Cu o ritmicitate de metronom, a apărut revista de cultură universală „Constelații diamantine”, Anul XV, Nr. 10 (170), luna octombrie 2024, editată sub egida Ligii Scriitorilor Români și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, iar acest fapt se datorează profesionalismului și dragostei pentru cultură a celor care conduc destinele acestei prestigioase reviste.
Primele pagini îi aparțin președintelui Academiei
Române dr. Ioan-Aurel Pop cu un material atât de necesar - „Apărarea limbii
române”, din care citez: „Limba noastră-i
limbă sfântă. Această propoziție nu este o simplă afirmație sentimentală,
ci este un vers scris de părintele Alexe Mateevici acum mai bine de un secol și
devenit, între timp, parte a unui imn de stat românesc. Substantivul sfințenie
(alături de cuvintele din cadrul familiei sale) presupune harul dumnezeirii,
pogorât, din mila Celui Preaînalt, peste unii oameni și chiar peste alte
realități care ne înconjoară. Faptul că noi, oamenii, abuzăm uneori de
adjectivul „sfânt” și-l plasăm alături de ființe, noțiuni, lucruri care nu-l
merită, reprezintă o altă problemă. Sfinte devin pentru noi, românii, și
proprietatea, și justiția, și adevărul, deși în fapt nu se întâmplă așa și nu facem
decât să ne jucăm cu vorbe mari. Dar sfințenia
limbii vine la români din vremuri imemoriale și rezidă în rolul identitar al
felului nostru de a exprima în cuvinte lumea. Acest fel de raportare la lume ne-a
păstrat vii ca popor, încât observația - făcută de umanistul Antonio Bonfini,
spre finele secolului al XV-lea - că românii au dăinuit la spațiul lor pentru
că și-au apărat mai mult limba decât viața devine mai mult decât relevantă.”
Doina Drăguț, redactor-șef al publicației ne
prezintă „Jocul Minții” iar Nicolae Mareș, secretar general de redacție ne
propune materialul „Relațiile statale din spațiul central european în atenția
istoricului Nicolae Iorga.”
Semnează în acest număr poezie, proză scurtă, eseu,
interviuri, recenzii și carnete critice, arte, traduceri, evenimente literare
și cultural-artistice, următorii: Mădălina Virginia Antonescu, Marin I. Arcuș,
Mihai Caba, Nicolae Dima, Gelu Dragoș, Ioan Gâf-Deac, Mihai Gîndu, Nicolae
Grigorie Lăcrița, Arjan Kallco, Jeton Kelmendi, Carmen Manea, George Petrovai,
Ionel Popa, Ion Popescu-Brădiceni, Florentin Smarandache, Passionaria
Stoicescu, Gheorghe A. Stroia, Filip Tudora, Mircea Tutunaru, Al. Florin Țene,
Lucia Cosmina Vlad și Ion Voicu.
Din nou vorbim despre un număr mare de pagini, bogat
și divers, cu materiale de calitatea indiscutabilă a autorilor care le semnează.
O revistă „Constelații diamantine” care se apropie cu pași repezi de numărul
200, o revistă de cultură universală care pune în relief problemele actuale ale scrisului românesc și slujește cu
acribie și conștiinciozitate literatura.
Și am să închei tot cu acad. Ioan-Aurel Pop, care
are o supărare justificată: „. În 1993, Academia Română a decis prin vot revenirea
la grafia cu litera â în loc de î, în anumite poziții ale cuvintelor și
la scrierea formelor sunt, suntem,
sunteți (forme ale verbului a fi) în loc de sînt, sîntem, sînteți. Au urmat o serie de controverse, firești, până
la un punct, fiind vorba despre un domeniu umanist și despre judecăți de
valoare subiective. La scurtă vreme, decizia Academiei Române a fost
consfințită prin lege. Dar, ca și în alte sectoare ale democrației noastre
originale, legea respectivă nu este nici astăzi respectată de către toate
publicațiile, editurile și persoanele individuale, deși școlile de toate
gradele folosesc grafia stabilită în 1993. În gramaticile oricăror limbi de pe
glob, logica este valabilă numai până la un punct. De acolo încolo intervine
regula, care, odată stabilită, se cuvine să fie respectată. În ciuda acestei
lipse de preciziune și de corectitudine, limba română trăiește și rodește,
dându-și clipă de clipă măsura valorii sale perene.” Felicitări și să auzim de
bine!
Gelu DRAGOȘ, UZPR
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu