O vorba veche romaneasca spune ca mai bine mai tarziu decat
niciodata! Alta ne spune de mintea cea de pe
Prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare nr.
11/P/2014 din 05.04.2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română
din decembrie 1989", au fost trimişi în judecată inculpaţii:
1. Iliescu Ion - fost preşedinte al României,
2. Voiculescu Voican Gelu – fost viceprim-ministru al
Guvernului României şi
3. general (rtr.) Rus Iosif – fost şef al Aviaţiei Militare,
pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi
ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., cu aplic. art. 5 C.p.
S-a dispus clasarea fata de Ceauşescu Nicolae, Vlad Iulian,
Milea Vasile, Militaru Nicolae, Stănculescu Atanasie Victor, Dumitrescu (Cico)
Emil, Eftimescu Nicolae, Hortopan Ion, Brucan Silviu, Mocanu Mircea, Dinu
Ştefan - intrucat acestia au decedat, confirmand inca o data ca justitia
tardiva nu poate defini un stat de drept.
Am fi putut spune un bravo Ministerului Public daca nu ar fi
fost umbrita si de niste clasari:
Cu privire la conduitele numiţilor Roman Petre – fost
prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în
cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al tineretului, se pretinde ca,
"în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că NU există în sarcina
acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439
din C.p." - solutia si fata de acestia fiind de clasare.
La fel, cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor
calificat, prev. şi ped. de art. 189 lit. a, f din C.p. cu aplic. art. 5 C.p.,
de către Igreţ Viorel – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid
Mureş, având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente
pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de
legea penală - aceasta din urma solutie de clasare putem spune inca de pe acum
ca este eronata!
Analizand documentele anterioare ale Parchetului rezulta
urmatoarele:
"Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea
puterii, prin acțiunile desfășurate și
măsurile dispuse, noua conducere politică și
militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin
împușcare, vătămarea integrității fizice și
psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte
care se circumscriu condițiilor de
tipicitate ale infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.
Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii
referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de
localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate
anterior.
Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa
unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit:
-crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate,
prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi
difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false,
scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv
crearea aparenţei unui „război civil" în care să se
confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului
de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării
noilor lideri.
În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română
care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor
telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre
militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui
„război" psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase
victime.
(...)
D) A fost identificată, inclusiv prin probe testimoniale,
sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în
timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu)
care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din
Piața Palatului și declanșarea protestelor
în București.
E) A fost realizată o succesiune clară a evenimentelor
politico-militare existente în după-amiaza și
seara zilei de 21 decembrie 1989.
F) A fost conturată succesiunea evenimentelor deosebit de
importante din noaptea de 21/22 decembrie 1989.
H) A fost stabilită componența
comandamentului politico-militar care a preluat, în timp foarte scurt, după
fuga președintelui în exercițiu, puterea totală în România. Referitor la
acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăți de drept din țară (București,
Cluj-Napoca și Iași), concluzionându-se, fără echivoc, faptul
că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. În această etapă a anchetei,
este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri
politico-militare și acțiunile de legitimare a acesteia pe plan intern
și international.
I) S-a realizat edificarea parțială
referitoare la declanșarea și executarea diversiunii militare începând
cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Este cert faptul că diversiunea a existat,
s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a
numeroaselor decese, vătămări corporale și
distrugeri survenite.
• Probatoriul administrat a reliefat mecanismele
dezinformărilor constante, având consecințe
deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii și mijloacelor militare de comunicații, astfel fiind instaurată la nivel național binecunoscuta psihoză teroristă.
• De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost
transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecințe deosebit de grave.
• În legătură cu aceeași
diversiune au fost obținute date care
demonstrează că în anul 1987 forțele
armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare,
respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura țevii și
imitatoare privind desantul de parașutare.
J) Probele administrate au permis o bună edificare cu
privire la solicitarea de ajutor militar străin (sovietic) și consecințele
grave ale unei astfel de solicitări pentru structurile militare interne și populația
civilă. Această realitate este necesar a fi coroborată cu situația militară alarmantă care a existat de-a
lungul întregii frontiere de stat a României în luna decembrie 1989.
O) Nu în ultimul rând, este important de precizat faptul că,
după anul 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind
Revoluția, au fost distruse sau
alterate, ceea ce face dificilă stabilirea, cu claritate, a unui raport de
cauzalitate între anumite conduite, acțiuni
sau inacțiuni și consecințele deosebit
de grave ale evenimentelor din decembrie 1989.
(...)
Cercetările au vizat stabilirea situației de fapt în ceea ce privește
exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat și a luării deciziilor cu caracter politic și militar de către grupul de decizie
politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale ( C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan,
general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae
Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și
Gelu Voican Voiculescu.
Probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară
a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne –
Departamentul Securităţii Statului, precum și
Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la
dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al
C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind
accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața
poporului român.
Pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de
22.12.1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în
eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai
Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.),
acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.. Din Consiliul Militar
Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general
de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei
patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi
dezinformări.
Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze
generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc
fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest
context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de
cartuşe.
Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin
diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de
decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări
psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale
represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00)."
RGN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu