Iubește-mă

de Doina Bonescu

Iubește-mă ca nimeni, altul, în gând având livezi cu flori,

Și liliacul cel sălbatic, sau adormitele ninsori...

Iubește-ma, la gura sobei, cu lemn arzând și foc nestins.

Iubește-mă ca-ntr-o poveste, în care nimeni nu a scris.

Iubește-mă...rău să nu-ți pară, se vor topi zăpezi în doi,

Și poate-o scurtă primăvară și-aduce aminte și de noi...!