Proiectul
poetului Ioan Romeo Roşiianu intitulat sugestiv şi benefic pentru literatura
română actuală „e-Creator - Prietenii literare” prinde rădăcini şi asemenea
unui stejar falnic se extinde la nivel naţional, nu numai regional.
Despre
acest eveniment benefic, în primul rând scriitorilor maramureşeni de valoare,
scriitorul Marian Ilea a scris: „Într-o jumătate de an revista/cartea ( de la apariţie la apariţie e
vorba de câte o carte care fixează literar momentul cu personalităţile locului
şi cu creaţiile literare ) au apărut cinci demersuri literare în cinci zone
diferite ale ţării. Baia Mare e un soi de punct de referinţă, gruparea eCreator
aparţinând unui oraş aflat în plină competiţie pentru titlul de Capitală
Culturală europeană 2021. Numărul cinci e dedicat prieteniilor literare:
Drobeta Turnu Severin – Baia Mare. De la râul Săsar la Dunăre calea literară a
fost scurtă”.
Tocmai despre
aceşti oameni minunaţi, scriitorii dunăreni Gabriela Dobrotă, Viorel Mirea şi
cei care le ţin trena doresc să scriu. După cum se ştie, un grup de scriitori
maramureşeni în frunte cu directorul revistei culturale „eCreator”, Ioan Romeo
Roşiianu, secretarul general de redacţie, poetul Nicolae Scheianu, poetul
Vasile Muste, eseistul şi criticul literar Virginia Paraschiv, scriitorul Mihai
Ganea au fost oaspeţii celor din Drobeta Turnu Severin la „Zilele Severinului 2016” . Despre acest demers
scriitoricesc, Ioan Romeo Roşiianu a spus: „Ideea de a face o ediţie specială
din „eCreator” împreună cu confraţii din Mehedinţi mi se înşurubase în minte
şi-n suflet de mai multă vreme, Gabriela Mimi Boroianu fiind primul confrate cu
care am bătut monedă pe asta, căreia i-am împărtăşit intenţia. N-a fost să fie
anul trecut în toamnă, pentru că lucrurile se întâmplă numai când vrea
Dumnezeu! A fost să fie ACUM, iar naşterea acestei lucrări confirmă că a fost
un dat în starea, în vremea şi-n vrerea lucrurilor. Am venit cu drag şi emoţie
în Drobeta Turnu Severin, împreună cu doi dintre cei mai importanţi scriitori
ai Maramureşului, Vasile Muste şi Nicolae Scheianu, două din vocile cunoscute
şi recunoscute ale grupării „eCreator”. Am adus cu noi aerul cald al sufletului
celor de la „Porţile Nordului” tuturor celor de la „Porţile Sudului”. Numai că
cei din Mehedinţi, nişte gazde atente le-au întors „favoarea” pentru numărul
special „eCreator” cu revista „”Terragrifonis”, care reapare după o lungă
perioadă de muţenie. Ce este important în toată povestea asta e faptul că
aceşti scriitori se respectă pe sine ( prin creaţiile lor ) dar îi respectă şi
pe ceilalţi.
Fiindcă am intrat în posesia revistei editată
de Palatul Culturii „Teodor Costescu” şi a Primăriei Drobeta Turnu-Severin şi
se alocă un număr impresionant de pagini scriitorilor maramureşeni, o să-mi
permit o scurtă prezentare.
În editorialul
semnat de poetul Viorel Mirea se vorbeşte de Palatul culturii din oraşul de pe
Dunăre şi se afirmă: „Palatul culturii care, se spune, are în componenţă 3
milioane de cărămizi, s-a reinaugurat, după o renovare care a durat mai mulţi
ani, aproape interminabili. A fost a doua inaugurare după cea de început, din 1924. A fost pompă, a fost
festivism, a fost bucurie, au fost de toate. Şi multă, foarte multă lume.
Curioasă, avidă, cu imensă nevoie de cultură”. Uite că şi pe vremea aceea
românii erau dornici să ştie, să cunoască, parcă mai puţin acum. Gabriela
Boroianu şi Loredana Mădălescu consemnează în cinci pagini despre „Renaşterea
unui Palat al Culturii”, despre lansarea cărţii „Teodor Costescu şi apostolii
săi”; Dan Şalapa vorbeşte despre „Etape în istoria mişcării teatrale
severinene”; Tudor Răţoi scrie despre „Stadionul Dr. Angelescu al Liceului
Traian”; primul maramureşean prezent este poetul Ioan Romeo Roşiianu cu următoarele poeme: „Scrisoare despre căderea
din Rai”, „Scrisoare despre cuvinte şi tăcerea din ele”, „Scrisoare despre
frunze căzute şi Dumnezeu”, „Scrisoare despre poezii în lanul de lavandă”,
„Scrisoare despre lumina de la răsărit şi sfârşit”; Ana-Cristina Popescu
vorbeşte despre „Un arhitect al cuvintelor” nimeni altul decât Ioan Romeo
Roşiianu pe care-l consideră ajuns la o valoare poetică de necontestat: „Odată
atins vârful muntelui, scriitorul adună trăirile sale într-o cetate zidită din
cărămizi de cuvinte, modelate din litere şi sunete, devenind un arhitect al
cuvintelor”; apar cu poezie bistriţeanca Mirela Orban, Daciela Rotaru, Gabriela
Boroianu, Vasile Muste, Nicolae
Scheianu, Vasile Morar; Nicolae Jinga semnează note de călătorie din Ţara
Sfântă „Pelerinaje”; Eugen Măicăneanu abordează „Modelul călinescian”; Daniel
Corbu scrie „Despre Vasile Muste”: „Vasile Muste e un mare anahoret care
îmblânzeşte sălbăticiunile.(…) Poet oracular şi ritualic, cultivator de
mistere, cutreierat adesea de cotropitoare melancolii, Vasile Muste îşi
construieşte poemele sale cu inserţii narative dinamizatoare fără a părăsi
metafizicul şi nevitregind textul de
mister, de sacru şi de mitul logosului întemeietor”; Virginia Paraschiv face o altfel de cronică de carte la „Clanul
Mangosiţilor” a lui Viorel Mirea; Nicolae Scheianu recenzează volumul „Luntrea
goliciunilor” a aceluiaşi Viorel Mirea; Ioan
Dorel Todea din Sighetu Marmaţiei face referire la „Metamorfozele romanului
lui Nicolae Breban”; fragmente din
prozele lor semnează Mircea Liviu Goga, dr.
Mihai Ganea şi Viorel Pîrligras; traducerea este reprezentată de Raluca
Nicolae „Lăcusta şi greierele” de Yasunari Kawabata.
Revista
trimestrială „TERRAGRIFONIS”, Anul I, Nr, 1, Serie nouă, aprilie 20016 are în
colectivul de redacţie pe: Viorel Mirea, director; Nicolae Jinga, redactor şef;
Tudor Răţoi, Raluca Nicolae, Gabriela Boroianu, Dan Şalapă, redactori. Grafica
e semnată de Emilian Iachimovschi. Acest număr este ilustrat de către
Constantin Plăviţu. Felicitări tuturor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu