George Corbu, cu ocazia împlinirii a zece ani de la înființarea clubului. Sunt de asemenea, inserate câteva pagini dedicate aniversărilor câtorva epigramiști: Toma G. Rocneanu, Mircea Micle, Nistor Bud, tot amalgamul informativ putând fi lecturat asemeni unui roman, căci stilul alert și concizia amănuntelor plasate în volum sunt cât se poate de naturale.

Preluare https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2016/01/03/popas-publicistic/

Ecologia – paradigmă esențială a procesului educativ

Recent a apărut la Editura Amanda Edit din București, în colaborare cu Uniunea Culturală a Albanezilor din România, interesanta lucrare metodică a învățătorilor Ana și Gelu Dragoș: Valențe pedagogice în activități ecologice.

            Dascăli cu experiență îndelungată, propun o abordare didactică a ocrotirii mediului înconjurător, conștientizând necesitatea păstrării unui mediu natural cât mai curat pentru buna noastră sănătate. Efortul de a conștientiza acest aspect social nu e ușor, dar citind cele 106 pagini ale cărții, cititorul poate lesne observa că, prin îmbinarea metodelor școlare și extrașcolare de instruire, un învățător pasionat de meserie poate insufla copiilor, chiar și la vârste fragede, dragostea pentru natură și imboldul  de a o îngriji.

            Concepută pe două nivele, unul practic și unul teoretic, cartea, abordează cu multă acribie,  un proiect educațional ce are la bază legătura dintre om și natură. Treptele cercetării sunt bine marcate. Ele sunt localizate la școala din comuna Mireșu Mare (unde există Cercul Ecologic ”Laleaua pestriță”), în Rezervația de stejar pedunculat Bavna Lucăcești-Fersig, precum și la Grădina Botanică din Jibou.

            Convinși că Nicolae Iorga avea dreptate când afirma că ”dintr-o călătorie învățăm mai multe decât dintr-o carte” cei doi destoinici soți care și-au unit destinele și în profesie, descoperă și redescoperă mirificul nord de țară, insuflând generațiilor de copii dragostea de natură și implicit patriotismul, demonstrându-le farmecul pământului românesc. Dezvăluirea naturii este făcută în primul rând în școală, în orele propriu-zise, prin vizionări de filme, realizarea unui colț viu cu plante și animale mici îngrijite de copii etc. dar și în săptâmâna în care se derulează programul școala altfel, precum și în timpul liber. O atenție deosebită este dată activităților extrașcolare: excursii (aici amintesc atenția cu care este tratată efectuarea ieșirilor în natură și grija pentru respectarea normelor de ocrotire a mediului) expediții, marșuri, concursuri și festivaluri. 

            Concepută și elaborată într-o perioadă în care părinții nu prea au timp să se ocupe de proprii copii, cartea demonstrează rolul școlii în umplerea acelui gol temporal. Făcută cu argumente și cu date concrete ce vizează munca de cercetare pedagogică care implică recursul la studiul cu caracter interdisciplinar, întreaga demonstrație este perfect credibilă și aplicabilă și la elevii ciclului primar care, obișnuiți de mici să ocrotească acest dar de neprețuit care este natura, vor ști, ca adulți, să se bucure de toate ieșirile în natura dătătoare de energie.

            Deși este o carte de metodică, poate stârni interesul oricărui cititor care are curiozitatea de a afla o parte din mecanismele educative ce stau la  baza unor deprinderi corecte ale viitoarelor generații de adulți, mărturie în acest sens fiind și confesiunea făcută de Ana Dragoș pe care am găsit-o la pagina 93: ”În activitatea mea de peste 30 de ani în învățământul primar, am încercat să-l privesc pe copilul cu care lucrez nu ca pe adultul în minatură, ci ca pe un om în continuă dezvoltare, am căutat să-mi organizez astfel activitățile încât să trezesc elevilor mei curiozitatea.”

                                                                                                              

                                                                             Antoaneta Turda

           

La ceas de bilanţ cu scriitorii maramureşeni

de Antoaneta TURDA

Nu ştiu cât din existenţa noastră stă sub semnul întâmplării şi care e proporţia pe care reuşim noi să o programăm conform aspiraţiilor noastre. Cert este că întotdeauna e bine să dăm importanţa cuvenită şi întâmplării pentru că doar ea ne duce spre acea latură misterioasă a existenţei dătătoare de mari revelaţii. Una dintre cele mai miraculoase întâmplări ale acestei primăveri am trăit-o odată cu intrarea mea în Cenaclul Nord din Baia Mare, chiar în ziua în care s-a lansat antologia literară Paşi împreună, apărută la Editura Gutinul în 2013.

Concepută în cinci părţi: Poezie (capitol ilustrat de 13 nume); Parodii (un nume); Epigrame, fabule (un nume); Proză (cinci nume) şi critică literară (un nume) antologia debutează cu promiţătorul poet Aurel (Vasile) Bele, cel a cărui poezie pare să stea sub semnul iubirii.

Plonjarea în rândul unor personalităţi cunoscute dincolo de graniţele judeţului a fost emoţionantă, deşi, pe mulţi dintre scriitorii prezenţi în sală, în acea zi însorită de 1 martie 2014, îi ştiam de pe la lansările de carte de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”. Petrecând împreună vreo două ore cu o parte dintre cei cuprinşi în volum, mi-am amintit cu plăcere că năstruşnicul iubitor al cuvântului românesc Ion Bogdan (Dumitru Iuga) a fost o perioadă bibliotecar, ani în care am savurat împreună această meserie fabuloasă. Cu mult drag mi-am reamintit şi de lansările de carte unde protagoniste au fost Flavia Cosma şi Rodica Dragomir care m-au fascinat de fiecare dată prin sensibilitatea poate greu de înţeles de către lumea pragmatică în care trăim. Deşi Flavia Cosma (care trăieşte în Canada) nu a fost prezentă la Baia Mare, frunzărind cartea, parcă i-am simţit căldura sufletească cu care îi învăluie pe toţi cei ce-i sunt în preajmă.

M-am simţit minunat în acea sală în care se aflau Silvia Urlih şi Ileana Şteţco, prezenţe extrem de luminoase, ale căror creaţii, parţial cunoscute de mine, stârnesc mereu curiozitatea pentru vigoarea lirică şi profundul patriotism, tot mai rar întâlnit în literatura noastră postmodernă bântuită de fantomatice şi inexplicabile dileme existenţiale.

Lucica şi Gelu Dragoş, focuri vii ale poeziei din nord de ţară, sunt două voci al căror ecou penetrează adânc în inima iubitorilor de poezie senzitivă şi vizuală.

Personalitate plurivalentă, pictorul-poet Ion Georgescu -Muscel atrage atenţia prin mesianismul versurilor sale şi prin profunzimea introspecţiei.

Enigmaticul Ioan Hada, cel care percepe oamenii transformaţi în numere ca nişte soldaţi pe o tablă de şah, incită la lectură graţie unei lirici în care marile întrebări existenţiale predomină.

Interesant prin extraordinara putere de memorare şi stocare a senzaţiilor, Dragomir Ignat vine în faţa cititorilor săi cu o poezie care demonstrează că e scrisă doar sub impulsul inspiraţiei nu al conjuncturii. Sincer, de cele mai multe ori idealist (cum îi stă bine unui artist!) poetul percepe realitatea cu bune şi rele, marcând răul prin fine ironii nedistrugătoare.

Zeflemeaua în faţa absurdului cotidian o abordează şi Ştefan Jurcă la care, atunci când îl cunoşti mai bine, te pot surprinde timiditatea şi o infinită delicateţe, bine aşezate printre rânduri, atât în proză cât şi în poezie.

Poetul-bibliotecar Echim Vancea, vine în literatura română din Sighetu Marmaţiei propunând cititorilor secolului XXI o poezie cu o încărcătură simbolică cu rădăcini ancestrale. Bine filtrat de propria sensibilitate, tumultul cotidian perceput de acest poet răzbate prin cuvântul atotştiutor şi atotvindecător, capabil de a fi puntea perfectă dintre creator şi receptor.

Al doilea şi al treilea capitol sunt dedicate parodiei şi epigramei bine reprezentate de strălucitorii Lucian Perţa şi Ioan Şiman. Excelenţi observatori ai vieţii şi a persoanelor cu care intră în contact, transpun, cu multă atenţie, o adevărată filozofie existenţială în parodii şi epigrame savuroase.

Proza din penultimul capitol al volumului este reprezentată de doi ziarişti ale căror condeie mustesc de talent: Anca Goja şi Ioan P. Pop. Spirite obiective, obligate de meserie să surprindă realitatea crudă, necosmetizată, şi-au format în proză acel stil clasic, sobru şi clar care nu lasă loc divagaţiilor inutile.

Proza lui Toma G. Rocneanu (care este şi un foarte bun epigramist) atrage cititorul în mrejele unei construcţii epice de tip realist ce aminteşte de nuvele lui Liviu Rebreanu.

Spirit justiţiar mereu în căutarea adevărului, Teresia B. Tătaru este una din vocile diasporei române care vibrează permanent la momentele de criză ale ţării natale, demonstrând că nu i s-au rupt rădăcinile din pământul românesc.

Dacă primii prozatori prezenţi în această antologie pot fi catalogaţi ca fiind reprezentanţi ai unui realism aşezat în canoanele clasice, ultimul, Igor Ursenco, se detaşează vizibil de ei, înscriindu-se în canoanele literaturii române postmoderniste. Cadru didactic la Universitatea de Nord din Baia Mare, scriitorul este profund ancorat în noul val literar. Preocuparea sa majoră este cea a raportului dintre identitatea individuală şi cea colectivă, într-o proză în care filozofia, antropologia umană şi istoria se îmbină într-un joc de puzzle în care ficţiunea şi realitatea se întrepătrund fără fisuri.

Al cincilea capitol este dedicat criticii literare bine reprezentată de Daniela Sitar-Tăut care, la cei 42 de ani este o voce autorizată în domeniu. Prezenţă activă în peisajul literar, a publicat peste 200 de articole în reviste de prestigiu precum: „Viaţa românească” (Bucureşti), „Cronica” (Iaşi), „Gândacul de Colorado” (SUA), „Miteliteratura” (Chişinău), „Nord literar” (Baia Mare).

Parcurgând cele 254 de pagini ale antologiei alcătuite de Florica Bud şi Augustin Cozmuţa (tehnoredactată cu multă migală de bibliotecara pensionară Maria Gârbe) mi-am dat seama de dimensiunea curajului profesorului Dan V. Achim, iniţiatorul acestui proiect cultural.

Asistând la lansarea volumului la care au mai fost prezenţi cunoscuta traducătoare Betty Kirchmajer-Donca şi domnul profesor Săluc Horvat (necuprinşi în antologie) m-am gândit şi la alte nume ale literaturii maramureşene pe care sper să le văd într-o ediţie adăugită a acestui volum care, în ciuda unor mici lipsuri, este un instrument de lucru indispensabil pentru cei ce vor să studieze literatura maramureşeană contemporană.

Preluare http://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2014/05/07/la-ceas-de-bilant-cu-scriitorii-maramureseni/